Marţi,
19.03.2024
Innorat
Acum
-1°C

Fondatorii Școlii Finlandeze din Sibiu candidează la alegerile locale. ”Vrem să redăm școlile comunității”

Fondatorii Școlii Finlandeze din Sibiu candidează la alegerile locale. ”Vrem să redăm școlile comunității”

Elena Lotrean și Radu Szekely și-au anunțat intenția de a participa la alegerile locale din septembrie, candidând independenți pentru a intra în Consiliul Județean, respectiv Consiliul Local Sibiu. ”Vrem ca Sibiul să devină cel mai bun loc din țară pentru a-ți crește copiii. În siguranță, cu bucurie, cu sens.  Acum câțiva ani fondam, împreună, o școală particulară la Sibiu în ideea de a o face un etalon pentru educația sibiană, ceva ce sistemul public ar vrea să multiplice și să implementeze: mulți ne spun că am reușit. Am vrea să facem și din orașul Sibiu, din județul Sibiu, un etalon pentru educația din România”, explică Elena Lotrean motivul pentru care vor să candideze pentru un loc în forul de decizie al județului și al municipiului. Ea urmează să candideze pentru un loc în Consiliul Județean Sibiu, iar Radu Szekely pentru Consiliul Local al municipiului.

De ce candidați?

Elena Lotrean:

Pentru că vrem ca Sibiul să devină cel mai bun loc din țară pentru a-ți crește copiii. În siguranță, cu bucurie, cu sens.  Acum câțiva ani fondam, împreună, o școală particulară la Sibiu în ideea de a o face un etalon pentru educația sibiană, ceva ce sistemul public ar vrea să multiplice și să implementeze: mulți ne spun că am reușit. Am vrea să facem și din orașul Sibiu, din județul Sibiu, un etalon pentru educația din România: un exemplu că se poate, și că depinde în principal de noi, aici, la locul faptei. Credem că educația are nevoie să fie discuția principală într-un oraș, într-o regiune. Că de aici pleacă dezvoltarea economică, socială și culturală. Cu cât investim mai mult în educație cu atât reducem costurile cu asistența socială și scădem sărăcia. Și știm foarte bine că unele dintre localitățile județului se situează într-un stadiu nedorit de sărăcie. Avem nevoie cu toții să știm unde vrem să ajungem și pentru ce să ne educăm copiii.


Radu Szekely:

Noi doi facem educație de mai bine de douăzeci de ani, de fapt, în mai toate formele pe care ni le putem imagina. Trăim mereu bucuria învățării și vrem ca Sibiul să fie un loc în care toată lumea trăiește această bucurie. Acum nu e neapărat o bucurie să vorbești despre educație: suntem într-un moment în care se trage asupra educației din toate direcțiile. E, de fapt, aproape ca la război, iar educația este atacată pe toate flancurile, întoarsă pe toate părțile, dar deseori uitată într-un colț atunci când se pune masa. Noi vrem să o aducem înapoi la masa dialogului, a negocierii, a recastigarii încrederii. Vrem să avem un dialog real despre și pentru educație cu toți cei implicați, de la elevi și părinți până la viitori angajatori și autorități, cetățeni sau partide politice: nu pornind de la documente sau temeri și orgolii, ci plecând de la faptul că, dacă ne punem cu toții mintea la contribuție, vom găsi soluții pentru ca educația sibiană să devină un reper.

Și mai e ceva: am fost amândoi implicați încă din adolescență în diverse forme în viață comunității - ONG-uri, fundații, grupuri civice, alianțe. Ne petreceam mai toată ziua la sediul Asociației Pro-Democrația, fondam și coordonam primele Consilii ale Copiilor și Tinerilor din Sibiu la sfârșitul anilor '90, participam la alte asociații de tineret sau culturale. Deci și educația și participarea activă la democrație sunt parte din viața noastră de când ne știm. Mi se pare un pas normal să încercăm să folosim această pasiune și aceasta experiență  pentru o cauza în care credem: creșterea Sibiului într-un centru de gravitație în educația românească.


Ce vă propuneți?

Radu Szekely:

Sunt multe de spus, și mai ales multe ce pot fi făcute.  În primul rând, ne propunem să redăm școlile comunității. Că să va dau un exemplu, avem o Zi a Porților Deschise în școli, o dată pe an, și nici măcar aia nu e peste tot. Fiecare zi ar trebui să fie, de fapt, o zi a porților deschise: școlile și liceele ar trebui să fie pline de sibieni care fac cursuri și învață ceea ce le place, folosesc biblioteca, folosesc laboratoarele, merg la cursuri și dezbateri, organizează cluburi de muzică sau de reparat motociclete, folosesc terenul sau sala de sport - tot. Ar trebui să scăpăm de barierele de la porțile școlilor și să lăsăm oamenii să intre, paznicii să devină ghizi în școli, să avem voluntari tineri care să ne ajute pe toți să înțelegem că școala nu e un spațiu unde intri cu teamă, ci un spațiu care te primește cu bucurie. Ăsta e un lucru concret pe care vrem să-l facem, și vrem să-l facem, inițial, sub forma unei Agende Educaționale anuale, atât la nivel de oraș, cât și de județ. Așa cum există o agenda culturală, avem nevoie și de o agenda educațională, care să permită tuturor - școli, asociații, grupuri de cetățeni - să propună și să organizeze, cu co-finanțare publică, activități educaționale. Sperăm să avem parte astfel de o “înflorire” a parteneriatelor între toți cei care pot participa la educarea continuă a copiilor și adulților, și să folosim la maximum infrastructura școlară pe care Sibiul o are. Educația este, până la urmă, responsabilitatea comunității în care crești și trăiești, și vrem să redăm comunității acest drept, acest privilegiu, de a educa și de a se educa.

Apoi ne propunem să contribuim la reconstrucția încrederii în sine a dascălilor sibieni. E greu să ceri performanță fără să dai sprijinul necesar. Vrem să vedem cum putem finanța mai bine școlile, din excedentul bugetar semnificativ pe care Sibiul îl are, de exemplu, astfel încât să avem și noi școli “ca afară”, adică cu materiale didactice moderne, cu resurse suficiente pentru ca profesorul să nu aibă grija cretei sau a hârtiei de xerox și să se poată ocupă de elev în liniște. Vrem să creăm și să finanțăm posibilități multiple de formare continuă și de învățare pentru cei ce lucrează în orice formă de educație, dincolo de ceea ce oferă ministerul educației, astfel încât să știe că, atunci când simt nevoia să învețe ceva pentru a ține pasul cu ceea ce se întâmplă în jur, Sibiul le dă posibilitatea să o facă. Și tot din aceeași categorie de acțiuni, vrem să creăm mecanismele pentru ca bugetarea școlilor să fie realmente participativă, profesorii să aibă posibilitatea să aplice direct pentru fonduri speciale de la autoritățile locale și județene pentru a organiza activități inovative, pentru a sprijini învățarea elevilor proprii, pentru a dezvolta parteneriate cu alte școli sau organizații din Sibiu.

Elena Lotrean:

Că părinte, vă pot spune că vreau să punem în aplicare la nivel de județ ceea ce se tot promite de mult timp la nivel național: program școală-după-școală generalizat și gratuit pentru toți elevii din ciclul primar. Aceste se pot finanța fie prin alocări punctuale de la bugetul Consiliului Județean, fie prin proiecte co-finanțate de la bugetul local și cel județean, fie prin partneriate de lungă durata cu organizații non-guvernamentale și asociații culturale care pot prelua o parte din responsabilități și organiza activități educaționale, recreative, sau de învățare remediala. Deși ar putea să pară un program foarte scump, este fezabil în condițiile în care o parte din bugetul de asistență socială ar putea fi direcționat spre aceste servicii, multe dintre ele având și un caracter social.

Tot că părinte, dar și ca profesor de data asta, vreau să mă asigur că în tot județul Sibiu se implementează în următorul an catalogul electronic. Este greu de imaginat că în anul 2021 profesorul și părinții nu au posibilitatea de a comunica în timp real, prin telefoanele mobile pe care le au mereu la îndemână. Vrem să reducem astfel semnificativ birocrația în școli, și să generăm, de asemenea, o bază de date care să ne permită, împreună cu Inspectoratul Școlar, o analiză în timp real a situației elevilor, a evoluției lor, a trendurilor negative cu care se confruntă școlile și comunitățile, astfel încât să putem anticipa problemele și să putem interveni mai eficient pentru a reduce, de exemplu, abandonul școlar sau analfabetismul funcțional, de care se vorbește atât de mult.

Cine e Elena Lotrean

Profesor, trainer, fondator al Școlii Finlandeze Sibiu și antreprenor, Elena Lotrean are peste 25 de ani de voluntariat la nivel local, naţional şi european. Are experiență în companii şi organizaţii, publice, din domeniul HORECA, resurse umane, business, educație. Ultimele sale proiecte sunt Școala Primară Româno-Finlandeză Sibiu și Finnish Teacher Training Center.

Radu Szekely:

Eu am și o obsesie personală: vreau să mă asigur că atât elevii, cât și părinții și profesorii, au acces real la personal nedidactic, de sprijin. Mă refer aici la profesori asistenți, care ar trebui să existe într-un număr mult mai mare în fiecare școală, și care pot fi incluși în categoria personalului în afară organigramei ministerului educației; sau la psihologi, de exemplu, care ar trebui să fie mult mai implicați în sprijinirea procesului de învățare. Psihologia este asociată încă cu ceva negativ, dar psihologul poate, de fapt, să ajute foarte mult în eliminarea barierelor de învățare, și astfel în reducerea abandonlui școlar și creșterea semnificativă a performanței, printre altele. Vrem să găsim resursele financiare, la nivel local și județean, pentru a asigura un psiholog la 200 de elevi și profesori, și aici va fi esențială colaborarea cu CJRAE și Colegiul Psihologilor. Gândiți-va, de exemplu, că ar fi fost mult mai ușor pentru elevi și profesori să treacă peste dificultățile pandemiei dacă ar fi avut acces mai ușor la psihologi, sau dacă ar fi existat un număr semnificativ de profesori de sprijin care să contribuie la învățarea online.

Elena Lotrean:

Și să nu uităm școlile profesionale și învățământul profesional dual. Vrem să popularizăm intens acest tip de învățământ, care poate fi o soluție pe termen lung pentru creșterea economică a Sibiului. Este nevoie de mult mai multe parteneriate între agenți economici și școli pentru a pregăți tineri și adulți pentru meseriile care vor apărea pe piață. Avem nevoie de niște comisii sectoriale foarte active, în care antreprenorii locali, reprezentanții angajatorilor, școlile, să stea la aceeași masă și să estimeze cu mai mare precizie nevoile de forță de muncă. După care avem nevoie de o mult mai mare flexibilitate în organizarea învățământului profesional, astfel încât școlile chiar să-i învețe pe copii acele meserii de care e nevoie. Vrem să încurajăm acest tip de parteneriate pentru industriile tradiționale din județ, dar și pentru industrii emergente, de viitor, care poate încă nu există în Sibiu, dar care ar putea fi atrase dacă există o forță de muncă calificată.

Radu Szekely:

Sunt multe de spus, avem multe planuri și soluții, dar un lucru ar mai fi, poate, necesar de adăugat acum. Sibiul este și un oraș universitar, dar universitatea nu se bucură încă de reputația pe care o merită. Trebuie văzut cum autoritățile locale și județene pot sprijini cercetarea universitară, și mai ales promovarea acestei cercetări, prin granturi specifice. La Sibiu se face cercetare literară, de exemplu, sau ecumenică, la nivel european, însă foarte puțin iese în public, este foarte puțin promovată dincolo de cei pasionați. Există și alte arii de cercetare cu potențial, și acestea trebuie susținute. Este în interesul comunității să susțină asemenea proiecte care pot aduce dezvoltare și pot crea locuri de muncă. E greu de spus acum dacă am reuși să punem ULBS în top cinci al universtatilor din România în următorii cinci ani, dar noi asta am vrea - și ca ambiție personală, în mare parte, amândoi fiind absolvenți de “Lucian Blaga”.

De ce nu ați candidat pe lista unui partid?

Elena Lotrean:

Dacă îmi permiteți o glumă, “nu ne-a chemat nici unul”. Din fericire pentru mândria noastră personală, nu e așa. Am avut discuții cu câteva partide, au fost propuneri concrete care ne-au flatat, dar am răspuns fiecăruia același lucru: nu suntem neapărat politicieni, nu vrem să facem politică pură, vrem să lucrăm cot la cot cu politicieni de orice orientare care vor să facă ceva pentru educația din Sibiu. Desigur că ar fi fost mai ușor să ne înscriem pe lista unui partid, e mai simplu în campanie să ai în spate mașinăria de vot a unui partid, dar am preferat să ne batatorim propria cale. Este și ceva ce ne caracterizează personal: deși suntem buni jucători de echipă, preferăm să formăm echipa, nu să ne pierdem într-una deja existentă.

Radu Szekely:

Mai mult, pentru noi, educația este ceva dincolo de ideologia politică. Personal, sunt un adept al capitalismului, și chiar al neoliberalismului, dar nu atunci când e vorba de apărare națională, de sănătate și de educație. Având în vedere că am pornit la drum în această campanie exclusiv de la nevoile pe care le-am identificat în educație, de la dorința de îmbunătățire a educației prin dialog, am considerat că e natural să încercăm să lucrăm pentru educație, și nu pentru un anume partid politic. Adică sperăm să fim angajați direct de comunitate, fără intermediar. 


Cum aveți de gând să schimbați educația, atâta vreme cât e un subiect ce ține mai mult de politica națională, nu de cea locală?

Elena Lotrean:

Autoritățile centrale se ocupă de programe și conținuturi scolare, și de salarizarea profesorilor, dar autoritățile județene și locale sunt cele care coordonează logistic rețeaua școlară. Modernizarea școlilor, construirea de noi clădiri de școală, materialele didactice, asistență socială, toate astea sunt în curtea autorităților locale. De asemenea, autoritățile locale și județene sunt libere să își construiască propriile politici și agende educaționale prin care să promoveze educația, în toate formele ei. Aceleași autorități locale sunt libere să înființeze și finanțeze posturi în afara organigramelor ministerului educației: de exemplu, se pot înființa posturi de profesori de sprijin, psihologi, logopezi, antrenori sportivi, toate cu finanțare de la bugetele locale. Tot ceea ce înseamnă asistență socială, asigurarea hranei sau a supravegherii prin programe de școală-după-școală, organizarea de cluburi școlare de tip Mini-Technicus, cum este cel a Camerei de Comerț Româno-Germane, sunt activități ce ar trebui să între în portofoliul autorităților locale. Crearea și gesionarea unor comisii sectoriale care să sprijine învățământul dual, de exemplu, se poate face prin Consiliul Județean. În plus, autoritățile locale se pot implica mult mai activ în tot ce nu este învățământ obligatoriu, adică în educația adulților, formare profesională continuă, alte forme de învățare pe tot parcursul vieții. Deci este suficient de făcut și de schimbat și de la nivel local.

Radu Szekely:

Mizăm, aș zice, și pe faptul că descentralizarea învățământului este iminentă. Se simte o mișcare clară în acest sens, o presiune din partea publicului care va duce la un transfer de responsabilități către autoritățile locale în următorii doi ani, aș zice. Și cum e bine să-ți faci vara sanie, e bine să fim pregătiți la nivel local și regional pentru a prelua frâiele.

Cine este Radu Szekely

A fost consultant în Comisia Europeană pentru Educație și președintele Coaliției Naționale a Imigranților (Kamut) din Helsinki, înainte de a reveni în Sibiu pentru a pune bazele Școlii Finlandeze. Absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Radu Szekely a fost profesor de engleză și limba română în Sibiu până în anul 2000. În 2003 a absolvit și cursurile Universității din Turku, Finlanda, și de atunci și continuat ascendența în cariera sa europeană în domeniul educației. În timpul ultimului mandat de ministru al Educației al Ecaterinei Andronescu (PSD), Radu Szekely a fost consilierul ei pe probleme de strategie în educație.

 

Cu ce partide credeți că puteți colabora?

Radu Szekely:

Sperăm să colaborăm cu toate partidele. Nu cred că educația și politicile educaționale ar trebui să fie motiv de dispută politică, pentru că sunt precum sarea în bucate: ne dăm seama cât de esențiale sunt abia atunci când nu le mai avem. Deci ceea ce propunem noi, chiar public, este nu un pact pentru educație, pentru că nu cred în acest tip de promisiuni înainte de alegeri; propunem în schimb ca toate partidele care vor să facem lucruri frumoase împreună să ne considere parteneri și să vină cu încredere să ne spună cum am putea să ne ajutăm reciproc.

Pe ce tip de alegători mizati?

Elena Lotrean:

Suntem incluzivi, deci mizăm pe toți cei care cred că educația merită un efort suplimentar în Sibiu, cei care vor ca Sibiul să devină cel mai bun loc din țară unde să-ți crești copiii.

Radu Szekely:

Nu vreau să excludem pe nimeni, deci suntem aici pentru cei care cred că Sibiul merită o Agenda Educațională modernă și profesori și elevi fericiți.

Cine e Elena Lotrean

Profesor, trainer, fondatoar al Școlii Finlandeze Sibiu și antreprenor, Elena Lotrean are peste 25 de ani de voluntariat la nivel local, naţional şi european. Are experiență în companii şi organizaţii, publice, din domeniul HORECA, resurse umane, business, educație. Ultimele sale proiecte sunt Școala Primară Româno-Finlandeză Sibiu și Finnish Teacher Training Center.

Cine este Radu Szekely

A fost consultant în Comisia Europeană pentru Educație și președintele Coaliției Naționale a Imigranților (Kamut) din Helsinki, înainte de a reveni în Sibiu pentru a pune bazele Școlii Finlandeze. Absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Radu Szekely a fost profesor de engleză și limba română în Sibiu până în anul 2000. În 2003 a absolvit și cursurile Universității din Turku, Finlanda, și de atunci și continuat ascendența în cariera sa europeană în domeniul educației. În timpul ultimului mandat de ministru al Educației al Ecaterinei Andronescu (PSD), Radu Szekely a fost consilierul ei pe probleme de strategie în educație.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 10573

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Radu Popescu

Acum 3 ani

Scoala Finlandeza din Sibiu este o gluma proasta. A fost exploatat doar un termen, fara a se respecta intreg conceptul. Rezultatele sunt submediocre, copiii nu sunt lasati sa intre in competitie cu elevii altor scoli (prin contract) tocmai pentru a nu exista termenul de comparatie reala. Scoala Finlandeza nu respecta contractele, vin cu majorari de preturi peste limitele prestabilite, nu ofera serviciile promise de ei, ca parte contractanta.
Raspunde

John Doe

Acum 3 ani

Multa frustrare domnule Popescu. "Rezultatele sunt mediocre" ? Pe ce va bazați cand spuneti asta? Vorbiti din auzite? Nu de alta dar se practică la romani sportul asta de-a improsca cu noroi orice inițiativă noua care încearcă sa ne scoată din tipar, sa ne trezeasca. Lasati strugurii ca sunt acri. In rest multa sănătate si bafta in sistemul tradițional românesc care încurajează si promoveaza "competitia". ..la meditații.
Raspunde

Hell Robot

Acum 3 ani

Daca ai un copil limitat, pe care probabil l-ai facut cu vreun prost....degeaba il duci la scoli "finlandeze", ca tot mediocru e. Va fi doar un mediocru cu fitze, ca aia de la "Bruk". Niste incurca lume. Aveti grija cu cine va faceti copiii, mamici, ca din samanta de cocalar, retardat sau tot felul de limitati, nu va iesi niciodata ceva destept.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus