Joi,
15.04.2021
Innorat
Acum
7°C

Când instituțiile eșuează. Istoria unei jumătăți de milion de euro încasată nelegal pentru gunoi de la mii de sibieni

Când instituțiile eșuează. Istoria unei jumătăți de milion de euro încasată nelegal pentru gunoi de la mii de sibieni

Mai bine de 500.000 de euro au fost încasați de la peste 11.000 de persoane doar în municipiul Sibiu, sub forma taxei de salubrizare pentru imobilele declarate nelocuite. O astfel de taxă este nelegală a considerat Instituția Prefectului, iar Tribunalul i-a dat dreptate. Cu toate acestea, Prefectura a atacat această taxă doar la Cisnădie. Nu și în municipiul Sibiu, de exemplu. Explicațiile date de autorități reproduc în cel mai fidel mod amploarea eșecului în protejarea intereselor cetățenilor. Înconjurată de atâta indolență funcționărească, o sibiancă a decis să deschidă ea proces pentru restituirea jumătății de milion de euro luată de la sibieni printr-o taxă declarată nelegală în alte părți.

În 2019, Consiliul local Cisnădie a adoptat un regulament de administrare și instituire a taxei de salubrizare, pentru alinierea la noile reglementări stabilite la nivel național (este vorba de implementarea ”celebrului” de pe acum principiu ”Plătește pentru cât arunci”). Respectivul Regulament includea și un articol potrivit căruia trebuie plătită taxă de salubrizare chiar și pentru imobilele în care nu locuiește nimeni. ”Pentru imobilele cu destinația de locuință deținute de persoanele fizice sau juridice, declarate ca fiind nelocuite, taxa de salubrizare se va calcula pentru 1 persoană/lună”, este articolul în discuție.

Astfel de regulamente pentru taxa de salubrizare au fost adoptate în 2019 în peste 20 de localități (cele din zona 1 a județului Sibiu). Și în multe cazuri, prevederea referitoare la imobilele nelocuite pentru care, totuși, se percepe taxă de salubrizare a fost identic formulată. Inclusiv în Regulamentul adoptat de Consiliul local al municipiului Sibiu, valabil din vara anului 2019 până în ianuarie anul acesta.

O taxă care încalcă două legi

Instituția Prefectului Sibiu a deschis un proces în contencios administrativ împotriva Consiliului local Cisnădie în vara anului 2019 prin care cerea anularea taxei de salubrizare percepută pentru imobilele nelocuite. Primul termen al procesului a fost în octombrie, au urmat noi termene pentru ”depuneri de înscrisuri”, după care au intervenit amânări generate de măsurile de carantină impuse în contextul pandemiei. În cele din urmă, procesul s-a încheiat la finele lunii iulie 2020, când instanța a dat dreptate Instituției Prefectului. Și a dispus anularea acelui articol din Regulamentul taxei de salubrizare prin care pentru imobilele declarate nelocuite era percepută o taxă ca și când acolo ar locui o persoană. Administrația din Cisnădie nu a mai formulat recurs împotriva acestei hotărâri. 

Tribunalul Sibiu a stabilit că taxa percepută pentru imobilele nelocuite încalcă două legi. În primul rând, chiar Legea 101/2006 a serviciilor de salubrizare, în care sunt enumerate o serie de principii pentru tarifarea echitabilă, corelată cu cantitatea și calitatea serviciilor prestate. „Aprobarea taxei de salubrizare pe rol/gospodărie, indiferent de numărul de persoane care o compun, nu este conformă cu principiile taxării echitabile și nici cu cel al nediscriminării utilizatorilor, fiind evidentă, așadar, încălcarea acestor principii, din moment ce gospodăriile pot avea un număr diferit de persoane în compunere, iar cantitatea serviciului prestat este, prin urmare, diferită în funcție de numărul de persoane care compun respectivele gospodării”, s-a stabilit la Tribunalul Sibiu.

Chiar și Legea 227/2015, cea a Codului Fiscal, este încălcată de taxa în discuție, a mai stabilit Tribunalul Sibiu. Și asta deoarece era vorba de plata unui serviciu de care cetățenii nu beneficiau. „Taxele speciale (cum este cea de salubrizare – n.r.) se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția sau de serviciul public de interes local”, citează Tribunalul Sibiu din Codul Fiscal.

„Așa fiind, Tribunalul conchide că în mod nelegal Consiliul local al orașului Cisnădie a adoptat prevederile contestate, prin care stabilește obligații de plată a taxei de salubrizare prin raportare la imobilele deținute cu destinație de locuințe, iar nu la numărul de persoane ce locuiesc în aceste imobile”, se arată în hotărârea dată în vara anului trecut (despre cum acest principiu este încălcat și în actualele regulamente adoptate la nivelul județului Sibiu, discuția va fi reluată într-un articol viitor).

Consultă aici hotărârea dată de Tribunalul Sibiu pentru anularea taxei de la Cisnădie

„Orbul găinilor”?

Doar la Cisnădie a atacat Instituția Prefectului Sibiu această taxă pentru imobilele nelocuite. Întrebată de ce nu a fost atacată și taxa de la Sibiu, conducerea instituției care reprezintă Guvernul în teritoriu dă un răspuns halucinant: că la Sibiu o astfel de taxă nu a existat. ”Reglementarea atacată la instanța de contencios administrativ de către prefectul județului Sibiu nu se regăsește în conținutul Regulamentului de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare în Municipiul Sibiu aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 179/2019”, se arată în răspunsul semnat de prefectul Mircea Crețu. După care se citează un articol din Regulamentul de la Sibiu, ceva legat de casele locuite temporar, fără nicio legătură cu acest subiect.

Pentru cei din prefectură, articolul de mai sus, încercuit cu roșu, nu a existat niciodată

În fața acestui răspuns, Turnul Sfatului a transmis Instituției Prefectului Sibiu o copie după Regulamentul adoptat la Sibiu în 2019, atrăgând atenția asupra articolului 4, alineatul 1, în care se face referire clară la faptul că „proprietarii care declară că un anumit imobil este nelocuit/nefuncțional vor datora taxa de salubrizare pentru imobilul respectiv pentru o persoană” . ”De ce această prevedere (identică celei din Regulamentul de la Cisnădie) nu a fost luată în considerare de juriștii Instituției Prefectului Sibiu? Cine este persoana din cadrul Instituției Prefectului Sibiu care își asumă susținerea potrivit căreia Regulamentul din Sibiu este diferit de cel din Cisnădie și aplicarea lui nu trebuia atacată?”, au fost întrebările transmise de Turnul Sfatului în cursul zilei de miercuri alături de Regulamentul de la Sibiu. Până la publicarea acestui articol, Instituția Prefectului nu a revenit cu vreun răspuns.

Patru persoane din Instituția Prefectului Sibiu au semnat răspunsul inițial cu inepția potrivit căreia taxa pentru imobilele nelocuite nu a existat la Sibiu: prefectul Mircea Dorian Crețu, subprefectul Sanda-Ligia Muntean, directorul executiv Ana-Maria Moldovan-Fulea și consilierul juridic Tudora Crișan.

Consultă aici Răspunsul integral transmis de Instituția Prefectului Sibiu la solicitarea Turnul Sfatului

Pentru cei patru de mai sus, la Sibiu nu a existat taxă pentru imobilele declarate nelocuite

Mai bine de jumătate de milion de euro

Conform unui raport al Primăriei Sibiu, anul trecut în municipiu au existat 11.583 de imobile declarate nelocuite. Și pentru care, conform Regulamentului atunci în vigoare (la începutul lunii februarie 2021 a fost adoptat unul nou, care nu mai include această taxă), se plătea o taxă ca și când acolo ar fi locuit o persoană (11 lei în 2020 și 9,5 lei în 2019).

Situația declarațiilor de impunere de la Sibiu

La o medie de 11.500 de imobile declarate nelocuite, rezultă că în municipiul Sibiu, pe parcursul a 20 de luni (iunie 2019 – ianuarie 2021) au fost încasate peste 2,4 milioane de lei sub forma unei taxe pe care magistrații și Prefectura o consideră nelegală.

Nu era „un moft”

Că Prefectura nu știa că exact aceeași prevedere este în vigoare și la Sibiu este o variantă care nu poate fi acceptată. Fie și pentru motivul că, spre exemplu, chiar în procesul de la Cisnădie, în fața instanței este invocat Regulamentul de la Sibiu, care conține aceeași prevedere. ”Textul incriminat ca nelegal de Instituția Prefectului nu reprezintă «un moft» al Consiliului local Cisnădie. El s-a născut ca o realitate care nu este specifică acestui oraș. Cu titlul de exemplu, citează din prevederile art. 4 din Regulamentul municipiului Sibiu: Proprietarii care declară că un anumit imobil este nelocuit/nefuncțional vor datora taxa de salubrizare pentru imobilul respectiv pentru o persoană”, se apărau juriștii de la Cisnădie în procesul cu Instituția Prefectului (pasajul citat este redat în hotărârea dată de Tribunalul Sibiu la finele procesului pe subiectul taxei de la Cisnădie).

Trei prefecți

Adela Muntean era prefect al județului Sibiu când Cisnădia a fost dată în judecată pentru anularea taxei. „Nu mai știu, sincer vă spun. La câte au fost atunci, erau de ordinul zecilor și sutelor de acțiuni...”, răspunde Adela Muntean întrebată de ce instituția pe care a condus-o nu și-a făcut treaba și referitor la Regulamentul adoptat Sibiu, de exemplu. Precum și la Ocna Sibiului, Șelimbăr și așa mai departe. ”Îmi aduc aminte că au existat consilii locale care au adoptat prin hotărâre modificarea regulamentelor, în sensul eliminării acelei taxe pentru imobilele declarate nelocuite. Conform procedurilor, există o perioadă de grație în care Instituția Prefectului verifică legalitatea, perioadă în care consiliile locale au dreptul de a «întoarce hotărârea» și a reabilita situația, fără a se mai ajunge în contencios. Anumite administrații publice au remediat situația. Așa a fost cazul Șelimbărului, acum îmi aduc aminte”, spune Adela Muntean.

Sub conducerea Adelei Muntean a început Instituția Prefectului procesul de la Cisnădie

Într-adevăr, Consiliul local Șelimbăr a adoptat în luna iunie a anului 2019 o hotărâre (sub numărul 88) prin care aduce modificări în situația imobilelor pentru care a fost declarat ca număr de locatari ”zero persoane”.

„La Cisnădie, nu îmi mai aduc bine aminte, dar cred că nu s-a ajuns la o înțelegere și de aceea s-a ajuns la proces”, adaugă Adela Muntean.

Cum în cazul municipiului Sibiu, în cele din urmă, taxa pentru imobilele nelocuite nu a fost atacată și a fost încasată de la peste 11.500 de persoane, Adela Muntean a fost întrebată dacă este greșită supoziția potrivit căreia în această situație autoritățile au eșuat în a-și proteja cetățenii. „Absolut deloc. Așa este”.

Adela Muntean recunoaște că există posibilitatea ca, în cele din urmă, fiecare prefect să decidă ce atacă și ce nu. „E la latitudinea fiecărui prefect, după știința sau după voința lui, să atace sau nu o hotărâre. Chiar dacă nu este normal. Eu am fost prefectul căruia i-au plăcut oamenii, am primit oameni și fără audiență și am răspuns și solicitărilor publicului. Pentru că așa a început povestea. Prefectul nu stă în Direcția de legalitate să verifice toate hotărârile adoptate în județ, că nu ai cum. Aparatul și-a făcut treaba cât a făcut-o, dar probabil au fost niște sesizări și de acolo au fost și acțiunile respective. Mai departe, cum s-a pus problema la ceilalți prefecți, este treaba lor”.

Actualul prefect: taxa e legală

Adela Muntean a fost schimbată din funcția de prefect la o lună după deschiderea procesului de la Cisnădie. În locul ei, social-democrații conduși de Bogdan Trif la acea vreme au propulsat-o pe acest post pe Maria Minea (secretar al comunei Loamneș). Ea spune că nimeni din prefectură nu a pus-o în temă referitor la nelegalitatea taxei de salubrizare. „N-a venit nimeni să îmi spună de acest lucru, nu mi-a fost adus la cunoștință dinspre aparatul Instituției. Dacă veneau, știți că eu sunt omul care respectă legea...”, răspunde Maria Minea pentru Turnul Sfatului.

În scurta perioadă cât a fost prefect, Maria Minea spune că nu a fost pusă în temă cu subiectul taxei de salubrizare

Ea a detaliat și cum funcționează lucrurile. „Sunt juriștii din Direcția de verificare a legalității, între care sunt împărțite UAT-urile (unitățile teritorial-administrative – n.r.) pentru controlul de legalitate al hotărârilor adoptate, dispoziții și alte acte administrative. Ei sunt cei care văd dacă un act administrativ respectă sau nu prevederile legale. Dacă nu, aduc la cunoștință directorului Direcției care, la rândul lui, discută aceste detalii cu prefectul. Cel puțin așa ar fi normal să se întâmple”. 

Maria Minea a stat mai puțin de patru luni în funcția de prefect. A fost schimbată în decembrie 2019, când la conducere a fost lăsat subprefectul Rareș Macrea, cel ulterior găsit țap ispășitor pentru lipsa de pregătire în fața celui de-al doilea val al pandemiei de Covid-19. Din martie 2020, Mircea Crețu a preluat conducerea Instituției Prefectului cu susținerea liberalilor sibieni. În timpul mandatului său, mai precis în vara anului trecut, a rămas definitivă hotărârea prin care instanța a anulat taxa de la Cisnădie.

Taxa stabilită ilegală la Cisnădie este legală la Sibiu, din punctul de vedere al lui Mircea Crețu, actualul prefect

Turnul Sfatului a întrebat actuala conducere a prefecturii dacă nu consideră că ar merita deschis, totuși, un proces pentru recuperarea acestei taxe declarată nelegală în alte părți. Răspunsul ilustrează aceeași lipsă de interes pentru protejarea intereselor oamenilor. „Pentru actele administrative care reglementează taxa de salubrizare, a fost exercitat controlul de legalitate, considerându-se că nu au fost încălcate prevederi legale care să conducă la atacarea acestora la instanța de contencios administrativ”. Cu alte cuvinte, actualul prefect nu are de gând să mai facă nimic pe acest subiect.

Proces deschis „pe persoană fizică”

Taxa de salubrizare a devenit, însă, un subiect amplu dezbătut între locuitorii municipiului Sibiu, odată cu o primă variantă de Regulament care a creat atâtea nemulțumiri, încât oamenii au ieșit la proteste. Și nu numai că au ieșit la proteste, dar au și început să se documenteze. „Căutând ceva pe internet, am dat de hotărârea de la Cisnădie”, povestește pentru Turnul Sfatului sibianca (nu dorește să își facă public numele) care a decis să dea în judecată Consiliul local al municipiului Sibiu.

Taxați fără noimă și fără justificare legală, sibienii apelează singuri la instanțe

Procesul a fost deschis la începutul lunii ianuarie și pornește de la experiența personală a încasării acestei taxe, declarată nelegală la Cisnădie. „Tatăl meu vitreg are un apartament la bloc, nelocuit, pentru că, fiind în vârstă, s-a mutat împreună cu mama, la noi, la casă”. În 2019, Primăria Sibiu le-a trimis, conform Regulamentului aflat atunci în vigoare, o decizie de impunere pentru plata unei taxe lunare de 9,5 lei, majorată din 2020 la 11 lei, pentru apartamentul care stătea gol. „Mama, fiind foarte corectă, ne-a declarat la noi acasă pe toate cele trei persoane. La acea vreme formularul pentru declarația de impunere te obliga să treci în clar numele persoanelor, nu ca acum, când doar bifezi numărul. Asta e, am zis că rămâne așa pe 2019, noi, cei trei, plătim taxa de salubrizare la noi acasă. Și încă o taxă pentru apartamentul gol”, povestește sibianca pentru Turnul Sfatului. „În 2020 am zis mamei să modifice declarația, astfel încât să rămână două persoane la noi, la casă, și una la apartament. Adică, dacă ei sunt ticăloși, de ce să le acceptăm ticăloșia în continuare? Noi suntem trei persoane și să plătim pentru patru în continuare? Cum vine asta? Oricum am fi fost corecți, zic eu. Dar tata nu a fost de acord, așa că am plătit alți 132 de lei în plus și în 2020”.

Sibianca spune că nu are pregătire juridică, dar cunoștințele și le-a șlefuit în acest domeniu în ultima perioadă. „Nu știu dacă vom reuși să mai recuperăm acei bani. Deoarece acum nu mai există ce să se anuleze (prin noul Regulament taxa pentru imobilele nelocuite a fost eliminată – nr.), iar potrivit întâmpinării depusă de Direcția Fiscală a Primăriei în acest proces, anularea unei taxe are efect doar după pronunțarea unei hotărâri în acest sens. Practic, susțin că nu mai pot fi dați banii înapoi. Eu nu mă pricep atât detaliat, dar mi-am adus aminte despre cum s-au dat banii înapoi pentru acea taxă de mediu încasată nelegal pentru autoturisme. Deci, dacă acolo s-au putut restitui banii, de ce nu s-ar putea și aici? Îl las pe judecător să decidă”.

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

16 comentarii

Ion

Acum 1 lună

Orasul lucrului bine făcut! Mai aveti dubii referitoare la acesti epigoni ai sasilor de odinioară? Eu nu.
Raspunde

Un sibian satul si scarbit de fodor si fdgr + pnl

Acum 1 lună

banditii din primaria Sibiu, in virtutea inertiei, talharesc la drumul mare platitorii de taxe , desi stiu ca nu au acoperire legala - dar spera ca oamenii sau cei ce pot ataca in justitie HCL sa nu o faca. Si daca o fac, si pierd, ei oricum nu pierd nimic. Leafa le merge ori ca sunt incompetenti ori ca baga mana in buzunarele oamenilor ilegal. Faptul ca in prezent, abonatii de la case platesc abonament practic din oficiu dar trebuie sa scoata rezidualul de maxim 12 ori pe an pentru a trece la Eco este ilegal. Ei nu beneficiaza de un serviciu pe care sunt obligati sa-l plateasca. Exista decizii finale in justitie in sensul acesta, dar in aroganta lor maxima, le ignora: Legea 227/2015, cea a Codului Fiscal, este încălcată de taxa în discuție, a mai stabilit Tribunalul Sibiu. Și asta deoarece era vorba de plata unui serviciu de care cetățenii nu beneficiau. „Taxele speciale (cum este cea de salubrizare – n.r.) se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția sau de serviciul public de interes local”, citează Tribunalul Sibiu din Codul Fiscal.
Raspunde

Marcian Radu

Acum 1 lună

Acum chiar ca nu mai suna a prostie ci a HOTIE! O hotie cu girul Primariei si sub ochii ingaduitori ai Prefecturii. Totul ca sa se scurga spre buzunarele politice ale AdiECO !
Raspunde

Prenume

Acum 1 lună

Soluția pentru gunoiul din localități este ca primăriile să achite integral taxele de salubrizare fără aportul cetățenilor.Gunoi colectat gratis si vom avea un județ curat. Puneti taxe si veti avea tone în rîuri, pe cîmp, etc
Raspunde

Un curios

Acum 1 lună

Cine sunt"frùmoasele" astea la care se citește inteligenta în ochișorii lor, Am cunoscut în spania unele ca ele la mutra care le antrenau pe "fete."
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Sibian Neimbecil

Acum 1 lună

Ce conteaza? Noi, sibienii adevarati, nascuti si nu facuti, votam FGDR si PNL pana la moarte si dincolo de ea!
Raspunde

Sasu Habarnam

Acum 1 lună

Gustos e ciolanul, cafeaua e dulce, banii ii mulg, gunoaiele put, rabdarea se scurge!
Raspunde

Un sibian

Acum 1 lună

o "colectie" de IGNORANTI si INCOMPETENTI!!!
Raspunde

Marcel Marcel

Acum 1 lună

SOMA vine din Moldova. Țurcan de unde este? Ghici? Din ..." Botseni"
Raspunde

Ada Abrudean

Acum 1 lună

Pe ceilalti nu prea-i stiu, dar doamna Maria Minea este un monument de incompetenta, aroganta si oportunism.
Raspunde

Un sibian

Acum 1 lună

Pentru Dobrescu Mihaela. Ce reprezintă " tra lala" ? E cumva semnătura ta?
Raspunde

Marcel Marcel

Acum 1 lună

Domnule Deleanu, am o rugăminte. Ar trebui sa fii imparțial. Publică toate articolele. De ce îți e frică?
Raspunde

Si incompetenti si aroganti si hoti !!

Acum 1 lună

Hai cu demisia fodor !!
Raspunde

Der Konig

Acum 1 lună

În frica și fuga de a vota altceva (evident că erau și aceia nonvalori înfiorătoare), ne-am trezit cu cele mai josnice, incompetente, flegmatice și arogante rebuturi ale FDGR și PNL. Aceste 2 partide (sau, mă rog, entități) au făcut bine mersi ce au vrut atâția amar de ani, liniștite fiind că noi, sibienii, în docilitatea și conservatorsimul nostru, îi vom vota mereu. Și fix asta am făcut! Fodor se impune a fi demisă prin referendum local!
Raspunde

Patri

Acum 1 lună

s-a votat iar rezultatul votului este acesta fedegere si pdl actual pnl
Raspunde

Che

Acum 1 lună

Ratații ăștia va mint in fata ! Nu știu cum draq mai votați așa ceva .
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus