Petre Antonescu – arhitectul Arcului de Triumf

Unul din cei mai sofisticați arhitecți ai epocii sale, Petre Antonescu se remarcă nu doar prin faptul că este autorul uneia dintre construcțiile emblematice ale României – Arcul de Triumf – dar și prin activitatea sa bogată pe toată durata carierei.

Petre Antonescu s-a născut pe 29 iunie 1873, în Râmnicu Sărat. Despre familia sa nu se cunosc detalii, însă arhitectura, căreia și-a dedicat o parte din viață, vorbește mai mult decât este nevoie. Un arhitect-artist, Antonescu și-a lăsat amprenta asupra infrastructurii românești, îndeosebi cea a Capitalei, dar nu numai. 

Arhitectul Ion Mincu îl remarca, într-un articol în „Literatura şi Arta Română”, din 1900-1901, pe tânărul Petre Antonescu, întors de la studiile din străinătate: „Dorinţa noastră cea mai vie şi urarea pe care o facem din suflet tuturor tinerilor talentaţi ca d-l Antonescu, este ca direcţiunea ce-şi vor alege să fie aceea care ne-ar duce la reluarea firului tradiţional, al vechei noastre arhitecturi aşa de îndelung abandonată şi totuşi susceptibilă de o admirabilă dezvoltare.”

Așadar, această figură apreciată de colegii săi arhitecți a reușit să se remarce nu doar la Paris, acolo unde a obținut șase medalii la diferite concursuri, în timpul studiilor, ci și în țara sa natală. Combinând iubirea pentru orașul care l-a format în perioada studiilor, sub tutela lui Julien Guadet și a lui Edmond Paulin, dar și a țării în care a crescut, arhitectul a întocmit proiectul unui Pavilion al României la Expoziţia de la Paris din 1900, pentru care a fost făcut Officer de l’Academie.

Din vastul său portofoliu amintim câteva dintre cele mai remarcante lucrări: Palatul Ministerului Lucrărilor Publice de la București, Palatul de Justiție din Botoșani, apoi cel din Buzău, Palatul Administrativ din Craiova, Casa Constantin I.C. Brătianu, Muzeul Arhivelor Satului din București și, desigur, Arcul de Triumf.

Petre Antonescu a fost distins cu două premii – Premiul de Stat, pentru refacerea şi supraetajarea Palatului fost al Ministerului Lucrărilor Publice, în anul 1952 și Premiul Național pentru Arhitectură, în 1964.

Antonescu a încetat din viață pe 22 aprilie 1965, la vârsta de 91 de ani. 

Mai multe informații despre Petre Antonescu și despre proiectul cultural IDentitate: arhitecți pentru Cartierul Arhitecților găsiți pe www.identitate-archi.ro . Dacă locuiți sau lucrați în Cartierul Arhitecților, vă invităm să completați chestionarul URBOTECA întreabă disponibil aici: https://forms.gle/UuwpqiAWRYWYh97u6 . Dacă ați făcut-o deja, vă multumim!

Text de Cristina Bălău

Documentat de Sorin Vasilescu

Surse biografice:

prof. em. dr. arh Sorin Vasilescu, Istoria arhitecturii moderne în România, în Arta în România, din preistorie în contemporaneitate, Editura Academiei Române, București