Sâmbătă,
24.10.2020
Cer Senin
Acum
6°C

Arhitectul Fabinni: Nu este de admis ca în perimetrul istoric al Sibiului să fie ridicate construcții noi în spații astăzi libere

25 Septembrie 2020 09:57

Arhitectul Fabinni: Nu este de admis ca în perimetrul istoric al Sibiului să fie ridicate construcții noi în spații astăzi libere

În ziarul Turnul Sfatului din 13 septembrie a. c. a fost publicat sub titlul ”Se mai poate construi în centrul istoric? Proiect imobiliar pentru zona zero a Sibiului” un articol privind un PUZCP în zona dintre străzile Mitropoliei și Xenopol (Fig. 1).

Plecând de la solicitarea proprietarului unui teren de 330 mp aflat pe latura de sudvest a pieții din capătul străzii Xenopol se propune realizarea unor construcții noi cu funcțiuni de locuință și birouri în grădinile dintre casele celor două străzi (Fig. 2 și 3).

Fig. 1 Zona în discuție din planul orașului din 1875

Suntem de părere că propunerile din acest PUZ contravin în totalitate principiilor care stau la baza unor intervenții în zone istorice cum este cea în discuție, din următoarele considerente:

  • Zona face parte din centrul istoric al orașului, în orașul de sus, care în secolul al XIV-lea era înconjurat de un zid de incintă cu turnuri de apărare. Prin realizarea celei de a patra incinte în secolul al XV-lea orașul a ocupat o suprafață de 72 ha, având astfel o suprafață comparabilă cu alte orașe destul de importante din Europa, precum Cracovia, Gdansk sau Stralsund. Timp de cca. 260 de ani această suprafață nu s-a schimbat, ceea-ce a dus la îndesirea parcelarului prin străzi noi create în spatele parcelelor sau în spații care nu mai aveau importanță strategică (str. Tipografilor, str. Xenopol, str. Movilei, str. Nouă ș. a.). Desigur prin aceasta s-au redus suprafețele verzi din oraș. Considerăm că a construi în aceste spații, care astăzi sunt grădini, este de neadmis. Din contră, este necesar ca anumite construcții parazitare de calitate redusă să fie demolate și spațiul rezultat transformat în spațiu verde.
  • Respect pentru populația actuală. În memoriu este menționat faptul că în centrul istoric Sibiu avem de-a face cu o ”populație încă majoritar îmbătrânită și/sau cu posibilități financiare reduse”. Suntem de părere că în condițiile actuale nu se justifică, ca acestei populații să fie luate micile grădini și lumina pentru ferestrele care duc către aceste spații astăzi libere de construcții.
  • Monumente istorice. În memoriul studiului sunt menționate monumentele istorice la distanțe relativ mici de zona studiată aflate în strada Mitropoliei, dar și în străzile Bălcescu și Tribunei. Astfel, procentajul mare de construcții noi propus este în măsură să schimbe caracterul zonei.
  • S-a menționat că astăzi sunt ridicate construcții noi în orașe ca Roma sau Paris. Pentru Sibiu termenul de comparație nu sunt capitalele menționate, ci orașe a căror valoare constă mai ales în fondul construit din perioade istorice cum ar fi Evul Mediu, Renașterea sau perioada barocă. În acest context ne putem gândi la orașe cu centre istorice bine conservate ca Dinkelsbühl, Carcassone, Deventer, San Giminiano, Cracovia ș. a.

Fig. 2 Schiță reprezentând situația actuală

Fig. 3 Schiță cu indicarea construcțiilor propuse prin PUZ

Văzând acest studiu, consider că este oportun să ne amintim de istoria orașului în ultimele decenii în contextul valorii sale istorice. Îmi aduc aminte că în perioada comunistă a fost studiat un proiect care prevedea demolarea laturii de est a Pieții Mari și construirea unui Centru Politco-Administrativ în acest loc. De ce nu s-a realizat? Unul dintre motive a fost desigur faptul că trebuiau astfel prea multe locuințe noi pentru mutarea locatarilor din imobilele ce urmau a fi demolate. Celălalt motiv a fost, după părerea mea, arhitectul șef al orașului la aceea vreme, Otto Czekelius, dealtfel menționat în memoriu, care într-un interviu a afirmat printre altele, că important pentru activitatea lui în Sibiu nu a fost ce a construit, ci ceea ce el a împiedicat să fie construit în oraș.

Dacă privim istoria mai recentă a orașului putem să ne gândim la Sibiu Capitala Culturală Europeană în 2007. La baza acestei evoluții a stat un simpozion cu participare internațională în 1998 la Sibiu, simpozion inițiat de domnul Ion Caramitru, care pe atunci era ministrul culturii. Printre participanți era un reprezentant UNESCO și delegați din diferite țări, dar și domnul George Calteux, directorul Direcției Monumentelor Istorice din Luxemburg. Într-un stil pragmatic acest domn a propus două proiecte, care urmau a fi realizate cu ajutorul financiar al Marelui Ducat de Luxemburg, pe care-l reprezenta la acest simpozion:

  • un itinerar touristic în zona istorică după modelul unor astfel de intinerarii realizate în Luxemburg și
  • restaurarea unei case monument istoric.

Primul obiectiv a fost finalizat și deschis în 1999, iar al doilea, Casa Luxemburg din Piața Mică, a fost inaugurat în 30 martie 2004 în prezența Marelui Duce de Luxemburg Henry și a soției sale Marie-Thérèze. Luxemburgul, fiind la acea dată deja propus pentru Capitală Culturală Europeană 2007, a fost de acord ca să se extindă această propunere și pentru Sibiu. Se poate afirma cu certitudine că fără cele două proiecte realizate cu sprijinul Marelui Ducat, Sibiul nu ar fi avut parte în 2007 de statutul de Capitală Culturală Europeană.

În mai multe rânduri s-a încercat în decursul ultimilor ani înscrierea orașului Sibiu pe lista UNESCO a patrimoniului mondial, statut pe car-l deține astăzi orașul Sighișoara. Propunerile din studiul PUZCP în discuție, fiind intervenții masive în structura existentă a orașului istoric, sunt de natură să fie un motiv în plus pentru neacordarea acestui titlu orașului Sibiu. Pot menționa aici că în 1991 am întocmit o documentație care a dus la înscrierea în 1993 a ansamblului cetății bisericești din Biertan în această listă.

Putem conclude aici că nu este de admis ca în perimetrul istoric al Sibiului să fie ridicate construcții noi în spații astăzi libere cum ar fi grădini, scuaruri sau piețe. Dar mai există și un alt motiv de ordin social și umanitar în sensul respingerii prevederilor din PUZ: considerăm aceste propuneri ca fiind discriminatorii și într-o anumită măsură arogante față de populația îmbătrânită și lipsită de posibilități financiare din zona studiată. O astfel de tratare a locuitorilor acestui oraș a mai existat în trecut și nu trebuie să se mai repete.

În ceea ce privește terenul de 330 mp din partea de sudvest a piațetei din capătul de est a străzii Xenopol, se poate gândi o construcție de dimensiuni reduse, care să fie alipită calcanului adiacent și care să se înscrie armonic în contextul urbanistic existent. Dată fiind poziția expusă a amplasamentului s-ar putea iniția un concurs de idei, care să scoată în evidență caracterul modern al noului edificiu în armonie cu anturajul istoric, o temă pentru care există suficiente exemple convingătoare în arhitectura vesteuropeană.

Sibiu, 18.09.2020

arh. Hermann Fabini

expert MC

Vizualizari: 10047

Comentarii

7 comentarii

Cosmin Mim

Acum 4 săptămâni

Mergeti la vot, ca de iese vreun neica nimeni ca Bibu sau Trif...doi indivizi cu inteligenta combinata a unei meduze, apoi vedeti voi "reguli". Cand va veni puietul penelist de la "capitala" si isi vor face case direct in piata mare :D ...pe filiera de "partid".

Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Petre Arhitectul

Acum 4 săptămâni

Centre istorice bine conservate stiti ce inseamna? Ca la un moment dat in timp din varii motive, deobicei din motive economice, s-au oprit din evolutie. Frica de nou vine odata cu varsta si atrage dupa sine stagnare, si nicidecum evolutie. Ce-i drept, "noul sibian" este in proportie de 95% de proasta si foarte proasta calitate. Asta nu inseamna insa ca nu putem avea si arhitectura de inalta calitate, folosind toate uneltele pe care le avem la dispozitie (concursuri de arhitectura, profesionisti in adevaratul sens al cuvantului, comisii competente, etc.).
Raspunde

Iulia Neumann

Acum 3 săptămâni

Argumentele mi se par slabe, conțin erori logice. Dacă nu mai construim clădiri noi în cele câteva mici spații rămase, înseamnă deodată că stagnăm ca oraș, că de-aia nu mai evoluăm noi? E un argument cât se poate de slab. Și dacă domnul patron deschide afacerea aia acolo, asta înseamnă brusc că am evoluat? Ai auzit de principiul de zoning, domule pretins arhitect? Zice așa: zona istorică într-o zonă, zona business cu zona ei. Centrul istoric trebuie să aibă coeziune arhitecturală. Dacă amesteci clădiri noi și le pui alături de edificii vechi de 600 de ani iese un mare rahat. Când omul vine în centrul istoric, nu vrea să vadă discrepanțe estetice, vrea să vadă coeziune arhitecturală (pentru asta s-au luptat unuii ca Otto Czekelius?). Iar coeziunea arhitecturală trebuie păstrată, altfel ajungem ca București, un amalgam de vechi și nou, unde deși sunt foarte multe clădiri istorice impresionante, faptul că sunt presărate printre ele și unele noi, îi face pe oamenii care vizitează să spună că ”Bucureștiul are un centru istoric urât”. În ultimă instanță, vrei să deschizi o afacere? Bine, du-te în zona comercială, să se facă un business center, Brașovul are ceva ce se numește Centrul Nou, am rămas fără locuri în oraș? Trebuie neapărat ca patronul să construiască în buricul târgului? Moare dacă construiește în altă parte? Nu e ca și cum n-ar avea opțiuni.

Raspunde

Carcotel C.

Acum 4 săptămâni

Lasa ca nici cu mamaie Fodor nu mi-e "rusine" daca e sa caut incompetenta
Raspunde

Condela Maniu

Acum 4 săptămâni

In centrul istoric nu ne este permis sa schimbam nici ramele la geamuri,si unii dezvoltatori vor constructii???Marea problema va fi ca in final lor li se va permite din interese de plicusor.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Dan2 Cp

Acum 3 săptămâni

herr fabini,cind varul werner taia arbori,pomi,facea tot felul de chestii fdgriste, FARA LOGICA nu spuneai nimic arhitect?
Raspunde

Locatar Mitropoliei 25 Philippi

Acum 3 săptămâni

Sebastian Boncut al I-NUTRITION SRL este afiliat PSD-ului sau PNL-ului? Zau ca nu-mi vine a crede ca USR-PLUS ar incerca sa penetreze administratia unui oras cu asemenea nazbatii, cel putin nu la Sibiu. Pe termen lung, votul dat este garantul lat pentru oprirea unor cvasi-interlopisti din planurile lor distrugatoare de calitate. In anii 2004-2008 Sebastian Boncut a fost student imatriculat la Universitatea Tehnica Munchen (TUM), Germania. Insa sunt sigur ca dorinta lui de a implementa matrapazlacuri afurisite nu isi are izvorul in timpul petrecut la celebrul TUM.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus