Paula Ciucur este profesoară de socio-umane - logică, psihologie, sociologie și filosofie – la Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu. S-a născut în Alba și provine dintr-o familie de dascăli, la cei 52 de ani este unul dintre cei mai iubiți profesori de către elevii care au avut ocazia să învețe cu ea și mai ales de cei care au avut-o ca diriginte. Într-un mod complet natural, profesoara îmbină educația formală cu cea non-formală, pe scurt, știe cum să fie prieten și „dușman” în același timp. În 2016, a primit premiul de excelență în educația de la Merito. În multitudinea de proiecte, cel mai drag Paulei este ARCA lui Goga, prin care s-au dezvoltat mai multe proiecte conduse de elevi.
Paula este un profesor deschis, căruia nu îi este frică să dezvăluie detalii din viața personală care au condus-o până la realizările pe care le are astăzi. Este un pedagog care inspiră și are încredere în elevii ei, îi cunoaște și înțelege problemele „dezastroase” din viața adolescenților. „Iubesc școala. Părinții mei au fost învățători, am crescut între copii, cărți, povești cu și despre școală. Mi-a plăcut întotdeauna să împărtășesc, cumva alegerea fost naturală, aproape o setare genetică. Încă e intactă iubirea aceasta”, spune Paula Ciucur.
Într-o clasă cu 30 de liceeni, momentul în care Paula Ciucur intră la oră se face liniște, nu din cauza fricii, ci datorită unei nevoi de a o asculta și a sorbi fiecare cuvânt. Modul de predare diferă, în funcție de materie, câteodată Paula are nevoie de tablă pentru a preda lecția și a rezolva exerciții, iar în alte momente se plimbă prin clasă și stârnește dezbateri. Lasă elevul să își exprime viziunea până la capăt și apoi ea oferă un sfat practic. „Prietenul sau prietena nu sunt ghicitori în stele. Fiți sinceri și spuneți ce așteptări aveți”, este una dintre replicile Paulei care a rămas bine împământenită în mințile adolescenților. „Nu prea stau în fața clasei, sunt mai mult printre elevi. Cred că învățarea este dinamică și co – participativă, ne întâlnim într-un spațiu de învățare, e minunat să fii între copii, nu știu ceva mai energizant decât a învăța împreună. Ori de câte ori intru în clasă, știu că acolo-mi este locul”, explică profesoara de socio-umane.
Această combinație unică între educația formală și cea non-formală pe care o practică Paula la orele de curs, vine din dorința de a face școala un loc primitor și plăcut pentru toți elevii. Este un stil personalizat pe care profesoara l-a deprins prin practică. „Nu e o linie trasată între cele două forme, cumva drumul meu în educația non-formală a fost cel mai bun lucru pentru ceea ce înseamnă activitate educativă în clasă, la mod general spus. Am împrumutat mult din ceea ce înseamnă conceptul de învățare experențială și un mod constructivist – personalizare a învățării, importantă este semnificația individuală pe care o acordă fiecare elev unui «stimul educațional» și efortul de a spune și celorlalți ce a înțeles – de a percepe orice interacțiune a mea cu elevii. Aș spune că activitățile din cadrul educației non-formale sunt mai puțin constrânse de ceea ce înseamnă curriculum, paradigma-n care se desfășoară educația unui stat”, subliniază Paula Ciucur.
Paula este profesorul care înțelege elevul, înțelege ce îi place și ce nu îi place, o interesează ceea ce se petrece în mintea lui și în afara orelor de curs. Pe scurt, construiește o relație bază pe încredere și respect, iar între proiecte și școală, își face timp să asculte micile dorințe ale unui adolescent. „Nu poți facilita învățarea, indiferent ce înseamnă aceasta – cunoștințe, deprinderi, abilități, comportamente și multe altele – dacă nu ai o relație cu elevii. Eu știu dacă se trezesc la cinci dimineața ca să vină la școală, dacă au citit Hunger Games sau că are trei pisici, le știu super puterile sau fricile, am o mare empatie față de ei. Cred că avem o relație onestă și cu drag”, detaliază Paula.
Având în vedere că școala în România înseamnă cam șase ore pe zi petrecute într-o singură clădire, modul în care cei din jurul tău se raportează la tine este vital. Când Paula se plimbă pe coridoare simți energia pozitivă și optimismul de care debordează, realizezi că îi face plăcere să te vadă și să mai „arunce” cu câte un sfat prietenesc. Paulei îi place la școală. „Printre elevi mă simt ca între prieteni ce au ceva strașnic de făcut împreună. E o minune intersecția noastră, e o stare de bine ce se vrea potențată. Relația elev – profesor este extrem de importantă. E vorba de încredere și de motivație. Ei nu vor să știe doar cât de minunați sunt, vor să afle în primul rând unde mai trebuie să lucreze, ce să mai adauge la ei, unde mai sunt «fisuri». E important să-i ajuți să conștientizeze ceea ce sunt, să-i faci să viseze înalt și să creadă în ceea ce ei pot să fie”, spune Paula Ciucur.
sursa: Arca lui GOGA - Facebook
„Treimea” educației, relația elev – profesor – părinte este la fel de importantă pentru Paula, mai ales la clasele la care este sau a fost diriginte. „Relația este una simplă, am avut aceleași interese, o relație «tehnică» dar caldă. Suntem onești unii cu ceilalți, nu ne dăm mesaje false”, spune profesoara.
Fiind un profesor de încredere, elevii o caută pentru a discuta cu ea problemele persoanele. Astfel, Paula devine psihologul adolescenților „deraiați” sau puțini pierduți. Discuțiile variază de la probleme în școală, probleme de acasă sau relația cu prietenii, iar Paula este mereu deschisă la o discuție de acest fel. „Știu că orice discuție cu mine e un spațiu securizat, au nevoie de siguranță și de cineva care-i asculte fără să-i judece. Nu le rezolv problemele, cel mult le ofer o altă perspectivă mai puțin emoțională și ne privim în ochi așa cum suntem, cu fericiri, tristeți, reușite sau eșecuri, fac parte din farmecul nostru, avem mult mai multe lucruri care ne asemănă decât se vede din exteriorul sistemului”, explică ea.
Adolescenți nu sunt rebeli doar de dragul de a fi, deși există nevoia de a fi unic și remarcat, ci, de cele mai multe ori, tinerii se simt nedreptățiți. „Tinerii au un acut simț al nedreptății, formele lor de revoltă, de cele mai multe ori, în direcția aceasta se manifestă. Încerc să fiu non-părtinitoare, să-i tratez cu aceeași unitate de măsură, să-mi anunț așteptările, să le explic tot ceea ce fac și are legătură cu ei. E totul limpede și ne acceptăm și respectăm reciproc”, subliniază ea.
În mod creativ, Paula păstrează legătura cu elevii ei și pe pagina de Facebook după terminarea orelor de curs. Mesajele pe care ea le publică sunt bazate pe evenimente recente care se petrec pe holurile liceului, la care Paula adaugă o perspectivă inedită și oferă sfaturi. Postările sunt de cele mai multe ori întâmplări drăguțe sau amuzante, iar sunt și mesaje de îndemn (de exemplu pentru vot) sau motivaționale (mai ales în perioada Bacalaureatului). „Mesajele au pornit de la nevoia de a păstra legătura cu copiii și după ce nu mai eram în școală, de a oferi mici «pastile» de educație sau un mod de a vedea lucrurile de pe poziția unui adult care ține foarte mult la ei și căruia îi pasă. Își trăiesc, uneori, perioada liceului extrem de intens și percep lucrurile cumva supradimensionat. Mesajele mele seamănă cu mine, optimiste și realiste, nu vreau să le transmit imaginea unei lumi cosmetizate, vreau să le spun că pot mult, ține de modul în care te disciplinezi în efort și cât de hotărât ești să fii un om mare construit bine”, spune Paula Ciucur. De asemenea, Paula este implicată în mai multe proiecte care ajută la dezvoltarea tinerilor. A încurajat elevi să facă parte din Consiliul Județean al Elevilor, iar în Colegiul „Octavian Goga” a insistat mereu ca toți elevii să voteze președintele consiliului liceului și să urmărească campania din școală. „Cel mai drag proiect îmi este ARCA lui Goga, a fost un proiect câștigător în Țara lui Andrei, e un incubator de idei, unele le și punem în practică. Forța acestui proiect este dată de mintea cu sclipici a copiilor mei. Din ARCĂ a plecat și clubul de dezbateri Sophia sau Clubul de Povești, proiecte finanțate sau premiate în competiții naționale. Din fericire suntem la nivelul în care contribuția mea se rezumă, de cele mai multe ori, la a semnala oportunități pentru ei (elevi) sau de a filtra zonele cu plus valoare”, spune Paula.
Între atât de multe lucruri care se petrec pe holurile liceului, în clase și în celelalte proiecte, ne-am întrebat de unde are Paula atât de multă energie. „ Să știi că nu mai prea am, acesta este și motivul pentru care am transferat mult din ceea ce făceam înspre elevi, unii sunt cu reale capacități de a gestiona activități și fără mine. Cred că m-am mai «înțelepțit» și eu, orice elev care învață alți elevi e un plus uriaș de multiplicare a binelui, le arăți pe viu altora că se poate să faci lucruri absolut excepționale chiar dacă ești considerat încă mic. Energia vine dinspre copii, eu funcționez cu această formă de încărcare. Îi vezi că vor, încă nu am învățat să zic nu în ceea ce-i privește, cu adulții mă descurc mult mai bine la acest aspect”, spune ea râzând.
sursa: Paula Ciucur - Facebook
Pentru mulți elevi este greu să încheie capitolul „Paula Ciucur” după terminarea liceului. După ce un profesor te-a inspirat și ți-a fost alături, va rămâne mereu o portiță deschisă. „Păstrez legătura cu mulți elevi care au trecut prin Goga, ne dăm semne din timp, ne spunem ce mai facem, cum creștem, ce mai e pe lumea asta și cum mai stăm cu percepția binelui, mai avem nevoie de sfaturi, și eu și ei (râde), e fain să-ți crească elevii și să-ți dai seama că te poți baza pe ei necondiționat”, încheie Paula.
„Să o ai pe doamna Paula Ciucur ca diriginte e genul de experiență care lasă semne pe tot parcursul tău ulterior. Sunt lucruri pe care ni le-a spus în orele de dirigenție după care încă mă ghidez, pentru că au un sens permanent, pentru că rareori ne spunea lucruri care să nu mai fie valabile peste două zile. Deși păreau glume, erau mici gânduri care te ajutau să înțelegi anumite comportamente și reacții, să știi cum să «decriptezi» universul într-un mod cat mai asumat și curat. Faptul că «diriga» rămâne în viețile noastre și după terminarea liceului este atât de natural încât aproape că aștepți, uneori, in zilele ciudate, postările ei de pe social media. Și uneori, când sună telefonul și îi vezi numele acolo, - deși pentru o secundă te întrebi dacă ai întârziat la oră - , îi răspunzi cu cel mai mare drag și chiar aștepți cu nerăbdare să vă întâlniți din nou, sa ai șansa de a 'fura' puțin din energia ei extraordinara din nou”, spune Luana Hagiu, una dintre fostele elevele ale colegiului.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Octavian Goga , Luana Hagiu , Consiliul Județean , Colegiul Național Pedagogic , Hunger Games , profesori , Când Paula , Pentru Sibiu , Credit Desen , Sara Budrală , Paula Ciucur
Vizualizari: 17288
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Adina
Acum 4 ore
Trancau
Acum 5 ore
Adi
Acum 5 ore
Chiorul
Acum 5 ore
Barosanu