Vineri,
10.07.2020
Cer Senin
Acum
27°C

Catedrala mitropolitană „Sfânta Treime”, visul mitropolitului Andrei Șaguna devenit realitatea Sibiului

15 Iunie 2020 17:33

Catedrala mitropolitană „Sfânta Treime”, visul mitropolitului Andrei Șaguna devenit realitatea Sibiului

Catedrala mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu este astăzi una dintre cele mai frumoase clădiri ale Sibiului, inclusă pe lista monumentelor istorice în anul 2014. În trecut însă, a fost un proiect mult dorit de credincioșii din întreaga Transilvanie. Cu o istorie ce însumează aproape 120 de ani, Catedrala din Sibiu este loc de rugăciune și pelerinaj pentru mii de creștini din întreaga lume și se află situată chiar în inima Sibiului. „Ea este mama tuturor bisericilor din eparhia noastră. Ea reprezintă credinţa neamului nostru, dar şi dorinţa de unitate a românilor, de aceea s-a dat hramul Sfintei Treimi. Înainte de a se realiza unitatea celor trei Ţări româneşti, aici, în Catedrala aceasta, s-au înălţat rugăciuni către Preasfânta Treime pentru a ocroti poporul român şi a le da românilor ceea ce aşteptau de veacuri”, a spus IPS Mitropolit Laurenţiu, despre catedrală în ziua în care instituția bisericească și-a sărbătorit Hramul. 

Catedrala mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu a fost visul devenit realitatea al mitropolitului Andrei Șaguna. Biserica a fost ctitorită de Mitropolitul Ioan Metianu. Piatra de temelie a catedralei a fost pusă în anul 1902, iar lucrările au continuat până în anul 1904 sub îndrumarea arhitectului Sibiului de atunci, Iosif Schussnig. A fost gândită având ca model Biserica „Sfânta Sofia” din vechiul Constantinopol, iar planul catedralei a fost acceptat în urma unui concurs la care s-au prezentat 31 de arhitecţi, fiind declarat câştigător planul arhitecţilor Virgil Naghy şi Iosif Konemer.

În ziua de 13 decembrie 1904 au fost sfinţite şi aşezate în cele două turnuri cele patru clopote. S-au confecţionat apoi iconostasul şi stranile în Bucureşti, la firma lui Constantin Babic, a fost introdusă lumină electrică şi a fost pictată cupola. Pictura acesteia ca şi a iconostasului a fost făcută de către Octavian Smighelschi, originar din satul Ludoş, judeţul Sibiu.

La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfinţită de către mitropolitul Ioan Metianu, împreună cu episcopul său sufragan de la Arad, Ioan Papp, alături de un ales sobor de preoţi şi diaconi. La sfinţire a fost prezent şi profesorul Nicolae Iorga.

După aproape 118 ani de la începerea lucrărilor, catedrala domină centrul Sibiului, fiind una dintre bijuteriile arhitecturale ale orașului și loc de pelerinaj pentru mulți credincioși. În anul 2004 a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Sibiu.

Contextul istoric

În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu.

La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.

Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Josef I (care a şi donat 1.000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.

La 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.

În 1899, noul Mitropolit al Ardealului, Ioan Mețianu, împreună cu Consistoriul arhidiecezan, a numit o comisie formată din Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, cu scopul de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie al aceluiaşi an, Consistoriul arhidiecezan a făcut un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1.800 persoane) şi stilul (neapărat bizantin). Mitropolitul Ioan Mețianu personal insista ca „biserica să aibă două turnuri frumoase”, iar suma disponibilă se anunța a fi de aproximativ 320.000 de coroane. Mitropolia Ardealului a organizat un concurs de proiecte de construcție a catedralei: au participat 31 de proiecte, majoritatea fiind propuse de arhitecți din Ungaria și Austria și doar patru de arhitecți din Ardeal, Bucovina și Regatul României. La 28 martie 1901 a fost ales planul întocmit de arhitecții Joseph Kammer și Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta, plan inspirat de catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol. În ceea ce priveşte terenul pentru construirea catedralei, Mitropolitul Ioan Mețianu s-a opus construirii catedralei în amplasamentul de pe strada Morii, care fusese propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul de atunci al Sibiului, Josef Drotleff. La iniţiativa sa, a fost ales locul din cetatea Sibiului de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla o mică biserică grecească cu hramul „Schimbarea la Faţă”.

Autoritățile locale au acceptat, în cele din urmă, demolarea vechii biserici grecești și construirea catedralei pe locul acesteia. Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I.

Catedrala „Sfânta Sofia”, la scară mai mică 

Catedrala din Sibiu a fost creată ca o copie a Catedralei „Sfânta Sofia” din Constantinopol, la o scară mai mică. Pictura a fost executată de trei pictori. Primul, Octavian Smilgelschi, a pictat cupola, cei patru Evanghelişti şi icoanele de pe iconostas. Din păcate, nu a putut termina lucrarea din lipsă de fonduri. Întreaga pictură a catedralei a fost realizată în timpul mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967) întâi de către pictorul bănăţean Anastasie Demian, care a pictat numai altarul şi absidele laterale acestuia, renunţând din motiv de boală și apoi de pictorul Iosif Keber, din Târgu Jiu, care a definitivat pictura catedralei.

În exterior, catedrala are cinci rânduri de cărămidă galbenă, alternând cu trei rânduri de cărămidă roşie. Arcada de deasupra intrării principale e împodobită cu cinci mozaicuri lucrate la München, după desenele lui Kandler. Sub cupolă, prins în lanţuri masive, se găseşte candelabrul mare, aurit, cu 76 de becuri, executat la Viena. Chivotul de pe sfânta masă, machetă a catedralei este din metal aurit şi lucrat în Württemberg. Crucile de pe cele două turnuri au fost aurite în foc la Viena. Mobilierul catedralei a fost lucrat la Bucureşti şi la Sibiu.

„Ca şi în cazul „Sfintei Sofia“, elementul central îl constituie cupola, înconjurată de patru turnuleţe mai mici. Totul se ordonează în jurul unei axe centrale, încoronată de maiestatea cupolei.

În anii 2006-2007 s-a curăţat întreaga pictură şi s-au montat la toate ferestrele vitralii cu diferite reprezentări, conform propunerilor venite din partea IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Resfinţirea catedralei a avut loc la centenarul acesteia, de praznicul Sfintei Treimi, adunând mii de credincioşi din toate colţurile ţării.

Personalități care au vizitat catedrala din Sibiu

Catedrala din Sibiu a fost, de la începuturile ei, nu numai un lăcaș de rugăciune pentru credincioși sibienii, ci și un important obiectiv turistic. Așa se face că și catedrala sibiană ortodoxă a intrat de mult în circuitul turistic european și chiar mondial. De-a lungul timpului numeroși ierarhi și personalități marcante ale istoriei naționale și mondiale au trecut pragul catedralei din Sibiu. Vizitele au început imediat după realizarea unității noastre de stat în anul 1918 și după înscăunarea mitropolitului Nicolae Bălan. Printre primii vizitatori de seamă s-au numărat ofițeri superiori din Armata Română care au intrat în Transilvania pentru a elibera teritoriile românești aflate sub stăpânire maghiară. La data de 8 aprilie 1919 a vizitat catedrala prințul moștenitor Carol, însoțit de generalul Traian Moșoiu și de Iuliu Maniu pe atunci președintele Consiliului Dirigent cu sediul la Sibiu.

O altă vizită importantă a fost cea a Regele Ferdinand cu Regina Maria și Principesa Ileana (viitoarea maică Alexandra), care s-au oprit la Sibiu în 31 mai 1919.  În același an, la 11, 24 noiembrie, catedrala și Institutul Teologic au fost vizitate de cunoscutul istoric britanic Robert Williams Seton – Watson, entuziast susținător al românilor în cercurile diplomatice și culturale de peste hotare.

 În anul 1926 Catedrala din Sibiu a fost vizitată de arhiepiscopul Vasile al Ascalonului, din Țara Sfântă, iar în deceniul al patrulea al secolului, se consemnează vizitele a doi prelați apuseni. Este vorba despre episcopul anglican Harold Buxton al Gibraltarului, în 1937 și de episcopul auxiliar catolic al Parisului, Roger Beaussart, în anul 1939. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, s-a închinat în catedrală cunoscutul canonist bulgar Ștefan Țancov, iar în anul 1947 ajunge la Sibiu și vizitează catedrala patriarhul Alexei al Moscovei și a toată Rusia.

Vizitele oaspeților străini s-au întețit după anul 1961, când Biserica noastră a fost reprimită în Consiliul Ecumenic (Mondial) al Bisericilor, cu ocazia celei de a treia Adunări generale care a avut loc atunci, la New Delhi. La mai puțin de un an de la eveniment, catedrala a fost vizitată de o delegație a Consiliului Ecumenic, formată din înalți prelați, iar aceste vizite au continuat. În anul 1971 are loc prima vizită a unei delegații a Bisericii romano-catolice, delegație condusă de Dr. Iuliul Dopfner, arhiepiscop de Munchen și Freising, iar în anul 1975 catedrala primește prima vizită a unui conducător al Bisericii luterane din Suedia. Este vorba despre arhiepiscopul primat de Uppsala, Dr. Olof Sundby. În anul 1983 are loc prima vizită a unui patriarh ortodox, acesta fiind patriarhul Maxim al Bulgariei, urmată de prima vizită a unui patriarh ecumenic, acesta fiind patriarhul Bartholomeus I al Constantinopolului.

Un dintre cele mai importante evenimente a avut loc în anul 2007, când la Sibiu s-a întrunit a Treia Adunare Ecumenică Europeană, cu aproximativ 1.000 de delegați oficiali și alți peste 2.5000 de participanți de diferite confesiuni. De asemenea, în 29 octombrie, în anul 2011 Catedrala găzduiește un eveniment de o importanță majoră pentru spiritul creștinătății. Mitropolitului Andrei Șaguna, cel care a visat și a dorit Catedrala pe care Sibiul o are astăzi, este canonizat. În acea zi, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Patriarh Teodoros al II-lea al Alexandriei și întregii Africi, de Preafericitul Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, de Înaltpreasfințitul Mitropolit Hrisostom de Patraș cu o delegație de preoți și diaconi din biserica Greciei (care a adus în țară, pentru închinare și capul Sfântului Apostol Andrei), precum și mulți ierarhi români.

De-a lungul vremii catedrala a mai fost vizitată de iluștri profesori de teologie, o parte dintre ei primind titlul de Doctor Honoris Causa la Sibiu. Toate aceste vizite demonstrează că Sibiul și Catedrala Mitropolitană a fost mereu în atenția unor teologi de prestigiu din întreaga lume creștină.

Hramul catedralei „Sfânta Treime” a fost sărbătorit în ziua de Rusalii

Hramul catedralei „Sfânta Treime” a fost sărbătorit luni, 8 iunie, a doua zi de Rusalii, o zi deosebită pentru creştinătate, prin Pogărârea Sfântului Duh. Chiar dacă anul acesta sărbătoarea a fost marcată de regulile impuse de autorităţi în timpul stării de alertă pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, hramul Catedralei mitropolitane din Sibiu a fost o zi de o bucurie aleasă.

Sfânta Liturghie din ziua de hram a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, pe o scenă amenajată în curtea Catedralei mitropolitane. În soborul slujitor s-au aflat cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi slujitorii locaşului de cult. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici”, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan Alexandru Streza.

Rugăciunile ierarhului şi ale soborului de preoţi s-au înălţat în acea zi pentru încetarea pandemiei şi pentru ocrotirea oamenilor de pe întregul mapamond, Preasfânta Treime fiind invocată în această zi de praznic pentru a ajuta omenirea în aceste momente grele prin care trece.

Zeci de credincioși au fost prezenți în curtea catedralei, într-o zi frumoasă de început de iunie și au ascultat cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu, dar și informații despre catedrală. De asemenea, la finalul Sfintei Liturghii, credincioşii au primit iconiţe cu Preasfânta Treime şi daruri din partea ierarhului şi a soborului slujitor de la Catedrala mitropolitană.

 

-          Iconostasul a fost lucrat de firma C.M.Bobic din Bucureşti din lemn de tei aurit; la fel şi scaunul arhieresc. (1904);

-          Pictura de pe pandantivi reprezentându-i pe cei patru evanghelişti şi intradosul cupolei, cu Isus Pantocrator între îngeri, precum şi o parte din panourile iconostasului sculptat în lemn şi aurit, sunt pictate de Octavian Smighelschi (1866-1912) ajutat şi de Arthur Coulin (1869-1912);

-          Clopotul cel mare, instalat în 1904 în turnul dinspre apus, are 1345 kg şi inscripţia ”În tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii graiurile lor";

-          Chivotul de pe masa altarului reprezentând catedrala în miniatură, a fost realizat de o firmă din Würtenburg din metal aurit în foc.

-          Înălţimea turnurilor: 45 m;

-          Primele ştiri documentare despre existenţa unor ierarhi în Transilvania datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea.

-          În anul 2007 a fost începută recondiţionarea picturii interioare și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului;

-          Catedrala servește și ca biserică parohială pentru credincioșii din parohia Sibiu-Cetate și ca sălaș de rugăciune pentru credincioșii din întreg municipiul Sibiu și împrejurimi;

  •          Catedrala din Sibiu este opera unui arhitect maghiar, pictată de români şi decorată de germani.

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Cultură, Social
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus