Luni,
01.03.2021
Innorat
Acum
0°C

Tema taxei salubrizării din perspectiva civică

Tema taxei salubrizării din perspectiva civică

Calculul taxei de salubrizare este unul complex iar contextul local îl face și mai complicat.

Prin context local mă refer la faptul că infrastructura construită pentru colectare, sortare, compactare și tehnologizarea (utilaje și tehnologii) folosită pentru colectarea gunoiului nu permit cântărirea deșeurilor și deci plata în funcție de cât arunci.

Astfel, sistemul “plătește pentru cât arunci” nu poate fi realmente implementat până nu sunt gata investițiile în:

  1. modernizarea platformelor de colectare a deșeurilor în zonele de blocuri. Aceste platforme ar trebui să permită colectarea deșeurilor pe fracții cântărite și să identifice persoana care aruncă (cartela). Practic vorbim de niște containere / recipiente, acționate cu cartelă, capabile să cântărească fiecare pungă sau fracție de gunoi aruncat. Sistemul digital va genera un raport lunar cu ce greutate de gunoi din fiecare fracție ai aruncat și vei plăti pentru cât ai aruncat. Crearea acestei infrastructuri este în sarcina primăriei.
  2. dotarea firmei colectoare cu mașini care cântăresc pubelele la fiecare ridicare. Pubelele sunt deja dotate cu cip iar cântărirea fracțiilor de gunoi la ridicare va permite contorizarea cantității deșeurilor pe fracții și plata pentru cât ai aruncat. Aceste dotări trebuie să le facă operatorul de colectare.

Acestea sunt investiții și lucrări complexe care vor dura ani de zile pentru conceperea, achiziția și implementarea infrastructurii și tehnologiilor integrate pentru colectarea selectivă contorizată la nivel municipal. Iar pe tot parcursul desfășurării acestor lucrări, administrația trebuie să asigure un nivel de taxare echitabil atât pentru locuitorii care trăiesc în zone în care s-au implementat noile tehnologii cu cântărirea deșeurilor aruncate cât și pentru locuitorii care trăiesc în zone în care nu s-a dezvoltat încă infrastructura necesară pentru cântărirea deșeurilor aruncate.

Persoanele interesate de subiect spun că pentru Sibiu ar trebui aleasă o soluție de amplasament subteran a acestor containere de colectare. Înclin să cred că au dreptate dar sunt îngrijorat de capacitatea administrației de a-și asuma și gestiona un asemenea proiect într-un termen rezonabil. Bani ar fi dacă e să judecam după excedentele bugetare din ultimii ani (excedent bugetar 59,85 milioane euro pe 2020; aprox. 80 milioane euro pe 2018) asta ca să nu deschidem subiectul banilor europeni.

Cum infrastructura și nivelul de tehnologizare nu permit cuantificarea deșeurilor aruncate de fiecare cetățean sau gospodărie iar autoritățile sunt obligate de legislație să implementeze instrumentul „plătește pentru cât arunci” acestea au gândit și au propus o soluție de calcul al taxei de salubrizare. Trebuie menționat că legislația în vigoare (https://environ.ro/wp-content/uploads/2019/09/LEGE_31-2019.pdf) prevede ca în calculul taxei instrumentului economic «plătește pentru cât arunci», să se aibă în vedere cel puțin unul dintre următoarele elemente:

  • volum;
  • frecvență de colectare;
  • greutate;
  • saci de colectare personalizați;

Această obligație legală a fost preluată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Sibiu (în care Municipiul Sibiu este membru alături de alte localități din județ) într-o propunere de Regulament cadru (nu știu despre ce Regulament este vorba, nu l-am văzut publicat) care, prin măsurile propuse și modificarea modului de calcul al taxei de salubrizare raportat la volumul și frecvența de golirea recipientelor, să asigure implementarea prevederilor legale.

În consecință, Serviciul Salubrizare a preluat din prevederile Regulamentului cadru pus la dispoziție de ADI Eco, l-a adaptat situației concrete din Sibiu și a lucrat pe mai multe variante de calcul și în final a propus următorul plan de tarifare:

Cum s-a ajuns la acest plan de tarifare? Cât ține el cont de cantitatea reală de gunoi produsă de fiecare cetățean sau gospodărie? Cât de mult folosește tehnologiile deja existente în determinarea unor informații concrete? Cât este el de echitabil față de toți cetățenii? Vă las să trageți singuri concluzia după analizarea datelor de mai jos.

Informațiile avute în vedere la calcularea taxei de salubrizare le-am primit de la Serviciul de Salubrizare al Primăriei Sibiu, de la ADI-ECO sau le-am extras din documente publice relevante contextului:

Cantitatea de deșeuri colectată la nivelul Municipiului Sibiu:

Cantitatea estimativă de deșeuri produsă de o familie medie compusă din 2.3 pers. în Municipiul Sibiu:

Cantitatea estimativă de deșeuri produsă de un locuitor al Municipiului Sibiu:

Sursa: http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2020/12/PJGD_Sibiu_2019-2025_FINAL-14120202.pdf?fbclid=IwAR0UftKLs6CMSrUtTsJF6AvJ5_CKPt39y_KtDtjIoa6Fl1FIyOiTS_0QAUA

Pentru a avea un termen de comparație putem să ne uităm la statistica pe 2019 a Eurostat care indică o cantitate de gunoi de 272 kg/persoana în România, asta înseamnă 0,745 kg/persoană.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20190123-1

Evoluția tarifelor pentru fracțiile de deșeu:

 

Estimarea costurilor pentru anul 2021:         

Situația veniturilor și plăților Primăria Sibiu – SOMA la 23.10.2020

Venituri încasate din taxa salubrizare de PMS: 23.851.651,32 lei

Facturați de SOMA: 26.959.744,58 lei

Rest de plată: 3.108.093,26 lei

Pentru anul 2020 diferența va putea fi acoperită din excedentul anilor trecuți.

Pentru anul 2021 beneficiarii casnici trebuie să acopere (prin plata taxei de salubrizare) costul estimat de 29.046.911,16 lei.

O variantă a Primăriei Sibiu propune, în primă fază, împărțirea acestui cost la numărul de imobile autodeclarate până la 30 septembrie 2020. Asta, probabil pentru a avea o dimensiune a sumei spre care trebuie să se îndrepte cu formulele de calcul a taxei.

Astfel, erau două variante posibile:

  1. Să se ia în calcul totalul imobilelor declarate 71.873

29.102.516 lei / 71.873 imobile = 404.91 lei / imobil.

  1. Să se ia în calcul doar imobilele declarate locuite 71.873 – 11.583 = 60.290

29.102.516 lei / 71.873 imobile = 482.70 lei / imobil.

După care s-a făcut o ajustare a sumei plecând de la premiza că în mod real doar un anumit procent din imobile sunt nelocuite și se ajunge la o valoare a taxei de salubrizare de 430 lei / an / imobil.

O altă variantă de calcul propune o formulă bazată pe o serie de informații printre care:

Familia medie în Mun. Sibiu = 2.33 pers

Indicele de gunoi produs de o persoana membră a familiei medie = 0.668 kg.loc./zi

Considerând indicatorii de performanta ai colectării separate, se determina cantitățile generate pe an pe tipurile de deșeuri de respectiva familie.

Cunoscând densitatea diferitelor fracțiuni de deșeuri, se determină volumul anual al acestora, care, mai apoi, se împarte la volumul recipientelor pus la dispoziție anual pentru ridicarea acelor fracții. Astfel, se obține gradul de umplere mediu al recipientelor. Cu mijloacele actuale fiind imposibil de definit la nivel de gramaj generarea individuală.

Prin această nivelare medie a gradului de umplere, se aplică principiul solidarității între generatori.

Pe baza acestuia, cunoscând tariful de colectare și de tratare pe fiecare fracție, se determină costul unei ridicări ale fiecărei tip de pubelă.

Formula de calcul propusă de Primăria Sibiu:

Această valoare de 430 lei este propusă spre implementare sub denumirea de abonament Practic care în anul 2021 se va aplica din oficiu tuturor utilizatorilor casnici din municipiul Sibiu.

Rețin cele mai importante aspecte.

  1. Volumul estimat de gunoi pe care Sibiul îl va produce în 2021 este de 54.958 tone.
  2. Suma pe care Primăria Sibiu trebuie să o colecteze de la beneficiarii casnici / locuitorii Sibiului pentru a achita (către SOMA) serviciile cu colectarea, sortarea, compostarea celor 54.958 tone de deșeu este de 046.911,16 lei (5.964.458 euro).

Nu știu dacă e mult sau puțin, nu am apucat să documentez prețurile din alte orașe care folosesc sistem de colectare selectivă pe aceleași fracții ca și Sibiul.

Dar știu sigur că varianta de taxare propusă de Primăria Sibiu nu e echitabilă pentru toți locuitorii Sibiului.

Să ne imaginăm un restaurant din Sibiu, singurul oraș din România cotat cu 3 stele în „Ghidul verde Michelin” din 2011, fostă Capitală Culturală a Europei în 2007 și Regiune Gastronomică Europeana în 2019. În restaurant sunt 4 mese. La masa 1 e o persoană, la masa 2 sunt două persoane, la masa 3 sunt trei persoane și la masa 4 sunt patru persoane. Toate persoanele de la toate mesele mănâncă și beau ce doresc. La final nota de plata vine 430 lei pentru fiecare masă. Propunerea primăriei Sibiu e cel puțin la fel de echitabilă față de cetățeni precum e de corectă nota de plată pentru persoanele aflate la fiecare masă.

Propunerea Primăriei Sibiu are multe probleme care trebuie clarificate în timpul dezbaterii, eu voi încerca să evidențiez doar o parte dintre ele și să propun o altă variantă de calcul.

Problema majoră a acestei taxe este faptul că nu e echitabilă. Nu poate nimeni să-mi impună, pe banii mei, să accept principiul solidarității între generatori. Acest principiu nu exista din punct de vedere legal și nu poate fi invocat într-un regulament care urmează să producă efecte financiare asupra cetățenilor. Pentru cine a aprins televizorul mai târziu îi informez că nu mai trăim în comunism.

Pe de altă parte nu este vina noastră că Primăria Sibiu nu și-a creat instrumentele necesare să colecteze taxa de salubrizare de la toți locuitorii Sibiului. Primăria nu trebuie să propună o formulă de calcul care să se bazeze pe colectarea taxei de la cei care se auto-declară, și deci sunt cei buni platnici. Ea trebuie să facă fix contrariul, să protejeze bunii platnici și să-și creeze instrumentele necesare să colecteze taxa de la cei care vor să se sustragă de la plata ei.

Cu puțină documentare veți descoperi că în țări precum Austria, Germania etc. la începuturile implementării noilor sisteme de management al deșeurilor a funcționat o poliție a gunoiului care avea în atribuții verificarea numărului de persoane declarate pe gospodării, a modului de colectare selectivă a deșeurilor, a identificării persoanelor care nu au achitat taxele etc. Prefer o Poliție a Gunoiului decât să văd delăsarea autorităților în a urgenta crearea soluțiilor pentru gestionarea corectă și echitabilă a deșeurilor, colectarea taxei și a încercării de a împovăra tocmai persoanele de bună credință cu plata suplimentară a taxelor pentru cei care nu vor să plătească.

  1. Orice variantă de taxare s-ar propune, ea trebuie construită în jurul numărului de oameni, pentru că oamenii sunt cei care generează gunoiul. Orice altă formulă ratează esența principiului „plătește pentru cât arunci”.
  2. Primăria Sibiu prin infrastructura creată și SOMA prin mijloacele cu care operează nu reușesc, în acest moment, să ne ofere vreo posibilitate de colectare cuantificabilă. De aceea cred că singura variantă existentă, până în momentul în care se va putea face colectarea cuantificată, este să ne folosim de informațiile existente și să producem o formulă de calcul echitabilă pentru toți cetățenii.
  3. Această formulă ar trebui să țină cont atât de cantitatea estimată de gunoi produsă de fiecare gospodărie cu numărul de persoane aferent, cât și frecvența colectărilor în cazul gospodăriilor care au propriile pubele. În cazul celor care locuiesc la bloc cred că cea mai solidă variantă este cea bazată pe estimarea cantității de deșeuri produsă de fiecare locuință în funcție de numărul de persoane care o locuiesc.

Am folosit următoarele date și calcule.

Gunoiul generat de o persoană / an:

*Sursa: http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2020/12/PJGD_Sibiu_2019-2025_FINAL-14120202.pdf?fbclid=IwAR0UftKLs6CMSrUtTsJF6AvJ5_CKPt39y_KtDtjIoa6Fl1FIyOiTS_0QAUA, pag. 145-146.

 

Astfel am determinat faptul că 1 persoană care locuiește singură produce 317.55 kg. de deșeuri pe an. Și că o familie medie de 2.3 persoane produce 570.5 kg. de deșeuri pe an.

Pe baza acestor informații am aplicat o formulă care să aproximeze consumul de gunoi al unei gospodării în funcție de numărul de persoane.

a + bp

a =  indice fix per gospodărie, indiferent de nr. de persoane

b = consum adițional pentru fiecare persoană

p = nr. de persoane

Cunoșteam cantitățile pentru 1 persoană și 2.3 persoane. Cu albastru am pus 4.6 și 6.9 persoane ca multiplii de 2.3 ca să putem observa mai ușor faptul că nu se multiplică și cantitățile de gunoi.

Ideal ar fi ca primăria sau Consiliul Județean sau ADI-ECO să aibă statistici care să furnizeze informații mai precise referitor la cantitatea de deșeuri produsă de fiecare tip de gospodărie în funcție de numărul de persoane care o formează. Eu am folosit ce date am avut.

Mai departe am calculat costul aferent fiecărui tip de gospodărie în funcție de fracțiile sugerate de statistica din 2019.

Calcul pe gospodărie în funcție de numărul de persoane:

Mai simplu de vizualizat:

Mai departe, pentru gospodăriile ce au propriile pubele am gândit o formulă care să se bazeze 75% pe costul estimat pe greutate și 25% pe estimarea numărului de ridicări alese de fiecare gospodărie (bazându-se pe propriile experiențe). Având pubele cu cip la sfârșit de an putându-se efectua regularizarea conform numărului real de ridicări.

Problema care se ridică acum se referă la cât de echitabil e să ai tarife diferite pentru locuințele de la bloc și de la case care au același număr de locuitori?

Nu știu să răspund la această întrebare dar știu că trebuie să folosim cât de mult putem din infrastructura și tehnologiile existente acum pentru a implementa sistemul „plătește pentru cât arunci” cât mai bine posibil.

Iar acum pubelele cu cip ne permit să ținem o evidență reală a numărului de ridicări. De ce să ignorăm acest fapt în noua variantă de calcul? Doar ca să dea bine la principiul solidarității între generatori? Atâta timp cât putem să ne folosim de informații concrete (precum numărul de ridicări) eu propun să începem să folosim aceste informații pentru a genera costuri cât mai aproape de realitate. Astfel îl taxăm și pe cel care scoate pubelele săptămânal la stradă și-l recompensăm și pe cel care a fost plecat câteva luni și nu a scos nicio pubelă la stradă. Cu implementarea acestui procent de 25% din cost bazat pe numărul efectiv de ridicări ne apropiem și mai mult de principiul „plătește pentru cât arunci”.

Stimați reprezentanți ai administrațiilor implicate în tot acest proces, probabil știți și dumneavoastră că direcțiile la nivel de management inteligent al deșeurilor nu se îndreaptă către principiul solidarității între generatori, ba dimpotrivă, toate eforturile se îndreaptă către utilizatorul care plătește pentru cât și cum aruncă! Vă rog ca pe tot parcursul acțiunilor dumneavoastră să nu pierdeți din vedere acest aspect.

Vă urez succes în a găsi cea mai bună modalitate de implementare a sistemului „plătește pentru cât arunci” și nădăjduiesc că veți găsi calea prin care să-i reprezentați echitabil pe toți cetățenii care v-au angajat să le reprezentați interesele.

Vizualizari: 3682

Silviu Scrob

de Silviu Scrob

Manager cultural

Președinte al Asociației Mozaic Events

Comentarii

17 comentarii

Eugen Olteanu

Acum 1 lună

Am reusit sa citesc toata argumentatia. Felicitari domnule Scrob pentru efortul depus. Din pacate multi se revolta dar putini se implica
Raspunde

Vasile Gaidarji

Acum 1 lună

Dragi angajati ai Primariei Municipiului Sibiu din sectorul responsabil cu problema in dezbatere, va recunoasteti vreunul dintre voi capabil de o asemenea analiza? Daca "da" actionati in consecinta, nu mai mergeti pe ideea "timpul trece , leafa merge, noi cu drag muncim". Stimata ADI Eco, subcontractorii pe care-i platiti cu bani grei ( apropos, cit va costa strategiile intocmite de ei) v-au prezentat o astfel de analiza? Dragi consilieri locali, cum vi se pare analiza facuta de un "Manager Cultural"? Voi, cei din USR ati promis ca veti promova competenta la conducerea societatii, va place ca un manager cultural sa va faca treaba ( nu ca nu s-ar cuveni, dar el poate are alta treaba)? Noi, cetateni ai unui oras care se doreste reper de civilizatie in Romania, respectam regulile impuse pentru protectia mediului inconjurator si pentru mostenirea pe care o lasam nepotilor nostri? Oameni buni, oricit ne-ar costa, daca platim pentru a ne fi mai bine, merita, dar pentru a plati sinecuri, campanii electorale, datorii ramase in urma campaniilor electorale, salarii suplimentare unor si asa prea bine platiti din administratia statului, trebuie sa protestam si sa solicitam sa fim respectati.
Raspunde

Ion petre Ion

Acum 1 lună

O familie de pensionari nu produce gunoi cât o familie de tineri. Poate nici jumătate. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca un pensionar nu produce 350 kg de gunoi pe an.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Prenume Nume

Acum 1 lună

Nu produce, desigur, pentru ca in arunca direct la WC. Colmatarea canalizarii, este un fapt foarte comun in Sibiu. Cand mai treceti pe langa in canal si miroase a rahat, sa intelegeti ca niste pensionari au aruncat diverse pe WC.
Raspunde

Halta Sibiu Sat

Acum 1 lună

FDGR si PNL Sibiu la lada de gunoi a istoriei! Incompetenta, escroci, obtuzi si imbecili. O rusine!
Raspunde

Che G

Acum 1 lună

Stimata conducere a primăriei Sibiu pentru ce mai plătiți angajații din subordine și aici m-a refer la Management Salubrizare și Protecția Mediului ,serviciu public subordonat . Va face de rusine un manager cultural !!! Nu sunteți in stare de o analiza pertinenta și mai sunteți și plătiți din banul public sa nu faceți nimic . Și Adi ECO in aceeași oala ! Spunea distinsa doamna Câmpean și aici citez “ Noi nu ne implicam in problema gestionarii deșeurilor “ cu toate ca Adi ECO aparține de prefectura ! Sunteți patetici și va complaceti in penibil ambele instituții .
Raspunde

Teodora Popescu

Acum 1 lună

Acest calcul este în interesul Soma si al Primăriei Municipiului Sibiu, nicidecum pentru necăjiții de rând! Ideea este ca prin asemenea "calcule" sa adune minimin dublu in plus fata de anul trecut!
Raspunde

Zzz Yyy

Acum 1 lună

pentru cei care s-au trezit mai tarziu, actualul proiect si sumele vehiculate sunt de 3 ori mai mari decat taxa actuala iar 2<3 ...
Raspunde

John Just me

Acum 1 lună

Strategie de stabilire a tarifelor, luăm în calcul doar cele mai multe imobile cu persoane declarate heheh cele cu una sau doua persoane adica 60% stabilim un tarif triplu respectiv dublu si ne-am scos, prostii să plătească ce rost sa ne mai batem noi cu calcul pe kg de deseuri si astea sa facă bine să tacă ca doar au tot patru pubele goale, ce principii, ce fractii, alea sunt povesti noi sa fim destepți. Ups unde e DNA??? Hahah acus ,acus.
Raspunde

Dan .

Acum 1 lună

in prima parte a anului 2019 taxa de salubritate era 7,9 lei adica 95 de lei anual de persoana. in vara lui 2019 primaria scumpeste aboamentul motivand cu legislatia si cu principiul : plateste pentru cat arunci la inceput de 2020, primaria scumpeste iar abonamentul motivand din nou cu : plateste pentru cat arunci luna trecuta, la final de 2020, primaria vine cu noua propunere de regulament si vrea sa mareasca abonamentul (cel practic, cu 26 de ridicari) la 430 de lei, adica cu +455% in plus fata de acum nici 2 ani. dar asta nu e toata scumpirea. pana in 2020, la fel cum practica operatorii de salubritate din majoritatea tarii , gunoiul rezidual la Sibiu se ridica saptamanal. valoarea de 430 de lei mentionata mai devreme, este propusa este pentru abonamentul practic cu 26 ridicari de rezidual anual. coroborand scumpirea acestuia cu 455% cu injumatatirea frecventei de ridicare , ajungem de fapt la o scumpire de 900% fata de acum nici 2 ani !!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Razvan Ioachim

Acum 1 lună

Poți prezenta exemple unde se mai folosește taxarea pe persoana? E un sistem învechit care de asemenea nu ia în considerare ca un copil cu produce deseuri cât un adult, etc. Sigur, sa ne facem toți sectoristi sa vanam sfertul de sibiu care nu s-a declarat la gunoi, sau la chirie, etc. Dai exemplul cu restaurantul, cum ar fi ca fiecare client sa consume cât vrea și în final fiecare din ei sa plătească egal, aceeași chestie ca și cu plata/masa. În Amsterdam se folosește taxarea pe gospodărie, cu un tarif separat pentru locuitorii singuri. Consider ca implementarea de la Sibiu este ok cu mici modificări pentru a ajutor locuitorii singuri și pensionarii
Raspunde

Nicolae Anonim

Acum 1 lună

Poți calcula cum vrei, când 40.000 oameni nu se declara și nu plătesc iar obiectivele de reciclare nu sunt atinse, ajungi sa dai din colt în colt și sa plătești tot din banii celor corecți. Taxa pe persoana nu e ok, chiar și calculată fracționat la cantitatea de deseuri
Raspunde

Catalin A

Acum 1 lună

Foarte buna prezentarea!As avea o propunere legat de ideea de a plăti pentru cat arunci în zona de blocuri. Avem platformele care le avem, (ar trebuii mai multe după mine, de exemplu în Broscarie avem șapte blocuri de garsoniere și cinci blocuri de apartamente la o singura platforma) marea lor majoritate sunt îngrădite și au un stâlp de iluminat lângă, deci avem energie electrica. Ar trebui permis accesul în interior doar pe baza de cartela nominala sau alt mijloc de a debloca poarta de întrare în mod electronic, în interior un cantar cu cinci butoane colorate(în funcție de ce vrei sa arunci). Intri, apeși be butonul respectiv al cantarului, pui gunoiul pe cantar, îți dă ok-ul ca e în regula cântărirea, se deblochează capacul pubelei corespunzătoare, ai aruncat. Se poate face și o alta modificare, în interiorul platformei sa fie cinci incinte distincte, pentru fiecare fracție, închise cu portițe care sa fie deblocate de butonul colorat de pe cantar . Neapărat ar trebui montata și o camera de luat vederi, în ideea ca cineva tine de sacul de gunoi pe cantar sa arate mai puțin. Sau pubelele se pot poziționa pe un cantar care sa coroboreze greutatea cântărita inițial cu cea aruncata efectiv. Dupa părerea mea e o investiție mult mai mica decât platformele îngropate. Pe lângă o yala electronica, un cantar, o camera de luat vederi ar trebui și softul care sa coordoneze toată treaba, dar ai marele avantaj de a ști, în timp real, exact cât gunoi se produce /se ridica de pe o platforma . Ca idee s-ar putea cere ajutorul unor persoane, firme, unități de învățământ (aici ma gândesc la Facultatea de Inginerie de exemplu) în a vedea ce presupune ca și costuri, dificultăți de implementare, soft de gestionare etc. Primăria ar putea lansa, pentru început, ceva de genul unui program pilot, pe un număr mic de platforme pentru a vedea cum se poate implementa toate treaba.
Raspunde

Un cetatean Nedumerit

Acum 1 lună

Stau la casa in orasul de jos(zona gării,în curte suntem 3 fam.(1 pers.-3 pers.si ultima cu 6 pers.) in fiecare saptamana scoatem numai o singura pubela de gunoi si una de bio, ptr.rezidual (120L)in fiecare saptamana,o pubela de reciclabil(240L) de 2 ori pe luna si cea albastră de cartoane (240L) o data pe luna,deci noi nu scoate fiecare fam cate o pubela,toate 3 fam.scoatem o singura pubela in str. atunci de ce suntem taxați per. persoana?
Raspunde

Marcian Radu

Acum 1 lună

Pai voua nu vi se pare normal sa vi se ia banii pe persoana ca aparent toti 10 scoateti putin gunoi. Sa zicem... Dar vi s-ar parea normal ca o persona SINGURA sa plateasca cati toti 10 nu-i asa !?
Raspunde

Argumentare .

Acum 1 lună

Argument banesc pentru intrebarea dvs : "la cât de echitabil e să ai tarife diferite pentru locuințele de la bloc și de la case care au același număr de locuitori ? Pai am masurat suprafata ocupata de cele 4 pubele in curte. Este de aprox. 1,35 mp. Primaria taxeaza PF pt inchiriere spatiu public cu un tarif de 1 leu/ mp/ zi. Deci locuitorii fara curte ar trebui sa plateasca 1,35 mp * 1leu/ mp* 365 zile pe an = 492 lei/an pentru inchiriere spatiu public cu destinatia pubele, sau primaria ar trebui sa deduca/plateasca aceeasi suma pentru cei cu curte pentru depozitarea pubelelor. Asta daca vorbim de echitate.
Raspunde

Ada Abrudean

Acum 1 lună

Tehnologia moderna e singura care poate rezolva corect problema in sectorul privat/casnic. Ridicarea tomberoanelor sa se faca exclusiv mecanizat, iar bratul ridicator sa citeasca codul de bare al tomberonului si sa il cantareasca automat. Iar la sfarsit de luna primesti factura in functie de cate kg de gunoi ai aruncat. La miligram! Cel putin la tara, unde toata lumea isi scoate tomberonul in strada, in zilele de colectare, solutia poate fi aplicata fara probleme. Modernizarea masinilor de colactare a gunoiului cu cantar si brat mecanic nu costa mai mult de 2-3 mii de euro, iar investitia e amortizata foarte repede pt ca nu mai ai nevoie de 2 incarcatori, ci de unul singur care sa intervina in caz ca tomberonul nu e pozitionat corect sau codul de bare e murdar si nu poate fi citit. Din pacate, in multe zone rurale, ridicarea gunoiului se face inca folosind tractoare cu remorca si cu 2-3 rromi care incarca. Iar primarul incaseaza sume nesimtite.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus