Marţi,
24.11.2020
Ceata
Acum
0°C

Sibianul Mircea Mureşan, regizorul serialului „Toate pânzele sus”, a murit la 91 de ani

24 Aprilie 2020 18:41

Sibianul Mircea Mureşan, regizorul serialului „Toate pânzele sus”, a murit la 91 de ani

Regizorul sibian Mircea Mureşan a murit vineri dimineaţă la vârsta de 91 de ani, a declarat pentru AGERPRES Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România. Cetățean de Onoare al municipiului și al județului Sibiu, Mircea Mureșan s-a năcut în noiembrie 1928, și a devenit cunoscut regizând filme precum ”Moara cu noroc”, ecranizarea romanului ”Ion”, de Liviu Rebreanu sau al serialul ”Toate pânzele sus”.

"A murit în spital, azi dimineaţă, la ora 8,00. Nu este vorba de coronavirus, a fost o boală necruţătoare. Era un domn distins, 91 de ani. (...) Îmi pare foarte rău, o asemenea personalitate, care era un om deosebit, un coleg deosebit, un om care sprijinea în permanenţă şi cineaştii tineri şi care avea foarte mare grijă de semenii lui de vârste mai înaintate", a precizat Laurenţiu Damian.

În 2013, în prezența actorului Ion Besoiu și în urma unui Laudatio in integrum citit de primarul de atunci, Klaus Iohannis, regizorului de film Mircea Mureșan i-a fost înmânat titlul de Cetățean de onoare al Sibiului.

”Este o mare cinste. Sunt foarte legat de Sibiu, acest atașament față de artă l-am dobândit aici. Aș dori ca din Sibiu să se mai nască regizori de film pentru a arăta frumusețile acestui oraș și sensibilitatea lui”, declara Mircea Mureșan după decernarea titlului.
Mircea Mureșan a contribuit în mod semnificativ la promovarea locurilor frumoase din județul Sibiu prin filmele sale. O producție emblematică în acest sens este „Întoarcere la dragostea dintâi”, filmată la Sibiu și Poiana Sibiului în anul 1981, se arată în motivarea hotărârii de Consiliu Județean, prin care i s-a acordat regizorului și titlul de Cetățean de Onoare al județului.

„Suntem recunoscători pentru prestigiul pe care l-ați adus județului in cinematografia românească. Deși pașii v-au purtat departe de Sibiu, prin ceea ce ați făcut dumneavoastră ați făcut să se vorbească de bine Sibiul, să se spună că a dat oameni valoroși”, spunea, în 2017, Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.

Între filmele regizate de Mircea Mureşan se numără "Răscoala" (1965); "Baltagul" (1969); "Bariera" (1972); "Porţile albastre ale oraşului" (1975); "Toate pânzele sus" (1977); "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980); "Lumini şi umbre: Partea I" (1981); "Întoarcere la dragostea dintâi" (1981); "Lumini şi umbre: Partea II" (1982); "O lebădă iarna" (1983); "Horea" (1984); "Toate pânzele sus! - Secretul epavei" (1986); "Toate pânzele sus! - Misterele mărilor" (1987); "Toate pânzele sus! - Întâlnire în Atlantic" (1987). După 1989 a regizat: "Miss Litoral" (1990); "A doua cădere a Constantinopolului" (1994); "Sexy Harem Ada-Kaleh" (2001); "Azucena - Îngerul de abanos" (2005). A fost vicepreşedinte al Asociaţiei Cineaştilor (ACIN) între anii 1974-1989.

Multe dintre filmele regizate de Mircea Mureşan au fost premiate la diverse festivaluri naţionale şi internaţionale din Cannes, New Delhi, Tokyo, Cairo, Moscova. Pentru realizările sale remarcabile în cinematografia românească, Mircea Mureşan a fost distins cu Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural şi Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

Vă prezentăm mai jos LAUDATIO IN INTEGRUM, prezentat de Klaus Iohannis, în 14 octombrie 2013, cu ocazia decernării titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Sibiu

Mircea Mureşan s-a născut la Sibiu, în 11 noiembrie 1928, fiind cel mai mare dintre cei trei copii ai familiei Maria şi Ioan Mureşan. Mircea Mureşan a copilărit în cartierele Maieri – Terezian, unde a urmat grădiniţa şi şcoala primară. Vacanţele le petrecea la Răşinari, însoţindu-şi bunicul-pădurar în drumeţii, învăţând astfel să cunoască şi să iubească natura. În perioada 1939-1947 a urmat Liceul „Gheorghe Lazăr”, luându-şi bacalaureatul în iunie 1947. Păstrează amintiri frumoase anilor petrecuţi pe băncile Lazărului sibian, apreciind profesorii buni pe care i-a avut şi la care se gândeşte cu recunoştinţă. O regulă pe care „lăzăristul” Mircea Mureşan n-a respectat-o a fost interdicţia impusă elevilor de a frecventa sălile de cinema. În data de 1 mai 1941, profitând de ziua liberă decretată de şeful statului şi de accesul gratuit la filme, colindă de dimineaţă până spre seară, alături de câţiva colegi, cele trei cinematografe importante: Corso, Apollo şi Rio. Această zi de 1 mai a declanşat în viitorul regizor „nebunia” cinematografului. Dar existenţa de consumator de arte vizuale a foarte tânărului Mircea Mureşan nu s-a rezumat doar la filme. A prins şi gustul teatrului, graţie unui bilet de favoare de la „Scandia”. Între anii 1943 şi 1947, avea să vadă nenumărate spectacole de teatru şi operă la Sibiu, în special turneele teatrelor din Bucureşti, imediat după război.

Această pasiune pentru teatru îl face să frecventeze, în paralel cu ultimii ani de liceu, şi cursurile de Artă dramatică şi Istoria Teatrului din cadrul Conservatorului Popular de Muzică şi Teatru din Sibiu, avându-l ca profesor pe Radu Stanca. Biblioteca ASTRA este o altă instituţie culturală ce contribuie la dezvoltarea personalităţii sale. În august 1947, Mircea Mureşan a fost angajat ca actor „de ansamblu” al Teatrului Orăşenesc. Acesta a devenit, în 1948, Teatrul de Stat Sibiu, iar tânărul Mureşan a fost încadrat, prin concurs, actor titular, alături de maeştrii vremii, inclusiv de fostul său dascăl, Radu Stanca, cel al cărui nume îl poartă astăzi teatrul sibian. La începutul anului 1949 Mircea Mureşan se afla cu trupa în turneu, când clădirea teatrului – astăzi, Sala Thalia – a ars în urma unui incendiu. La aproape 21 de ani, în toamna aceluiaşi an 1949, Mircea Mureşan pleacă din Sibiu, fiind încorporat în armată. Se încheie astfel o etapă importantă a vieţii sale, etapa copilăriei şi a adolescenţei, ce îl va lega pentru totdeauna de oraşul natal. După un examen sever, în anul 1951, Mircea Mureşan intră la Institutul de Artă Cinematografică, clasa regie de film, institut pe care îl absolvă în anul 1955, fiind repartizat la Studioul Cinematografic Bucureşti. Lucrează ca regizor asistent la filmul „Moara cu Noroc”.

Urmează câteva scurt-metraje, documentare şi artistice. În anul 1961 semnează regia filmului „Toamna se numără…”, apoi regizează „Partea ta de vină”. Filmul care l-a consacrat a fost „Răscoala”, film ce i-a adus şi premiul „La Première Oeuvre”, la Cannes, în anul 1966. Au urmat apoi, aproape în fiecare an, diverse filme care se constituie adevărate repere în cinematografia românească: „Baltagul” (1969), „Asediul”(1971), „Bariera” (1972), „(La) Porţile albastre ale oraşului” (1973), „Blestemul pământului” şi „Blestemul iubirii”, ecranizarea romanului „Ion” de Liviu Rebreanu (1980), „Horea” (1984), „Maria şi marea” (1988). Nu mai puţin reprezentative ca aceste lung-metraje artistice sunt, pentru opera domnului Mircea Mureşan, serialele de televiziune „Toate pânzele sus”, ce a încântat copilăria şi adolescenţa multor generaţii (1975-1976), respectiv „Lumini şi umbre”(1980-1981), pe care telespectatorii adulţi îl urmăreau cu deosebit interes şi la care au mai lucrat şi regizorii Andrei Blaier şi Mihai Constantinescu. Documentarul de lung metraj „Lunga Noapte de Şase Ani”, referitor la cel de-al doilea război mondial, realizat în anul 1970, a fost interzis de cenzura din vremea respectivă.

Multe dintre filmele regizate de domnul Mircea Mureşan au fost premiate la diverse festivaluri naţionale şi internaţionale din New Delhi, Tokyo, Cairo, Moscova, etc. Pentru realizările sale remarcabile în cinematografia românească, Mircea Mureşan a fost distins cu Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural şi Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Unul dintre marii actori cu care regizorul Mircea Mureşan a preferat să lucreze şi care a interpretat roluri memorabile în filmele sale şi nu numai, este tot sibian şi tot „lăzărist”: Ion Besoiu, de asemenea Cetăţean de Onoare al Municipiului Sibiu. Mircea Mureşan a realizat o mare parte din filmări în zona Sibiului, unde regizorul revine cu plăcere de câte ori are posibilitatea. Un film emblematic în acest sens, pornind încă de la titlu, este „Întoarcerea la dragostea dintâi”, filmat la Sibiu şi Poiana Sibiului şi la care maestrul Mureşan semnează atât regia cât şi scenariul. Această peliculă aduce în prim plan nu doar redescoperirea primei iubiri de către un tânăr revenit din străinătate pentru întâlnirea cu colegii de liceu, ci şi mirajul pe care oraşul natal l-a exercitat mereu pentru Mircea Mureşan.

Pentru toate acestea se acordă titlul de Cetăţean de Onoare al Muncipiului Sibiu domnului Mircea Mureşan, care anul acesta împlineşte 85 de ani, fiind cel mai în vârstă regizor român în viaţă şi, totodată, unul dintre cei mai valoroşi.

Sibiu, 14 octombrie 2013

 

 

 

Comentarii

2 comentarii

Horbotă salbatica bio

Acum 7 luni

Un gigant! Va fi aici cu noi mereu !
Raspunde

contributor bănesc la TS

Acum 7 luni

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Pentru cine nu-i cunoaște filmografia Murcea Mureșan a regizat și filmul Împușcături sub clar de lună(1974) filmat în gara Sibiu, pe teritoriul Săliștei, la Rod, Miercurea Sibiului și pe linia îngustă Sibiu-Agnita.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus