Reacția șefilor Sibiului, în al doilea val de pandemie: un diuretic cu fudulie și politică

Sibiul are o doză de mândrie locală amplificată pe alocuri la nivel de fudulie (ca peste tot locul din lumea asta). O fudulie larg răspândită după ce Sibiul a fost orașul din România care a pus cultura în Capitala culturală europeană și a dres semieșecul unei regiuni gastronomice cu un impecabil summit european la care au participat 27 de lideri de stat și guvern.

Pentru acel summit care a avut loc recent, acum un an și jumătate, au colaborat, la propriu și aplicat, aproape toate instituțiile și șefii acestui oraș și județ. Au colaborat nu doar la nivel local, ci și cu șefi și instituții de la nivel central. Prin urmare, vorbim de o administrație care a demonstrat performanță în situații din afara zonei de confort, summit-ul fiind un succes în care au fost implicate și entități private.

Cu o astfel de expertiză în spate, al doilea val al pandemiei Covid-19 a fost întâmpinat de liderii județului Sibiu precum o glumă deja ”fumată”. Fudulia aceea de care vorbeam mai sus i-a împiedicat pe șefii acestui județ și oraș nu doar să plece urechea la sfaturile altora (cine să le dea tocmai LOR lecții?!?), ci și să refuze cu o încăpățânare de catâr a recunoaște lipsa de capacități. 

Răsturnați în pernele fuduliei, cei din fruntea acestui județ și oraș nu s-au mai consultat nici între ei, cu adevărat, darmite cu cei de la centru. Ședințele Comitetului pentru situații de urgență sunt organizate on-line cu ajutorul unei aplicații pentru care nici măcar acum șefii aceștia experimentați nu au alocat 13 euro pe lună pentru a cumpăra licența. Prin urmare, atunci când au ce discuta, ședințele se întrerup după fiecare 40 de minute. Șefii județului se reconectează, discuțiile se reiau. De fiecare dată fără vlagă, de fiecare dată reactiv și nu proactiv.

De două săptămâni, Sibiul se menține pe primul loc la nivel național în ceea ce privește incidența cazurilor de Covid-19, iar fudulia ne ”iese pe ochi” în continuare. Mai contează atât de mult că Sibiul e pe primul loc deoarece aici se testează mai mult decât în Giurgiu, Ialomița ori Teleorman? Căci chestiunea aceasta cu numărul testelor a fost de mai multe ori scoasă la înaintare pentru a justifica aceste statistici care plasează Sibiul pe primul loc (adică, stai, dom`le, că fudulia noastră nu ne lasă cu una-cu două să recunoaștem că suntem în cea mai gravă situație din țară, trebuie să fie un schepsis, doar aici e Sibiul!). Mai contează acest aspect când la Sibiu mor bolnavi de Covid-19 înainte să prindă un pat liber la ATI?

Fudulia celor din fruntea administrației locale a mers atât de departe încât a fost nevoie de venirea lui Arafat pentru a fi impuse niște măsuri mai ferme în a încerca limitarea răspândirii virusului. Direct carantină, o măsură care lovește adânc nu doar în starea de spirit a tuturor sibienilor, ci și în economie. Iar pentru că sibienii așteptau pe bună dreptate să vadă cum pică vinovații pentru această situație, șefii cei mari au mai scos o dată fudulia la înaintare, înmuiată de această dată în zeama politică. L-au dat afară pe un subprefect pe care nu îl știe mai nimeni (recunoscut de unii doar pentru că a mai deținut, la fel de șters publicului, acest scaun). Numai niște șefi îmbătați de propria importanță (ca să folosesc un eufemism) ar crede sincer că o astfel de măsură ar da impresia maselor largi că ”au rezolvat situația”.

Iar situația trebuie într-un fel sau altul ”rezolvată”, pentru că Sibiul nu este, totuși, chiar orice punct de pe harta României. La harta politică mă refer. În acest moment, Sibiul este județul în care candidează Raluca Turcan, al doilea om din Guvernul României, și de unde provine chiar președintele României, Klaus Iohannis. Acel președinte folosit de PNL pentru a lovi din toate unghiurile într-un PSD care nu mai e la butoane de un an de zile. Acel președinte care nu are cum mai lovi în PSD când la Sibiu e dezastru: județul Sibiu intră în al cincilea an de guvernare liberală, iar municipiul Sibiu e de 20 de ani condus de FDGR.

Prin urmare, pe lângă fudulie, pandemia de Covid-19 este tratată la Sibiu și cu niște calcule politice care sar de limitele acestui județ. Afară a fost dat un subprefect no-name și fără putere de decizie înaintea unui prefect perfect obedient. Un prefect care după ce dispare din peisaj pentru a face loc vicepremierului Raluca Turcan în a anunța conducerea militarizată la DSP și Spitalul Județean, reapare la instalarea primarului din Șelimbăr. Adică se re-întoarce la măruntele îndatoriri funcționărești, pe care le-ar putea delega celui de-al doilea subprefect, ignorând alocarea energiei necesare pentru gestionarea situației. Suntem la jumătatea perioadei de carantină, iar Instituția Prefectului – asemeni Primăriei Sibiu și Consiliului Județean, de altfel – abia acum începe o timidă campanie de comunicare publică pe subiectul celui de-al doilea val al pandemiei.

Cum altfel dacă nu din calcule politice, un astfel de prefect este menținut în funcție? La prima conferință de presă de după instituirea carantinei, prefectul de Sibiu a fugit fără să rostească un cuvânt în afara celor notate pe o foaie de hârtie. Fără să răspundă la o întrebare a jurnaliștilor, de parcă aceștia ar fi întrebat pentru ei, nu pentru acei sibieni care citesc presa (și chiar dacă ar fi întrebat pentru ei, îl durea gura să răspundă?). Cum altfel dacă nu din calcule politice i se cere demisia șefului Spitalului Județean (nu că pentru dr. Liliana Coldea pălăria acestei funcții nu era prea mare), fără să fie demis prefectul care nici nu a încercat măcar să ia o măsură care să prevină suprasolicitarea sistemului medical? La care, culmea, s-a mai și răstit când un medic a îndrăznit în fața lui să invoce problemele din Spitalul Județean.

Din calcule politice, liberalii sibieni ajung să ia decizii aproape halucinante pentru anul 2020. La ședința Consiliului Județean Sibiu de acum câteva zile, când consilierul Paul Porr (chiar nu contează în acest context că medicul este și liderul FDGR) a întrebat ce se întâmplă cu echipamentele împrumutate de către Spitalul Polisano celor de la Spitalul Județean, transmisia în direct a ședinței a fost întreruptă pentru public. Incredibila metodă de cenzură la care a apelat echipa Danielei Cîmpean a avut menirea de a ascunde de ochii și urechile celor interesați – puțini, mulți, are relevanță? – faptul că de trei săptămâni au fost date Spitalului Județean Sibiu o serie de echipamente care nici în momentul respectiv nu au fost puse în funcțiune. 

Acum, la Spitalul Județean și Direcția de Sănătate Publică au fost aduși militari la conducere. Sub aureola unei decizii luată cu gândul la pacienți și la Sibiu se ascund și alte calcule politice: în cele ”cel mult 30 de zile” de mandat al militarilor, rigoarea specifică armatei va face informațiile despre lipsurile și dramele din sistem să fie departe de ochii publicului. 

Măcar până trec alegerile.

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro