Bunul simț va învinge! Parțial, deocamdată

Cei 250 – 300 de sibieni care s-au strâns în Piața Mare a Sibiului pentru a protesta împotriva prevederilor noului regulament al taxei de salubrizare reprezintă o formă de implicare civică ale cărei efecte se vor vedea rapid, cu siguranță.

În sensul că este aproape imposibil ca reprezentanții administrației locale să ignore valul de indignare exprimat mai întâi în mediile on-line față de un regulament care discriminează persoanele singure și locuințele cu două persoane. Val care, la protestul din Piața Mare, s-a manifestat cu bun simț, cu discuții civilizate și cu oameni care cereau într-un mod decent spre revoltat mai multă responsabilitate din partea celor care le administrează comunitatea.

Mai ales despre persoanele singure, în special cele din categorii vulnerabile, este vorba aici. Împotriva taxei de salubrizare nu protestează cei din familii numeroase ori cei aproximativ 47.000 de locuitori ai orașului care – anul trecut – s-au eschivat de la a plăti această taxă. Împotriva acestei taxe protestează mai ales oameni în vârstă, dar și o mână de ”progresiști” care promovează principiul echității. Atât al aplicării unor amenzi pentru cei care nu se conformează, cât și al oferirii unor compensații pentru cei care dovedesc spirit civic.

Un oraș prosper precum Sibiul – care chiar și după un pandemic an 2020, care a dus la un deficit bugetar de vreo patru milioane de euro, mai are în conturi un excedent de 60 de milioane de euro – nu poate permite ca o parte din locuitorii săi să fie discriminați în astfel de chestiuni. Cu atât mai mult cu cât, conform statisticilor Primăriei care nu pot fi bănuite de maximă acuratețe, e vorba de 24.000 de sibieni care au declarat că locuiesc singuri.

Soluții pentru a amenda regulamentul propus există și au fost deja adoptate la câțiva kilometri de Sibiu. Cum ar fi la Sadu, unde primarul Valentin Ivan a propus și implementat un regulament potrivit căruia persoanele singure beneficiază de o reducere de 50% și plătesc aproximativ 110 lei (pentru celelalte diferențe dintre mediul rural și urban puteți consulta articolul de aici).

Oricum, cu excepția FDGR, toate celelalte partide reprezentate în Consiliul local Sibiu și-au anunțat deja opoziția față de regulamentul propus în actuala formă. Iar cum FDGR nu mai deține majoritatea în Consiliul local, modificările sunt de așteptat să apară. 

Pe de altă parte, ar fi de așteptat ca și oamenii să dovedească mai multă implicare civică. Chiar la ei acasă, printre vecini, nu doar în fața Primăriei. Deoarece lipsa de conformare la niște reguli sociale, care fac viața și în viitor mai bună, va afecta rapid și direct inclusiv buzunarele celor care respectă regulile. Oricât de mult ne-am dori și s-ar implementa niște sisteme performante de contorizare a accesului la platformele publice de deșeuri – lucru care, în cele din urmă, nu ar trebui să fie o solicitare peste măsură pentru o administrație cu pretenții -, și cetățenii vor trebui să dea dovadă de mai multă seriozitate. O astfel de dovadă s-ar putea materializa mai întâi prin participarea la dezbaterea on-line pe subiectul regulamentului taxei de salubrizare programată joi seara (detalii aici).

De remarcat ar mai fi că discuțiile care sunt purtate acum la Sibiu pe subiectul ”plătește pentru cât arunci” fac parte din avangarda subiectelor de acest fel prin România. Protestele și dezbaterile care au loc acum la Sibiu vor urma și în alte județe din țară, unde – rând pe rând – autoritățile vor reuși să implementeze acest sistem care se vrea unul european. 

Tot ca un detaliu, implementarea principiului ”plătește pentru cum arunci” (care la români a fost tradus ”plătește pentru cât arunci”, ceea ce e o diferență serioasă de nuanță) a fost realizată pentru prima dată în mari aglomerări urbane din SUA la începutul anilor `70. În Europa, Austria era prima care implementa acest sistem în urmă cu 40 de ani. Cu toate acestea, nici să nu deznădăjduim. În urmă cu un an, din cele 28 – la vremea aceea – de state ale Uniunii Europene, în doar patru țări (Austria, Germania, Finlanda și Irlanda) principiul ”plătește pentru cum arunci” era implementat la nivelul tuturor orașelor, alte 13 țări fiind pe drumul către acest obiectiv (mai multe despre ”plătește pentru cum arunci” aici).

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro