Statistică. Cât de departe suntem de Sibiul de acum 30 de ani

În anii 90 aveam o infrastructură mai bună în educație și sănătate, cel puțin pe hârtie, dar eram mult, mult mai săraci. Cu extrem de puține mașini, dar, paradoxal, cu mai mulți morți pe șosele, față de datele de astăzi. Aveam mai puține drumuri și mult mai puține modernizate, față de ce avem acum, însă în 2020 suntem net inferiori la capitolul căi ferate, față de ce era acum 30 de ani. Acestea sunt o parte din concluziile unei analize a statisticilor Sibiului din ”zorii democrației”, în comparație cu datele de astăzi.

Populația. În 2020 am depășit numărul populației din 1992

În 1990, Sibiul avea 501.000 de locutori, iar doi ani mai târziu populația județului scădea până la 458 de mii. Aproape 10% din populație pleacă peste granițe în numai doi ani. Acum, după 30 de ani de la Revoluție, populația Sibiului a reușit să depășească cifrele economice din 1990, însă este încă departe de populația înregistrată imediat după Revoluție. Conform serviciului Tempo Online a Institutului Național de Statistică, în 2020 populația județului a ajuns la 469.546 locuitori. Datele Temo Online se referă la populația după domiciliul declarat la 1 ianuarie. Sibiul are aproape 470 de mii de locuitori, chiar în condițiile în care în acest an am avut cel mai mare număr de decese din ultimii 30 de ani, cauzat de pandemia de coronavirus. În 2020 au decedat 4.935 de sibieni, cu aproape 300 mai mulți decât în 2019 (4.557) și 2018 (4.701). Cele mai multe decese provocate de COVID 19 s-au produs spre sfârșitul anului, iar acest lucru se vede în cifre: 508 decese în octombrie și 749 în noiembrie.

În 1992, vârsta medie a populației din județ era de 35 de ani, mult mai tânără decât acum – 41,9 ani în 2019.

Paradoxul șoselelor: Acum sunt de aproape patru ori mai multe accidente decât în 1990, însă sunt mai puțini morți

 În 1990 erau înmatriculate în județ doar 38.315 autoturisme, dintre care 38.053 aparțineau persoanelor fizice. După 29 de ani, în 2019, s-a ajuns la 146.649 de autoturisme înmatriculate în județ, din care 130.454 înmatriculate pe persoane fizice. Ritmul în care sibienii au început să-și cumpere mașini se poate vedea din datele privind vehiculele importate: 4.118 în 2001, peste 11 mii în 2019.

Mai multe mașini vin însă mai multă aglomerație pe șosele, mai ales că infrastructura nu a ținut pasul cu ritmul creșterii numărului de autovehicule. În 1990 se produceau 8.203 accidente rutiere cauzatoare de vătămări corporale. În 2019 numărul acestora ajunge la 31.146. Însă culmea este că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere este mai mic în 2019, decât în 1990, deși s-au produs mult mai multe accidente cu victime. În 1990 decedau în accidente rutiere 51 de persoane, iar în 2019 – 46. Dacă raportăm numărul de decese în accidente rutiere la numărul de autovehicule înmatriculate vom vedea că avem în 1990 un deces la 751 de automobile, iar în 2019 un deces la 3.188. Sunt însă mult mai multe persoane rănite în 2019, în urma accidentelor, decât în 1990: 820 de răniți în urmă cu doi ani, față de 134 în 1990. O posibilă explicație ține de securitatea pe care o oferă persoanelor autovehiculele care circulă în acești ani pe șosele, față de ce se întâmpla în anii 90. Cu siguranță însă că și serviciile medicale de urgență sunt mult mai bune acum decât în anii 90.

Și la nivel național se mențin aceste date: În 1990 au fost 2.473 de morți și 7.519 răniți în urma accidentelor rutiere, iar în 2019 s-au consemnat 1.864 de decese și 39.669 de persoane rănite.

Mai buni pe șosele, dar departe de anii 90 la traficul feroviar

Sibiul avea în 1990 un total de 321 de km de drumuri modernizate, dintr-un total de 1.485 de kilometri. În 2019, datele sunt cu totul altele: avem 1.083 de kilometru de drumuri modernizate dintr-un total de 1.678 de km. Totuși, chiar și în 2019 județul are încă 167 de drumuri de pământ.

Legat de infrastructură, veștile bune se termină aici, pentru că urmează să vorbim de căile ferate. În 1990 Sibiul era străbătut de 309 km de linii de cale ferată dintre care 48 de km erau linii electrificate. 29 de ani mai târziu situația se prezintă mult mai prost: au mai rămas 149 km de linii, dintre care 44 km pe linie electrificată.

În 1990 erau transportați pe infrastructura de căi ferate 407.931 de pasageri, iar în 2019 – 69.708, la nivel național.

Mai bogați, mai muncitori

Serviciul Tempo Online nu oferă date economice legate de Produsul Intern Brut (PIB) al județelor decât din anul 2000, astfel chiar și o raportare la acest an arată dimensiunea dezvoltării economice a județului în ultimii ani. În 2000, PIB-ul județului Sibiu era de 1.635,2 milioane lei. În 2018 PIB-ul ajungea la 21.268,3 milioane lei, de 13 ori mai mare.

În 2000, județul avea un total de populație ocupată de 187.300, din care 145.800 de persoane erau salariate. Cei mai mulți, în industrie - 74.300 de persoane. 35.100 de sibieni lucrau în agricultură și 14.400 în administrație publică și apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială.

În 2018, era un total de176.200, populație ocupată, din care 158.000 de salariați. În agricultură au mai rămas 11.100 de persoane, dintre care  doar 3.700 sunt salariați. În industrie apar 67.800 de persoane, în construcții – 17.200 și 38.500 în comerț, repararea autovehiculelor, transport, hoteluri și restaurante. În administrație publică și apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială sunt în 2018 21.400 de persoane, dintre care 21.200 de salariați.

Sibiul devine turistic

În 1990 în județ erau 81 de ”structuri de primire turistică”. În 2020, numărul acestora a ajuns la 318. Sunt acum 41 de hoteluri, în total, față de 11, câte erau în 1990. Capacitatea de cazare turistică a crescut de la 6.376 în 1990, la 10.549 în 2020. Trebuie specificat că acestea sunt datele statistice oficiale și de aici lipsesc alte tipuri de cazare nefiscalizate sau neintrate în sistemul centralizat. În 2001 aveam 165.613 de ”sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică”, dintre care 121.487 în hoteluri. În 2019 era un total de 366.014 de ”sosiri”, din care 366.014 în hoteluri.

Sănătate. Au dispărut dispensarele, au apărut medicii de familie

Structura sistemului sanitar s-a schimbat foarte mult în ultimii 30 de ani, iar datele din anii 90 suprapuse cu ce avem astăzi par din lumi diferite. Au dispărut ”dispensarele medicale” și ”preventoriile” aproape în totalitate. Au apărut în schimb clinicile private și medicii de familie. În 1990, în județul Sibiu erau opt spitale. În 2019 avem 10, dintre care unul este privat.

Aveam 14 policlinici în 1990, în 2019 sunt 28, toate private. Din 114 dispensare medicale, câte erau în 1990, au mai rămas doar două. Erau 16 sanatorii TBC înainte de 1989, mai sunt două în 2020. Erau 15 preventorii în 1990, două încă există. Față de 1990, acum sunt patru ambulatorii de specialitate publice, alte două private, nouă ambulatorii integrate spitalului județean, alte 23 entități private, 28 de policlinici private, două centre de sănătate mintală și un centru de diagnostic și tratament.

Numărul paturilor de spital a scăzut de la 3.538 în 1997, la 2.781 în 2019

În 1997 erau în județ 3.538 de paturi în spitale. În 2019, totalul paturilor de spital din județ era de 2.781, dintre care 207 se aflau în spitale private. În funcție de specializări: Obstetrică – ginecologie – în 1997 erau 260, față de 182 în 2019. Dintre acestea, 25 sunt în instituții private.

La pediatrie erau atunci 540 de paturi, iar acum sunt 134. Paturi destinate pentru nou-născuți și imaturi erau în număr de 163 în 1997, iar în 2019 erau 146.  Paturi în sanatorii TBC erau în număr de  4.280 în 1997, față de 400, acum. În ”preventorii” erau 1.518 de paturi și au rămas 297.

Medici stomatologi: de la 162 în 1990, la 75 în 2019

Erau în 1990, în județul Sibiu 774 e medici înregistrați în sistem. În 2019, numărul acestora este 1041. Dintre aceștia, 60 sunt medici de familie, iar  din totalul de 1041 de medici, 403 lucrează în sistem privat. Interesant este faptul că 66,28% din medicii care erau în sistem în 2019 sunt de sex feminin. Dană numărul doctorilor a crescut, a scăzut numărul personalului sanitar mediu: 2.539 în 1990, 1760 în 2019. În statistica Tempo Online medicii stomatologi sunt evaluați separat de restul doctorilor. Astfel că se poate vedea o scădere drastică a numărului acestora. Erau acreditați în județ 162 de medici stomatologi în 1990, față de 75 în 2020. A crescut însă numărul farmaciștilor. De la 157, câți erau în 1990, la 424, câți lucrau în 2019 în sistemul privat și 18 în sistemul public. Personal sanitar auxiliar care lucrează în sistemul sanitar din județ s-a menținut la aproximativ aceleași valori. Erau 1.365 de persoane în 1990, iar în 2019, erau 1.600. În sistemul privat mai sunt angajate alte 176 de persoane.

Copii în creșe: 1.656 în 1990, 469 în 2020

Educație. De la 508 unități școlare în 1990, la 179, în 2019

Erau 231 de grădinițe înregistrate în sistemul de educație din județ în 1990. În 2019 activează oficial doar 47. În total, sistemul raporta în 1990 508 de unități școlare. În 2019, numărul acestora este de 179. Comparația 1990 – 2019 este următoarea: Unități din învățământul preuniversitar: 276 față de 129. Școli din învățământul primar și gimnazial – 208 în 1990 – 87 în 2019. Școli postliceale: 8 în 1990, șapte în 2019. O instituție de învățământ superior în 1990, trei acum.

Personal didactic a scăzut și el cu peste 1.300 de persoane în 2019, față de 1990. Erau 6.685 de persoane în 1990, față de 5.341 în 2019. În învățământul preșcolar: 1023 în 1990 – 950 în 2019. Învățământ preuniversitar: 5397 în 1990 - 3.621 în 2019. Plusul de acum se vede la învățământul universitar: sunt acum 767 de cadre universitare, față de 265, câte erau în 1990.

Infrastructura educațională e ca în anii 90. În afară de calculatoare

Legat de infrastructura școlară, datele sunt foarte apropiate de ce se întâmpla imediat după Revoluție. În 1990 erau 2.896 de săli de clasă (cabinete școlare/amfiteatre). În 2019, numărul acestora a ajuns la 3.755. Erau în 1990 133 de săli de sport, în 2019 avem doar una în plus, ajungând la 134. În 1993 erau 308 de ateliere școlare, în 2019 au mai rămas 164. În 2007 existau lângă școli 107 terenuri de sport. În 2019 sunt 106. Erau în total două bazine de înot în sistemul de învățământ. Acum mai este unul singur. Singurul plus semnificativ este la numărul de calculatoare: Sunt 12.500 în sistemul de învățământ, în anul 2019, față de 6.365, câte erau în 2007.

Notă. Pentru realizarea comparației s-au folosit datele cele mai apropiate anului 1990, pentru a compara cu datele statistice din prezent. Așa se explică de ce în cazul bazinelor de înot sau al calculatoarelor apare anul 2007.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube