Miercuri,
20.10.2021
Cer Senin
Acum
14°C

Școala Finlandeză, singura din Sibiu care a candidat pentru proiectul de reformare a învățământului. Radu Szekely: „cred că este o lipsă de încredere că schimbarea se poate produce”

Școala Finlandeză, singura din Sibiu care a candidat pentru proiectul de reformare a învățământului. Radu Szekely: „cred că este o lipsă de încredere că schimbarea se poate produce”

Șase școli din România vor participa în acest an școlar la un program pilot din cadrul proiectului „România Educată” care se vrea a fi un prim pas spre o reformă a sistemului de învățământ. Printre cele șase școli se numără și Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu, singura școală din județ care a depus documentația pentru a face parte din acest proiect. Celelalte cinci școli din județele Baia Mare, Călărași, Iași, Buzău și din municipiul București sunt școli de stat. Doar 20 de unități școlare au trimis propuneri pentru acest proiect și numai cele șase rămase au dovedit că pot aborda un sistem de învățământ care să ducă spre reformă. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Educației, Radu Szekely, dezinteresul directorilor de școli din Sibiu sau din țară vine din neîncrederea că în România se mai poate schimba ceva, dar susține că demararea proiectului arată contrariul. A precizat că Ministerul Educației a așteptat ca inițiativa să vină „de jos în sus”, din partea școlilor, fără a insista, consilia sau a interveni în decizia lor.

Ministerul Educației a aprobat funcționarea, începând cu anul școlar 2021-2022, a șase școli pilot, potrivit principiilor de reformă a sistemului de învățământ incluse în proiectul „România Educată”. Cele șase școli au trebuit să demonstreze că au idei de reformare a sistemului de învățământ care să ducă la schimbarea legislației, angajându-se ca timp de patru ani să aplice metode de schimbare e modului de educare și învățare în școlile din România. Pentru aceste unități de învățământ ministerul va aproba derogăride la lege pentru ca proiectul să poată fi implementat cu succes. 

Astfel, în cele șase școli-pilot elevii și profesorii vor avea parte de un proces de predare-învățare-evaluare mai apropiat de dorințele și nevoile fiecărei comunități și mai apropiat de cerințele și exigențele unui învățământ modern, de secol XXI, centrat în mod real pe elev.

Componenta cea mai importantă avută în vedere în cadrul pilotărilor este transformarea curriculară, adică modele curriculare și planuri cadru care să fie adaptate de către școli în funcție de nevoile comunității și de resursele umane și materiale existente, care să permită proiectarea pe arii de învățare, nu pe discipline, și să se concentreze în mod real pe dezvoltarea unor competențe relevante, dar cu respectarea strictă a obiectivelor curriculare specifice fiecărui ciclu și a competențelor din profilurile de formare ale absolventului.

Se vor pilota modele de predare-învățare în sistem blended learning, în care predarea este alternativă cu prezență fizică și online, la intervale periodice, și modele noi de evaluare narativă, în locul celei bazate pe calificative, care să reducă presiunea evaluării asupra elevilor, în special în ciclul primar.

De asemenea, se va pilota înlocuirea tezelor semestriale cu un portofoliu semestrial al elevului, construit pe baza unor criterii clare de evaluare prezentate fiecărui elev la începutul semestrului, acțiune prin care se urmărește evaluarea reală a progresului pe durata unui semestru, pornind de la competențe evaluate inițial și la final.

La nivel liceal, se va pilota reorganizarea materiei din trunchiul comun la clasa a XII-a astfel încât, în semestrul al doilea, să permită elevilor să se concentreze pe materiile care sunt de interes pentru examenele de bacalaureat și de admitere la facultate, facilitând astfel dreptul elevului de a alege anumite discipline, drept ce poate fi extins ulterior la nivelul întregului ciclu liceal.

În cadrul acestui proiect Ministerul Educației a primit 20 de propuneri, din care cinci nu au finalizat procedura de depunere a documentației, iar din cele rămase unele au propus măsuri care nu necesitau derogări de la reglementările în vigoare sau nu aveau în vedere aspecte care să vizeze modernizarea educației în România.

Prin urmare, au fost înscrise în programul de școli-pilot Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din municipiul Baia Mare, Școala Gimnazială nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași, Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași, Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu și Școala Gimnazială Gheorghe.  Vernescu din municipiul Rm. Sărat, județul Buzău.

În Sibiu niciun director de școală de stat nu a depus documentația necesară pentru a participa la proiect

În județul Sibiu niciun director de școală nu a dat importanță acestui proiect și nicio școală nu a trimis documentația necesară pentru a participa la modernizarea învățământului. Contactat telefonic de reporterul Turnul Sfatului, Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației este de părerea că în sistemul de învățământ există o neîncredere că reforma se poate face. Acesta precizează faptul că inițiativa a trebuit să vină din partea școlilor, fără ca ministerul să insiste.

„Cred că pentru foarte multă lume a fost o chestiune de nesiguranță. Adică au fost foarte multe întrebări, nu doar din Sibiu, ci și din țară referitoare la cum se va organiza pilotarea, însă metodologia, atunci când a fost aprobată în urmă cu un an de ministru, spune că inițiativa trebuie să vină de la școli, iar ministerul doar aprobă și dă derogările necesare pentru pilotare. Noi nu ne-am implicat ca și minister în niciun fel în consilierea școlilor sau în a forța școlile să piloteze ceva, nici măcar în a le încuraja, pentru că ne-am dorit ca inițiativa să vină din jos în sus. Aceasta este tipologia actualei metodologii. Din inițiativa aceasta de jos în sus au venit 20 de solicitări din care au rămas mult mai puține în momentul în care s-a solicitate documentația și doar șase dintre ele s-au înscris în ceea ce noi numim pilotare. Restul, au fost multe care își doreau să facă lucruri inovative, într-adevăr, dar le pot face și în cadrul legislativ actual. Scopul pilotării este de a schimba ceva în legislație”, spune Szekely.

Întrebat dacă participarea scăzută a școlilor spune ceva despre dorința directorilor de a se implica în reformarea învățământului din România acesta a explicat că este vorba mai mult de neîncredere decât de teamă.

„Nu cred că este teamă, este o oarecare reticență, lipsă de încredere că schimbarea se poate produce. Pe de altă parte sunt de părere că implicarea celor șase școli care au fost înscrise va da curaj și celorlalți, deși, repet, nu cred că e o lipsă de curaj, ci mai degrabă o lipsă de încredere că schimbarea chiar se poate face. S-a tot discutat despre reforme, că se schimbă lucruri și oamenii nu mai cred că se poate schimba ceva”, mai spune Radu Szekely.

Despre Școala Finlandeză în a cărei fondare s-a implicat spune că a fost printre primele din țară care a trimis documantația cu mult înainte ca el să fie numit în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Educației.

„Este singura școală din Sibiu care a solicitat intrarea în programul pilot și dacă ei găsesc resursele să facă pilotarea... Oricum ei și-au dorit să facă pilotare de foarte mult timp, dar nu a fost posibil. Școala Finlandeză din Sibiu a fost printre primele școli din România care a trimis documentația, cu mult înainte ca eu să fiu secretar de stat. Scrisoarea de intenție este înregistrată de anul trecut. Vreau să vă spun că aceste șase școli care fac parte din proiect nu vor primi finanțare. Nu au existat fonduri pentru școlile pilot, iar școlile care s-au înscris în program și-au asumat să acopere cheltuielile și să descurce cu fondurile pe care le au”, a încheiat Szekely.

Până la 180 de copii fac parte din proiectul pilot

Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Finlandeze din Sibiu spune că a fost o muncă în spatele acestei participări, dar că unitatea de învățământ își dorea de mult să facă parte dintr-un astfel de proiect. Au parcurs toți pașii, iar de anul acesta în programul pilot vor intra doua clase de gimnaziu, urmând ca pe parcursul celor patru ani de implementare să se mai alăture opt clase de gimnaziu. În total, peste 180 de copii vor lua parte la pilotare. 

Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Finlandeze din Sibiu

„Da, a fost o muncă în spate. Prima dată am depus o scrisoare de intenție, apoi după ce ne-a fost aprobată a trebuit să susținem cu documentație ce ceream în scrisoare de intenție și să demonstrăm că ceea ce vrem să facem este într-adevăr o reformă. Sinceră să fiu și eu m-am întrebat de ce suntem singurii, pentru că au mai fost solicitări din țară, nu foarte multe, dar unele dintre ele nu se încadrau în această reformă. A urmat un interviu în fața unei comisiei și apoi prezentarea efectivă a ceea ce ne-am propus să facem. Noi am funcționat încă de la început pe curriculum românesc. Ce ne propunem prin pilotare este să folosim manualele dezvoltate și implementate în sistemul educațional finlandez de predare transversală, trans disciplinară, adaptate la curriculumul românesc, ca să își poată forma riguros cadrele didactice și să își restructureze anul educațional în beneficiul elevilor școlii. Ce mi se pare foarte interesant este faptul că vom putea pilota și de la celelalte școli dacă considerăm că ceva ne place și ni se potrivește. Fiecare dintre noi poate prelua și de la ceilalți în pilotare. Asta mi se pare fabulos și nu știam când am depus actele. Este un plus valoare. Scrisoarea de intenție am depus-o anul trecut în luna august, am avut inclusiv acordul părinților pentru a intra în povestea asta, iar noi tot timpul am insistat la minister pentru programe pilot.

Pilotul se va desfășura timp de patru ani în școala noastră, la gimnaziu, iar acești ani vor fi documentați. În momentul de față sunt doar clase de gimnaziu, una de-a V-a și una de-a VI-a, dar pe parcursul celor patru ani se vor mai alătura încă opt clase, deci până la 180 de copii. În acest moment, în școala noastră învață aproximativ 200 de copii și 45 la grădiniță”, a declarat pentru Turnul Sfatului, Elena Lotrean.

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

10 comentarii

Gigi contra

Acum 1 lună

Mai, cati sibieni au bani de isi dau copiii la scoala privata!
Raspunde

Andrei

Acum 1 lună

Mai lasati-ma cu scoala finlandeza si cu Romania educata sexual. Programe progresiste pentru spalarea pe creier a copiilor. Vorbiti si voi cu romanii din Finlanda si vedeti ce scoala fac ei acolo. Scot imbecili pe banda rulanta. Acum vin la noi sa face proiecte "experimentale" pe copiii nostri. Sa mai stea la ei...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Aci Duțu

Acum 1 lună

Mai lasa-ne cu postarile penibile comandate de tanc-ta şoşoacă

Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Kramnik

Acum 1 lună

Tocmai asta ii ideea . Scoala finlandeza scoate"imbecili" onesti, harnici, si decenti . Scoala romaneasca produce "inteligenti" putori, smecheri .

Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Dani ocna

Acum 1 lună

asta o trage finlandezeste,sau ungureste PE DIN DOS

Raspunde

Contra

Acum 1 lună

In Finlanda nu se prea invata! La cat sunt de depresivi, daca ii mai pun sa si invete, se sinucid in masa...

Raspunde

@ACI DUTU

Acum 1 lună

Acidutule, la cat esti de activ pe forum, cred ca tu primesti oarece parale de la unii... Hotu striga hotu! Weekend frumos, cat a mai amas din el!
Raspunde

Vasile

Acum 1 lună

“modele noi de evaluare narativă, în locul celei bazate pe calificative, care să reducă presiunea evaluării asupra elevilor, în special în ciclul primar.” Si la examenul de evaluare nationale copiii v-or avea parte tot de “modele de evaluare narativa”? Hai ca asta e tare. Se trezesc atunci parintii ca loazele lor “educate finlandez” sunt, de fapt, pamant de flori comparativ cu cei din scolile de stat. Drama mare. Au redus total presiunea asupra elevului, ca doar la Liceul de constructii, sau la cel agricol, nu este nici o presiune.

Raspunde

Ilie Bratu

Acum 1 lună

Asta daca mai exista vreun dubiu ca rolul acestui "expert" in minister ar fii altul decat exclusiv urmarirea intereselor scolii finlandeze. Cred ca, mai mult decat "experti", am avea nevoie de oameni de caracter, iar faptul ca a fost colaborator si sef de cabinet al Ecaterinei Andronescu spune multe despre caracterul acesui personaj. Rusine USRPLUS ca asta a fost tot ce au putut gasi pentru acest post in ministerul educatiei.

Raspunde

Ion

Acum 1 lună

Pai domnul ăsta nu se lauda și el că e fondator (sau cofondator ) al școlii finlandeze ? Toți avem memorie scurta ? Mai mult că sigur că a contribuit puternic la acțiunea asta.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus