Speranțele celor din industria HoReCa pentru o perioadă în care să își mai reducă din pierderi se năruie cu fiecare statistică în care sunt anunțate sute de noi cazuri de români infectați cu SARS-CoV-2.
”Am avut deja primul grup de nemți care a venit la Sibiu. Și ar trebui să începem și croazierele pe Dunăre, dar decizia austriecilor (de a impune celor care vin din România să intre în carantină ori să facă un test Covid-19 – n.r.) ne-a lovit puternic. Prin urmare, facem excursii cu șalupele cu grupuri mai mici, în autocare nu mai avem decât câte 25 de pasageri. Totul este imprevizibil. Mie mi-e teamă de pe o zi pe alta că ne vor pune în zona roșie și cei din Germania, iar dacă se va întâmpla asta, lucrurile se cam termină pe partea de «turism incoming». Iar la noi, 90% din turiștii circuitelor noastre sunt din afara țării. Anul trecut am avut cam 260.000 de turiști: 42.000 pe circuite, iar restul pe navele de croazieră. Dacă noi vom reuși să facem cel mult 10% din cifra de afaceri de anul trecut, e bine”, descrie Gheorghe Mărginean, administratorul grupului Karpaten, o parte din atmosfera din industria turismului românesc. Grupul Karpaten este unul dintre cei mai mari operatori de turism de la noi din țară, dezvoltând atât pachete prin care aduce străini din străinătate, cât și oferind sejururi pentru români în afara țării.
”Până acum două săptămâni, când numărul de infectări era mic, lucrurile au început să se miște: aveam 23 de nave în croazieră pe Dunăre anunțate în luna lui iulie, iar din august ar fi trebuit să intrăm pe un flux normal, cu excepția turiștilor din SUA și Marea Britanie. Dar «am dat cu mucii în fasole» cu aceste creșteri ale numărului de infectări de nu se poate. Primii care au tras semnalul au fost austriecii, cred că și ungurii urmează să închidă porturile pentru cei care vin din România”, constată Mărginean.
Cererea se schimbă de pe o zi pe alta
Din punctul de vedere al lui Gheorghe Mărginean, alternativa reorientării către turismul intern nu este una care să ofere speranțe. ”Ceea ce oferim noi este, oarecum, un business de nișă. Românii nu sunt obișnuiți, precum cei din vest, să meargă în astfel de concedii cu strada, cu vecinătatea, cu ceilalți membri din cluburile din care fac parte. La noi, în afară de ortodocșii care mai fac excursii religioase, nu sunt alți clienți de circuite turistice pentru grupuri”.
”Tarifele sunt stabilite din toamna anului trecut. Nu e moral să mă folosesc de actualul context pentru a pune presiuni pe hotelierii români să ofere prețuri mai bune”, Gheorghe Mărginean, Karpaten Turism
De cealaltă parte, cererea de concedii în afara țării este la fel de incertă. ”Din 15 iunie, cererea a început să crească. Dar, lucrurile sunt la fel de schimbătoare: de exemplu, până la începutul acestei luni s-au vândut foarte bine ofertele din Grecia. După care a venit știrea cu românca îmbolnăvită în Creta, apoi ieșirile hotelierilor români care au spus că cei care merg acolo sau în Bulgaria vor intra în carantină, prin urmare au început să scadă vânzările. Acum au început să crească ușor vânzările și pe Spania, ale cărei granițe au fost deschise pentru turismul românesc. Dar, iarăși, există pericolul să fie din nou introdusă carantina pentru românii care merg acolo, în contextul creșterii infecțiilor”.
Gheorghe Mărginean. Sursa foto: karpaten.ro
Incertitudinea este atmosfera care predomină și operatorii din turismul românesc. ”Cum să confirm eu că pe 15 august – ca să dau un exemplu – îmi mai vine grupul de turiști? Eu mai pot confirma doar cu două-trei zile înainte”, mai spune Gheorghe Mărginean.
Administrator de hotel: ”dacă am două camere pe zi, e bine”
”Doar două camere pe zi am ocupate, atunci e bine în actualul context. Foarte puțini turiști mai vin. Probabil că ar fi trebuit făcută o campanie de informare puternică, în care să arătăm că alternativa turismului intern este viabilă și, mai mult, ajută întreaga economie românească”, spune proprietarul unui hotel din Sibiu.
Scăderile sunt atât de puternice, încât afectează întreaga industrie HoReCa. ”Suntem într-o situație în care nici nu te mai poți plânge, este tragic, iar asta la nivel mondial. Din ce știu eu, aproape nimeni din Sibiu nu își acoperă nici măcar cheltuielile în acest moment. În tot domeniul HoReCa de fapt, eforturile sunt de a «ieși pe zero». Creșterea numărului de infecții nu face decât să amâne redeschiderea restaurantelor. Hotelul, peste tot, este legat de restaurant, sunt foarte puține cazurile în care aceste două componente sunt separate și este foarte greu să funcționeze independent”, descrie Remus Mocanu, administratorul hotelului Parc din Sibiu.
Turismul intern nu este văzut drept o alternativă viguroasă de către administratorii de hoteluri din Sibiu
Și din punctul său de vedere, alternativa pe care ar putea-o reprezenta turismul intern nu este una care să ofere minime certitudini. ”Noi avem un turism intern doar de conjunctură. Pe turismul local nu te prea poți baza”. Remus Mocanu are și un răspuns pentru cei care acuză calitatea serviciilor din industria turistică românească. ”Că serviciile sunt proaste la noi în țară? Eu aș spune altfel: serviciile nu sunt proaste, sunt doar un alt mod în care noi, ca națiune, ne prezentăm. Cel care lucrează ca ospătar sau bucătar este fratele sau părintele cuiva dintre noi. Bine, calitatea serviciilor de la noi este și rezultatul zecilor de ani din urmă în care ne-am distrus școlile de pregătire a personalului. Mai avem doar cursuri, care nu rezolvă nimic”, îndreaptă Remus Mocanu discuția către cauzele care au dus la actuala situație a industrie mioritice.
”Dacă vrem ca sibieni, ca români, să trecem bine peste acest pas greu, trebuie să fim solidari, dar la modul aplicat, și să respectăm regulile. Ar trebui să mai lăsăm critica superficială la o parte, să nu mai emitem ipoteze ca și când am fi specialiști. Să îi ascultăm pe cei care chiar sunt specialiști. Fiecare are cunoștințe în domeniul medical, de exemplu, de la care își poate lua direct informații, dacă nu crede în Arafat, de exemplu. Dar să o facă de la specialiști, nu de pe Facebook”, Remus Mocanu, administratorul hotelului Parc
Totodată, administratorul hotelului Parc remarcă și efectele lipsei evenimentelor care generau atracție pentru Sibiu în anii trecuți. ”Să dăm Cezarului ce e al Cezarului: în anii trecuți, toți cei din turismul local au «mâncat o pâine» de pe urma evenimentelor finanțate de Primăria Sibiu. Agenda culturală a fost un real ajutor pentru întreg turismul sibian. Acum, în situația pandemiei, ce să mai gestionezi când e prea puțin de gestionat?”.
”Lipsa evenimentelor se simte în mod clar”
Pentru administratorii de restaurante cu terasă din Sibiu, turismul intern pare să rămână singura nădejde. Evident, incertă și afectată de lipsa evenimentelor din oraș. ”Acum trăim de pe urma turismului intern, pe care nu știm cât ne mai putem baza, având în vedere creșterea numărului de infecții. Printre turiștii străini am început să mai avem ceva nemți, mulți motocicliști, austrieci și greci, surprinzător. Turismul intern ar putea să acopere, zic eu, 60% din ofertă. Dar avem o problemă: în Sibiu anul acesta nu a mai fost organizat mai nimic, nici măcar un concert cum s-a făcut la Timișoara, la Cluj-Napoca sau în București. Lipsa evenimentelor se simte în mod clar, de aceea încercăm să acoperim noi această lipsă, pe cât posibil”, spune Cosmin Lantoș, reprezentant al restaurantelor Weidner și Piano.
Reprezentanții teraselor din Sibiu descriu drept un real ajutor decizia Primăriei de a reduce taxa de ocupare a domeniului public, pentru a putea fi respectate condițiile de distanțare. Cu toate acestea, incertitudinea generată de creșterea numărului de infectări este văzută drept o amenințare care nu poate fi compensată prin astfel de măsuri fiscale.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: turism , Sibiu , hoteluri , restaurante , horeca
Vizualizari: 2166
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Alex
Acum 1 oră
Florin
Acum 1 oră
Sandrino Arhitecti
Acum 2 ore
Till Eulenspiegel
Acum 2 ore
Ionutz Vl