Momentul incompatibilității încă nu a venit. Argumentele care ”i-au dat înapoi” mandatul de primar lui Astrid Fodor

Momentul de la care lui Astrid Fodor i s-ar interzice, timp de trei ani, ocuparea unei noi funcții alese nu s-a produs încă, este una din ideile care se regăsesc în motivarea hotărârii prin care Tribunalul Sibiu a validat noul mandat de primar al lui Astrid Fodor. Mandat invalidat, inițial, de Judecătoria Sibiu.

Turnul Sfatului a consultat motivarea hotărârii dată de Tribunalul Sibiu în după-amiaza zilei de marți, 27 octombrie. Hotărâre care, la fix o lună de la alegerile locale, a ”schimbat în tot” încheierea dată de Judecătoria Sibiu din 16 octombrie 2020, prin care a fost respinsă cererea Biroului electoral de validare a unui nou mandat de primar al lui Astrid Fodor.

Ca un element ”de culoare”, judecătoarele care ”i-au dat înapoi” mandatul de primar lui Astrid Fodor sunt cele care, în 2016, ”i-au luat” apartamentul din centrul Sibiului lui Klaus Iohannis. Este vorba de Daniela Crăciun și Elena Dumbrăvean, judecătoarele care, în 2016, au format completul care a dispus anularea unei hotărâri judecătorești din 1999, în baza căreia, mai apoi, soții Iohannis au dobândit proprietatea apartamentului de pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, din Sibiu.

”Puterea de lucru judecat”

În urmă cu două săptămâni, un nou mandat de primar pe numele lui Astrid Fodor a fost invalidat: deși aleasă de majoritatea sibienilor prezenți la vot, Fodor se află sub o interdicție de a mai ocupa vreo funcție publică timp de trei ani, a considerat Judecătoria Sibiu. Termenul de trei ani ”curge” începând din această toamnă, după încheierea mandatului de primar exercitat în perioada 2016 – 2020, a mai apreciat magistratul Judecătoriei Sibiu, care, în 16 octombrie 2020, a respins cererea de validare a unui nou mandat de primar pentru Astrid Fodor.

Hotărârea Judecătoriei a fost atacată prin apel la Tribunalul Sibiu. Acolo unde, în vara anului trecut, s-a judecat tot eventualul drept a lui Astrid Fodor de a mai ocupa funcții alese. Atunci, această discuție a fost generată de faptul că prefectul de Sibiu din acea perioadă a emis un ordin de încetare a mandatului de primar al lui Astrid Fodor, pe motiv că raportul prin care s-a stabilit că era incompatibilă în perioada 2012 – 2014 a rămas definitiv în 2019 (prin hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiției a României), iar timp de trei ani de la acel moment nu mai are voie să ocupe funcții alese. Tribunalul Sibiu a anulat, însă, ordinul de prefect, iar hotărârea de atunci este privită acum drept având autoritatea ”puterii de lucru judecat”. Acesta argument, al puterii de lucru judecat, este primul pe care Tribunalul Sibiu îl are acum în vedere.

Altfel spus, dacă în vara anului trecut s-a stabilit că Astrid Fodor nu mai era în stare de incompatibilitate, deoarece această stare s-a produs în mandatul ei de viceprimar, încheiat în 2016, acum nu s-ar mai putea ajunge la o altă situație. ”Prin urmare, Tribunalul nu numai că nu poate ignora cele reținute cu putere de lucru judecat de instanța de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu, ci trebuie să aibă în vedere aceste considerent la analiza care se impune relativ la cele reținute de instanța de fond cu privire la «momentul de la care interdicția astfel instituită produce efecte»”, se arată în motivarea hotărârii prin care Tribunalul Sibiu a stabilit, definitiv, că noul mandat al lui Astrid Fodor este valid.

”Prin urmare, Prefectul trebuia să constate la emiterea ordinului existența stării de incompatibilitate care să ducă la încetarea mandatului înainte de termen. Este evident că, prin aplicarea alin. 1, indice 1, art. 91 din Legea 161/2003, contestatoarea Fodor Astrid Cora se afla în stare de incompatibilitate la data emiterii ordinului, aceasta încetând potrivit textului amintit «la data încetării mandatului în care alesul local a exercitat o funcție sau o calitate incompatibilă cu aceasta», în concret la data încetării mandatului de viceprimar care s-a produs în 2016”, extras din sentința din august 2019, prin care Tribunalul Sibiu a anulat ordinul de prefect emis pentru încetarea mandatului lui Astrid Fodor înainte de termen

Cum se calculează ”momentul”?

Faptul că raportul de incompatibilitate emis acum cinci ani (căci raportul a fost redactat de ANI la un an după ce Fodor, din postura de viceprimar, a ieșit din consiliile de administrație școlare) a rămas definitiv anul trecut este un element-cheie în interpretarea pe care a dat-o Judecătoria Sibiu legilor în vigoare pentru a respinge un nou mandat pentru Astrid Fodor. Care, în opinia instanței de fond, este sub interdicție timp de trei ani de la momentul încheierii mandatului de primar 2016 - 2020 (în interiorul căruia a rămas definitiv raportul de incompatibilitate).

”În măsura în care raportul a rămas definitiv în cursul mandatului de incompatibilitate, termenul de trei ani curge de la data încetării acelui mandat, în timp ce, dacă raportul a rămas definitiv ulterior încetării mandatului de incompatibilitate, dar în cursul exercitării unui alt mandat, termenul interdicției curge de la data încetării mandatului în care raportul a rămas definitiv și produce efecte”, motivarea emisă de Judecătoria Sibiu, pentru invalidarea mandatului de primar al lui Astrid Fodor

Ei bine, acest ”moment” de la care curge interdicția de trei ani nu s-a produs încă, în opinia celor două judecătoare sibiene care au judecat apelul. Când se consideră încheiat mandatul de primar 2016 – 2020 al lui Astrid Fodor? Potrivit Tribunalului Sibiu, chiar și în acest moment, Astrid Fodor se află în interiorul acelui mandat, fiind invocate în sprijinul acestei idei prevederile unei ordonanțe de urgență de anul trecut (OUG 57/2019): ”mandatul primarului prevăzut la alin (1) se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou ales”. Prin urmare, lui Astrid Fodor nu i s-ar putea calcula un termen de trei ani în care îi va fi interzis să ocupe o altă funcție publică decât după ce, tot Astrid Fodor, va avea un mandat validat, inclusiv prin depunerea jurământului. Ca un detaliu, depunerea jurământului la preluarea noului mandat de către Astrid Fodor a fost programat pentru ziua de joi, 5 octombrie.

Celelalte argumente: modificările legilor care se băteau cap în cap

Situația de incompatibilitate a lui Astrid Fodor, precum și a altor aleși din țară, a fost generată din cauza faptului că mai multe legi se băteau cap în cap: Legea educației care obliga consilierii locali să facă parte din consiliile de administrație ale școlilor, Legea administrației locale care arăta că, deși desemnați viceprimari, aleșii locali își păstrează și mandatul de consilier local, și Legea 161/2003 (privind asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și a mediului de afaceri), care interzicea primarilor și viceprimarilor să facă parte din orice fel consiliu de administrație.

Din cauza acestor inadvertențe, în 2017, Parlamentul a modificat Legea 161/2003, în sensul că viceprimarilor și primarilor nu le mai este interzis să facă parte din consiliile de administrație de interes public local, ci chiar sunt încurajați să facă acest lucru. După cum a remarcat în fața instanței avocatul Lucian Chirilă - cel care a reprezentat-o pe Astrid Fodor -  chiar și ANI a recunoscut în 2017, într-un comunicat de presă, că acea modificare legislativă (implementată prin intermediul Legii 128/2017) ar ”scoate” din starea de incompatibilitate aproape 350 de aleși locali. ”Consecința logică este aceea că prin încheierea atacată, ignorând modificările legislative ulterioare anului 2003, Judecătoria mi-a diminuat capacitatea juridică de a fi aleasă, cu toate că faptele pentru care s-a reținut starea de incompatibilitate aferentă anilor 2012 – 2014 au fost abrogate prin Legea 128/2017. (...) Concluzia care se impune este că nu există temei, urmare a «dezincriminării» faptelor pentru care s-a reținut starea mea de incompatibilitate pentru limitarea capacității apelantei de a fi aleasă primar prin încheierea de respingere a cererii de validare”, a transmis Astrid Fodor instanței, prin intermediul avocatului.

Un apel care putea fi nul

Termenul de judecată de la Tribunalul Sibiu a avut loc ”cu citarea părților”. La instanță, însă, s-au prezentat doar reprezentanții lui Astrid Fodor. Judecarea apelului nu a fost lipsită de emoții. Și asta, deoarece magistratul Judecătoriei Sibiu care a respins, inițial, validarea mandatului lui Astrid Fodor a dispus ca apelul să fie depus în cel mult 48 de ore de la comunicare la Judecătoria Sibiu. Legislația specifică, însă, are în vedere că apelul trebuie depus la Tribunal.

Prin urmare – conform discuțiilor din mediile juridice sibiene – dacă Astrid Fodor, prin avocatul său, ar fi depus apelul doar la Judecătorie, acesta ar fi fost declarat nul. Nu s-a mai ajuns într-o astfel de situație ca urmare a faptului că avocatul Lucian Chirilă a depus apelul atât la Judecătorie, cât și la Tribunal.

Avocatul Lucian Chirilă

Cazuri aproape identice și în alte părți

Avocatul Lucian Chirilă, cel care a reprezentat-o pe Astrid Fodor, a depus în fața celor două judecătoare numeroase alte documente, din care să rezulte modul în care și alte instanțe din țară au reacționat în spețe similare. Una din aceste situații este aproape  ”la indigo” cu cea de la Sibiu: primarul din Clinceni (județul Ilfov) a fost membru într-un consiliu de administrație școlar în mandatul 2012 – 2016. ANI a emis pe numele său un raport de incompatibilitate, care a rămas definitiv anul trecut, în timpul unui alt mandat de primar. În vara anului trecut, prefectul de Ilfov a emis ordin de încetare a acestui nou mandat, anulat mai apoi de Tribunal. Iar înainte de alegeri, Judecătoria i-a respins dosarul de candidat, pe motiv că – la fel ca și în cazul lui Astrid Fodor – raportul de incompatibilitate pentru mandatul din 2012 – 2016 a rămas definitiv la Înalta Curte în 2019, prin urmare i se aplică interdicția de a mai candida la vreo funcție publică timp de trei ani începând cu 2020 (adică după încetarea mandatului 2016 – 2020).

Și, tot la fel ca la Sibiu, Tribunalul, în apel, a ”întors” decizia judecătoriei. ”Tribunalul reține că dispoziția normativă cuprinsă la art. 25, alin (2) din Legea 176/2010 instituie, în cazul persoanei care a ocupat o funcție electorală (eligibilă) și pentru care s-a constatat starea de incompatibilitate, incapacitatea de a mai ocupa altă funcție ori demnitate publică (în înțelesul constituțional al normei, așa cum a fost stabilită prin decizia Curții Constituționale nr. 418/2014), pentru o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. În acest caz, mandatul al cărui final este avut în vedere de ipoteza normei este, fără dubiu, mandatul în legătură cu care s-a constatat starea de incompatibilitate. (...) Prin urmare, Tribunalul reține ca inexactă concluzia la care s-a oprit prima instanță, în sensul că momentul de la care începe să curgă perioada de interdicție pentru ocuparea de către pârât a unei funcții publice este reprezentat de finalul mandatului de primar subsecvent obținut de pârât (2016 - 2020). (...) Într-o asemenea situație, în care situația specifică a persoanei nu poate fi încadrată într-o anumită normă de excepție expresă, se impune aplicarea regulii generale prevăzută de lege. În caz contrar, tocmai pentru că norma respectivă este restrictivă de drepturi, s-ar realiza o adăugare la lege. Or, în ipoteza de față, când persoana ocupă o altă funcție publică la momentul rămânerii definitive a raportului de evaluare ANI, singura regulă ce poate fi aplicată, dintre cele prevăzute de lege, este teza a II-a a alin. (2) al art. 25 din Legea 176/2010, în sensul că termenul de interdicție de trei ani curge de la finalizarea mandatului în care a intervenit incompatibilitatea (adică cel din 2012 – 2016, n.r.)”, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului Ilfov, dată în luna august a acestui an.

O listă ANI care nu mai stă ”în picioare”

În fața celor două judecătoare a fost prezentat și cazul lui Gheorghe Sorici (PNL), reales consilier județean și cu un nou mandat validat zilele trecute de Tribunalul Sibiu, deși și numele său a fost inclus de ANI pe lista celor care ar avea interdicție de a mai ocupa funcții publice.

De altfel, din cei 103 aleși pe care la începutul lunii octombrie ANI i-a inclus în lista celor care nu ar mai putea ocupa funcții ca urmare a stării de incompatibilitate în care s-ar afla (listă în care a fost menționată și Astrid Fodor), mai bine de 50 au fost deja validați în noile funcții. Validările au fost încuviințate de instanțele din țară atât anterior, cât și ulterior procesului de la Sibiu, care a vizat-o pe Astrid Fodor.

Majoritatea acestor aleși au ajuns într-o astfel de situație din cauza legilor mai sus-amintite, care ”se băteau cap în cap”. Legi care, după cum am arătat, au fost corectate în 2017. ”Prezenta propunere legislativă vine din nevoia de a corecta anumite neclarități din legislația în vigoare cu privire la incompatibilitățile aleșilor locali. Din acest motiv, dorim punerea în acord a literei și spiritului Legii 215/2001 privind administrația publică locală cu prevederile Legii nr. 161 din 2003.  (...) Reiese, așadar din coroborarea acestor texte de lege că entitatea care exercită în numele unității teritorial-administrative toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute de unitatea administrativ-teritorială la societăți reglementate de Legea nr. 31/1990 este Consiliul Local, care, în exercitarea atribuțiilor sale – printr-o hotărâre a acestuia – poate împuternici persoanele care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale. Prin urmare, din coroborarea acestor texte de lege, rezultă faptul că nu numai că este normal și corect ca primarul să facă parte din consiliile de administrație ale regiilor autonome de interes local sau ale societăților comerciale de interes local, ci este chiar o obligație legală pe care acesta o are în exercitarea atribuțiilor sale conferite de lege. (...) consilierii locali, respectiv județeni, au ca atribuție legală protejarea intereselor comunității pe care o reprezintă în aceste structuri”, se arată în expunerea de motive prin care a fost adoptată legea care elimina incompatibilitatea în care ajungeau primarii sau viceprimarii numiți în diferite consilii de administrație de interes public local.

Descarcă de aici: Motivarea hotărârii Tribunalului Sibiu la apelul depus de Astrid Fodor

Citește și Document: cum a motivat Judecătoria Sibiu respingerea validării mandatului lui Astrid Fodor

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro