Duminică,
17.01.2021
Acum
0°C

Cercetătorul Andrei Terian-Dan: „Pariul meu a fost să reușesc pe plan internațional de aici, din Sibiu”

Cercetătorul Andrei Terian-Dan: „Pariul meu a fost să reușesc pe plan internațional de aici, din Sibiu”

Cercetătorul sibian Andrei Terian-Dan, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (ULBS), a câștigat un grant în valoare de 1,45 milioane EUR pentru proiectul „O istorie transnațională a literaturii române (TRANSHIROL)”. Este o premieră națională, iar realizarea profesorului universitar este cu atât mai importantă cu cât, „Consolidator Grant”, competiția de granturi la care a participat, implică un grad foarte ridicat de competitivitate, fiind recunoscută informal ca „Nobelul granturilor europene”.

Prof. univ. dr. Andrei Terian este sibian și studiază de peste 30 de ani literatura română. A fost atras întotdeauna de mediul academic spunând că-i oferă libertatea de a face ceea ce-i place. Proiectul de care se va ocupa în următorii cinci ani, din banii câștigați, va oferi o poziție mai bună a literaturii noastre în sistemul literaturii mondiale. Despre toate acestea, dar ș despre multe altele academicianul a vorbit într-un interviu acordat Turnul Sfatului.

Reporter: Povestiți-mi despre dumneavoastră.

Andrei Terian: M-am născut în 1979 și sunt sibian. Cea mai mare parte a vieții mele se leagă tocmai de acest oraș. În rest, mi-am făcut primii doi ani de facultate la București și, mai ales în ultima vreme, am plecat adesea la diverse stagii de cercetare și de predare în străinătate. Recunosc că am fost întrebat adesea dacă n-aș fi avut mai multe șanse în carieră într-un oraș mai mare sau în altă țară, mai ales că am și avut câteva oferte în acest sens. Însă pariul meu a fost să reușesc pe plan internațional de aici, din Sibiu. Nu spun că am realizat deja asta, dar sunt convins că, atunci când voi trage linie, nu-mi voi regreta alegerea. Cât despre specializări, de aproape treizeci de ani studiez literatura română, chiar dacă instrumentele cu care lucrez s-au schimbat mult între timp.

Când ați descoperit că vă doriți să urmați o carieră academică și să vă implicați în cercetare?

Mediul academic m-a atras întotdeauna, pentru că am considerat că-mi oferă ocazia și libertatea să fac ceea ce-mi place. Probabil că momentul decisiv a fost atunci când profesorul meu din facultate, Ilie Guțan, m-a pus să scriu o cronică la o carte recentă a celui mai important critic român contemporan, Nicolae Manolescu. Spre surpriza amândurora, cronica a fost remarcată chiar în revista condusă de marele critic, cu care am ajuns apoi să-mi fac doctoratul.

Vorbiți-mi, pe înțelesul tuturor, despre proiectul cu care ați participat la concursul de granturi și cu care ați și câștigat.

„O istorie transnațională a literaturii române”. De ce „transnațională”? Pentru că toate istoriile noastre literare de până acum au fost, declarat sau nu, „naționale”, adică ele au presupus că literatura română, cel puțin de la un anumit punct al dezvoltării ei, poate fi înțeleasă ca o entitate autonomă și suficientă sieși. Or, eu consider că această imagine este una inadecvată: noi nu mai putem concepe astăzi literatura română fără scriitorii evrei, sași sau maghiari care au activat în cadrul ei, fără operele autorilor români din Republica Moldova, din alte țări vecine, din Paris sau chiar din Hawaii, fără straturile culturale și lingvistice franceze, germane sau ruse care au făcut-o să fie așa cum este. Acestea nu reprezintă agresiuni „străine” la adresa unui iluzoriu „specific național”, ci punți care ne ajută să comunicăm cu restul planetei.

Din ceea ce mi-ați spus la telefon, proiectul se va desfășura pe perioada a cinci ani. Ce sperați atunci când îl veți termina?

Principalul nostru obiectiv este să publicăm o sinteză la o editură internațională de top. Dar, pe lângă aceasta, sperăm să realizăm și alte lucruri: să impulsionăm programele de limbă și literatură română care funcționează la universitățile din străinătate (există peste 100 de asemenea programe, de la New York la Beijing), să atragem o nouă generație de cercetători străini interesați de studiul literaturii române și, nu în ultimul rând, să facem un lobby eficient pentru o poziție mai bună a literaturii noastre în sistemul literaturii mondiale.

Știți deja care sunt cercetătorii ce se vor implica în realizarea lui?

Da, echipa e deja constituită cam în proporție de 80%. Nucleul ei dur îl vor forma, firește, colegii mei de la Facultatea de Litere și Arte împreună cu care am desfășurat o serie de alte proiecte academice și culturale în ultimii ani: în primul rând, Dragoș Varga și Radu Vancu, dar și mai tinerii Ștefan Baghiu și Vlad Pojoga. Apoi, am cooptat în proiect și cercetători din alte centre ale țării specializați în studiul diverselor probleme: Mihai Iovănel și Teodora Dumitru (București), Alex Goldiș (Cluj) sau Bogdan Crețu (Iași) ar fi doar câteva exemple în acest sens. În sfârșit, nu exclud posibilitatea de a folosi și colaboratori ocazionali pentru anumite subiecte hiper-specializate.

În afară de facultate și cercetare care mai sunt pasiunile dumneavoastră?

De la o vreme încoace, am descoperit cu o curiozitate crescândă literatura science fiction. Nu știu, poate că aici e și o cale de a evada din hărțuiala birocratică de zi cu zi, dar în ultimii ani cărțile scrise de autori precum Dan Simmons, Peter Hamilton, Pierce Brown și Liu Cixin au fost pentru mine unele dintre cele mai eficiente căi de a scăpa de rutină.

Ce credeți despre sistemul de educație din România? Dacă ați avea posibilitatea ce ați schimba?

Probabil că răspunsul meu o să vă dezamăgească, dar timp de măcar 4-5 ani aș încerca să nu mai schimb nimic. Sunt multe lucruri care nu funcționează în învățământul românesc, dar cu siguranță că ele sunt amplificate de instabilitatea instituțională. Când lucrurile se schimbă de la o lună la alta fără o justificare clară, e ușor să-ți pierzi nu numai direcția „bună”, ci orice fel de direcție. Nu e de mirare că, precum vedeți, niciunul dintre partidele care negociază viitorul guvern nu-și dorește Ministerul Educației: pur și simplu nu mai știu ce să facă cu el.

Cât de dezvoltat este sistemul de cercetare în România? Ce șanse au cercetătorii să-și valorifice munca?

Mă voi limita aici la domeniul meu de competență. Din păcate, o mare parte a sistemului filologic românesc a rămas încă în secolul XIX: proiecte bibliografice și lexicografice, și acelea făcute prost, cu metode depășite, care nu-i ajută mai deloc pe cercetători să-și dezvolte aptitudinile. Universitățile s-au mișcat mult mai bine în această privință, poate și din cauză că sistemul e mai descentralizat și-ți permite să-ți dezvolți mai bine proiectele individuale.

Ce ne puteți spune despre generația care ajunge astăzi pe băncile universităților?

Că e o generație mult mai intuitivă, mai bine orientată și mai „pe fază” decât generația mea. Și mult mai pragmatică: nu în sensul că ar fi „materialiști” și orientați după câștig, ci în acela că pentru a-i determina să facă un lucru trebuie să-i convingi de utilitatea lui. Ceea ce este foarte bine și pentru ei, și pentru restul societății. Ce mă încântă mai puțin la ei este că mi se pare că au mai puțină răbdare și acordă mai puțină atenție rezolvării problemelor. Sau poate că am devenit eu mai lent cu vârsta.

Care este sfatul cel mai important pe care îl dați studenților dumneavoastră?

Să citească literatură română contemporană și să-i convingă și pe alții să o facă! N-am nicio îndoială că unii dintre ei vor face cariere frumoase, fie în școală, fie în alte locuri. Însă mai important decât predarea și cercetarea literaturii române rămâne lectura ei. De aceea, i-aș sfătui, nu numai pe studenții mei, ci pe toți cei care citesc „Turnul Sfatului”, ca atunci când se mai plimbă pe Bălcescu sau mai fac cumpărături pe la mall să includă în pachetul de cadouri de Crăciun și câte-o carte de literatură română actuală. Câte-un Mircea Cărtărescu, câte-o Gabriela Adameșteanu, câte-un Radu Vancu, câte-o Rita Chirian. Sunt convins că nimeni nu se va supăra.

     

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

2 comentarii

Din "Parc"

Acum 1 lună

Felicitari, Andrei!

Raspunde

Alex Presecan

Acum 1 lună

Bravo si succes!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus