Eugen Iordănescu. Conspirativ, Immanuel Kant. ”Studenta T.C. continuă să mențină relațiile cu studentul grec”

Curtea de Apel București a publicat motivarea hotărârii prin care lui Eugen Iordănescu – director al Camerei de comerț Sibiu, profesor universitar și sfătuitor al șefelor celor mai importante administrații din județ – i s-a constatat calitatea de colaborator al Securității. ”Informațiile furnizate erau apte să conducă la supravegherea sau sancționarea persoanelor denunțate”, arată judecătoarea de caz, după ce a analizat documentele furnizate de CNSAS și apărarea lui Eugen Iordănescu.

”Pârâtul a fost recrutat pentru supravegherea informativă a colectivelor de studenți din cadrul Facultății de Istorie și Filozofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în acest sens a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ Immanuel Kant”, reține instanța de la București în motivarea hotărârii în discuție.

Corina Podaru - magistratul care a judecat, pe fond, cererea Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității de constatare a calității de colaborator în cazul lui Eugen Iordănescu - consideră că din documentele care i-au fost prezentate, relevante sunt „notele informative semnate olograf de pârât cu numele conspirativ, din datele de 26 iunie 1986, 25 martie 1987, 12 mai 1987, 8 iunie 1987, referitoare la aspecte legate de aprovizionarea populației, de conducerea de partid și de stat, de orânduirea socialistă și de relațiile cu cetățeni străini”.

Una din apărările – invocate inclusiv public – lui Eugen Iordănescu a fost aceea că delațiunile sale nu au adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și că, practic, ceea ce a livrat el ofițerilor de Securitate sub numele conspirativ Immanuel Kant erau informații irelevante. Judecătoarea nu a fost convinsă, însă, de argumentele invocate de Iordănescu și avocata acestuia. ”Denunțarea a fost făcută de către pârât în mod conștient, acesta având reprezentarea clară a faptului că asupra persoanelor la care s-a referit în notele informative se pot lua măsuri de urmărire și verificare, cu consecința încălcării dreptului la viață privată și, prin urmare, a vizat această consecință”.

Practic, instanța arată că, în vremea regimului comunist, Securitatea urmărea să limiteze relațiile dintre cetățenii români și cei străini, pentru ca românii să nu intre în contact cu ideile din lumea democrată, iar străinii să afle că, de fapt, în România lui Ceaușescu nu erau respectate drepturile omului. Mai mult, cultul creat în jurul ”conducătorului suprem Nicolae Ceaușescu” avea la bază ideea că statul comunist era forma superioară de organizare politică și socială. Meritul pentru această organizare era al lui Nicolae Ceaușescu, prin urmare a-l critica personal pe acesta reprezenta ”o atitudine foarte gravă care nu rămânea fără consecințe pentru persoana denunțată, aceasta fiind expusă unor acțiuni informative derulate de organele de Securitate”.

”Condiția vizării îngrădirii unor drepturi este îndeplinită, întrucât informațiile furnizate de pârât aveau cel puțin aptitudinea de a genera ingerințe în viața personală a celor denunțați și, astfel, de a determina măsuri ce au ca efect îngrădirea dreptului la viață privată”, hotărârea Curții de Apel București

Tocmai de aceea, instanța a considerat că prin semnarea unor note informative, Eugen Iordănescu, alias Immanuel Kant, acesta avea reprezentarea faptului că aducea în atenția organelor de Securitate pe cei despre care relata. ”Curtea reține că este exclusă ipoteza ca pârâtul să nu fi realizat faptul că, odată ce furniza astfel de informații, asupra persoanelor denunțate se putea desfășura o acțiune de investigare din partea Securității, ori o înăsprire a formelor de supraveghere, dacă acestea erau deja urmărite informativ. În cazul de față se observă că informațiile furnizate erau apte să conducă la supravegherea sau sancționarea persoanelor denunțate”, se mai arată în motivarea sentinței.

La finele anului trecut, Eugen Iordănescu a organizat, în loc de Topul companiilor performante premiate de CCIA, vizionarea unui film despre ororile regimului comunist

Judecătoarea Curții de Apel București mai consideră că acțiunile studentului Eugen Iordănescu au dus la încălcarea efectivă a vieții private. În acest sens dă drept exemplu mențiunile făcute de securistul care ținea legătura cu ”Immanuel Kant”: ”Nota este dată în contextul sarcinilor generale. Studentul grec nu a mai fost semnalat până în prezent. (...): fiind coleg de an cu el, să urmărească a-i stabili evoluția, manifestările lui, de ce orientare politică este și dacă nu exercită influență negativă asupra studenților români”, citează instanța din documentele aflate la dosarul de colaborator al lui Eugen Iordănescu. În opinia instanței, măsurile cerute presupun ”în mod evident ingerințe din partea organelor de Securitate în viața privată a persoanei urmărite”.

„Sursa informează următoarele cu privire la cetățeanul grec P. din anul I al Facultății de Istorie-Filosofie, secția Filozofie: în unele discuții purtate cu colegii lui ironizează greutățile inerente în aprovizionarea populației cu produse agro-alimentare, susținând în același timp că în țara lui nu există astfel de probleme. Se află în raporturi mai apropiate, de prietenie, cu două dintre colegele lui, și anume C. și M. (naționalitate maghiară). Acestea au fost văzute de mai multe ori în mașina lui, conducându-le la cămin sau poate în altă parte"

„(...) studenta T. C. continuă să mențină relațiile cu studentul grec Panagiotos. Sunt mereu văzuți împreună și în ultima vreme înregistrează un număr mare de absențe. Colegii ei de grupă își manifestă indiferența față de comportarea și atitudinea acesteia"

„Sursa informează: în timpul unei partide de cărți, la care au participat P. V., T. (absolvent al Facultății de Istorie, promoția 1986, repartizat într-o localitate din județul V.) un student din anul III Istorie, ce până în urmă cu câteva săptămâni purta barbă (locuiește în gazdă la profesorul I.), studentul P. V. a făcut următoarea afirmație: (...)"

„Sursa informează asupra modului de comportament al studentului h/l. S., anul II, Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Istorie. M. S. se manifestă din punct de vedere profesional ca un student foarte bun, muncitor și cu foarte bune rezultate în activitatea de cercetare. Pare a fi un caracter instabil, ușor influențabil, cu trăsături încă puerile. Anul trecut s-a manifestat de câteva ori prin imitarea unei înalte personalități (informația preluată de la alți colegi ai săi). Când este singur se manifestă normal, ca un om conștient și serios. Se pare că avea respectivele manifestări fiind cel puțin susținut, dacă nu instigat, de colegii de cameră, și fiind de obicei sub influența alcoolului, pe care îl consuma cu ceilalți colegi de cameră. Este prieten cu G. (deducție nume - nota Dl) și P. V., care probabil i-au influențat comportarea"

Extrase din notele informative semnate sub numele conspirativ Immanuel Kant de către Eugen Iordănescu

Constrâns?

Eugen Iordănescu a susținut că nu merită să fie considerat colaborator al Securității deoarece a ajuns în această postură prin constrângere: din cauza faptului că tatăl său ar fi fost un anticomunist, a fost respins de la înscrierea la facultate. Abia după ce a ascuns celor de la facultatea din Cluj situația părintelui său, Iordănescu ar fi fost primit în rândul studențimii. Statut pe care considera că era pe care să îl piardă după ce a fost confruntat de un ofițer de Securitate care l-ar fi șantajat să devină colaborator, altfel ar fi fost pârât la decanatul facultății pentru că a ascuns date referitoare la tatăl său. ”Nu sunt relevante nici apărările pârâtului referitoare la constrângerea psihică, generată de faptul că nu declarase antecedentele politice ale tatălui său la decanatul facultății, ceea ce ar fi putut conduce la excluderea sa din facultate, Curtea reținând că prevederile speciale ale O.U.G. nr. 24/2008 prevăd o singură situație exoneratoare și anume, cea reglementată la art. 2 lit. b teza a doua, respectiv «Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar». Or, pârâtul nu s-a aflat în această situație excepțională”, mai arată instanța de la București.

Recurs

Anterior motivării hotărârii de la București, Eugen Iordănescu a arătat pentru Turnul Sfatului că nu va ataca decizia, dacă aceasta se limitează doar la faptul că a semnat colaborarea cu fosta Securitate. Dar lucrurile s-ar putea schimba dacă se va arăta că notele semnate de el au dus la îngrădirea drepturilor și libertăților altora. ”Depinde de ceea ce va conține respectiva încheiere. Sunt două lucruri foarte clare: dacă acea sentință se bazează pe faptul că eu am semnat un angajament cu Securitatea, nu-i nimic de contestat aici, îmi asum acel angajament. Că l-am semnat din liberă voință sau că am avut avantaje sau că am produs încălcarea drepturilor omului, asta este altceva… Legea nu constată calitatea de colaborator, ci colaborator al Securității în calitate de poliție politică. Adică, faptul că dând o declarație la Securitate aceasta a avut drept efect îngrădirea drepturilor cetățenești. Eu aștept să văd care a fost această îngrădire și, dacă judecătorul explică cu subiect și predicat îngrădirile făcute, îmi asum acest lucru”, declara Iordănescu pentru Turnul Sfatului în decembrie anul trecut. Deocamdată, pe site-ul Curții de Apel nu a fost publicat niciun demers de a ataca hotărârea în discuție.

Eugen Iordănescu a fost desemnat să coordoneze Sibiu - Regiune Gastronomică Europeană. Program în care partenerii sunt greci

Prima poziție publică. Fără nume și prenume

Printr-o hotărâre adoptată de consilierii județeni reuniți în ședință săptămâna trecută, Eugen Iordănescu a fost reconfirmat ca membru al comisiei de selecție a membrilor consiliilor de administrație ale Aeroportului Internațional Sibiu (unde există un post vacant) și, respectiv, Drumuri și Poduri SA (societatea de construcții a CJ Sibiu). Cu toate că hotărârea a fost adoptată în unanimitate, înainte de vot a fost înregistrată prima declarație publică ce pune sub semnul îndoielii probitatea morală a lui Eugen Iordănescu. Chiar dacă, de fapt, numele lui nu a fost pronunțat. ”Nu contestăm că din punct de vedere al criteriilor profesionale sunt întrunite toate condițiile pentru a fi membri în această comisie, dar avem mari îndoieli că din punct de vedere al respectării probității și integrității morale, acești membri întrunesc întru totul condițiile”, a spus în plenul CJ Sibiu Cătălin Stanciu, lider al grupului consilierilor județeni PSD. Din respectiva comisie de selecție a celor care vor să administreze Aeroportul sibian sau societatea de drumuri și poduri mai fac parte Anca Banciu, șefa Serviciului Juridic și Contencios Administrativ, și Marian Concioiu, șef al Serviciului Resurse Umane, din cadrul aceleiași instituții județene.

În rest, până acum, la adresa lui Eugen Iordănescu au fost aduse doar laude și aprecieri pozitive din partea aleșilor cu care el colaborează cel mai mult și care au arătat că au consultat documentația pe baza căreia a fost constatată calitatea de colaborator al Securității. ”Personal m-aș bucura dacă mai mulți sibieni și-ar pune în slujba comunității timpul și priceperea, în mod gratuit și dezinteresat, așa cum o face de ani de zile dl Eugen Iordănescu și întreaga echipă de la Camera de Comerț și le mulțumesc tuturor pentru aceasta”, a arătat Daniela Cîmpean. ”Prin decizia CNSAS nu i se contestă domnului dr. Eugen Iordănescu nici capacitatea, nici expertiza, nici abilitățile profesionale, esențiale pentru o colaborare interinstituțională eficientă”, a mai răspuns și primarul Sibiului, Astrid Fodor.

Citește și În spatele lui Eugen Iordănescu. Colaborator al Securității

Iordănescu, în fața instanței pentru că a colaborat cu Securitatea: ”am încercat doar să supraviețuiesc”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).