Dr. Victoria Bîrluțiu: „O treime din cazurile internate la noi ajung la ATI”

Sibiul se află la începutul valului IV al pandemiei de COVID-19. Numărul de cazuri noi de infectare cu virusul SARS CoV-2 crește de la o zi la alta. Potrivit ultimei raportări făcute de autorități numărul îmbolnăvirilor în interval de 24 de ore se apropie de 100. Duminică dimineață, în spitalele din județ, erau internate 161 de persoane, dintre care 16 persoane erau în stare gravă, pe Secția de Terapie Intensivă. În acest context, medicul infecționist Victoria Bîrluțiu, șefa Secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean din Sibiu, a acordat pentru Turnul Sfatului un interviu în care vorbește despre forța valului IV, despre importanța vaccinării, dar și despre experiențele dure din ultimii aproape doi ani.  

Reporter: Având în vedere că sunt deja discuții la nivel înalt și în România, credeți că ar fi o soluție vaccinarea obligatorie a personalului medical și a cadrelor didactice?

Dr. Victoria Bîrluțiu: Dacă este necesară vaccinarea, în general, da, este necesară. Termenul de obligatorie este într-un stat democratic, probabil discutabil. Nu aș vrea să o luăm ca o acțiune specific României ci ca o acțiune internațională în care, de fapt, toate elementele științifice vin să confirme faptul că este necesară această vaccinare la personalul expus profesional pentru că infecția SARS CoV-2 este o boală profesională. Atunci când socializăm mai mult profesional riscăm să avem o rată de infectare mai mare decât populația generală. Este valabil și pentru alte profesii, dar cu atât mai mult când impactul în domeniul sanitar și în educație este mai mare. Astfel, responsabilitatea ar trebui să o avem fiecare în parte.

Și când nu avem această responsabilitate ar trebui să intervină statul? Ați văzut ce se întâmplă în Grecia sau în Franța.

În Franța, în Nisa, în fiecare sfârșit de săptămână este câte un miting împotriva vaccinării. Peste tot sunt reacții pro și contra. Eu, din punct de vedere medical, sunt convinsă că este nevoie de această vaccinare și fac tot ce se poate pentru a convinge oamenii din jurul meu să se vaccineze. Și mă refer aici, indiferent de vârstă, la toate grupurile care sunt, din punct de vedere al vaccinului încadrabile ca și etapă a vieții în vaccinare.

Să știți că atunci când a fost vorba de mine nu am stat pe gânduri și în prima zi de Astra Zeneca m-am vaccinat, însă, când a fost vorba despre copilul meu de 12 ani nu am mai luat decizia atât de ușor. Discuțiile cu medicului lui de familie m-au ajutat foarte mult.

De ce oare ați stat pe gânduri? Pentru că în primul an de viață l-ați vaccinat intens.

Nu știu. Am încredere în vaccin și în specialiștii care l-au dezvoltat, dar presiunea aceasta publică atât de mare și faptul că vorbești despre copilul tău, parcă te face să fii indecis.

Atunci când se administrează un vaccin și nu este vorba numai de cel despre COVID există un segment de vârstă căruia i se adresează pentru că studiile se fac, cu precădere pe adulți. Adultul este voluntarul care își dă consimțământul pentru a fi vaccinat. În condițiile în care la adulți și rata de răspuns, de imunizare, este una foarte bună și lipsa de reacții adverse semnificative, atunci se ia într-o a doua etapă, decizia de vaccinare a copiilor. Este valabil și pentru antibiotice și pentru orice medicație care întâi este evaluată și administrată adultului și ulterior copiilor.

Sunt deja aproape doi ani de pandemie. Puteți să spuneți care a fost cel mai dificil caz pe care l-ați avut până acum?

Cred că au fost multe cazuri, sincer. Toate cazurile foarte, foarte grave și mai ales cele pierdute.

Și un caz care v-a surprins, în mod deosebit?

A fost drama unei familii care cred că, de altfel, a și fost mediatizată. Este vorba despre un băiat care a ajuns în terapie intensivă, poate unul dintre primele noastre cazuri extrem de severe, apoi s-au internat ceilalți membri ai familiei, fratele, mama și tatăl, iar mama, din păcate, a decedat. Tânărul, însă, a supraviețuit. El este un caz incredibil, dar nu este singurul. Au fost mult mai multe.

Se văd deja diferențele dintre tulpini?

Se văd. Se văd, în primul rând, în numărul de cazuri care ajung în terapie intensivă. Față de celelalte valuri pot să spun că o treime din cazuri sunt atât de grave încât le adresăm serviciului de Terapie Intensivă. O treime din cei pe care îi internăm rămân în secție cu oxigen și chiar oxigen cu flux înalt și doar o treime sunt cu forme medii de boală.

Și majoritatea sunt nevaccinați? Cel puțin așa reiese din datele trimise de spital până acum.

Da, așa este. Și destul de mulți dintre cei vaccinați, dacă sunt pozitivi chiar nu se internează pentru că fac forme ușoare. Realitatea este aceea că vaccinul protejează față de formele medii și severe de boală.

Și cei care totuși sunt vaccinați și sunt internați?

În cazul celor vaccinați care ajung totuși să facă boala nu avem informații dacă au sau nu anticorpi. Aceștia ar putea să fie absenți sau reduși trecând mai mult de șase luni de la momentul ultimei doze a rapelului pentru SARS CoV-2. Este posibil să nu fi reacționat prin anticorpi, nu mai vorbesc de comorbidități. Acesta ar fi motivul pentru care la anumite vârste, persoanele imunodeprimate ar trebui să primească a treia doză.

Așteptați a treia doză de vaccin inclusiv pentru dumneavoastră și medicii de aici?

Da, absolut. Ne-o dorim.

Ce se știe sigur despre SARS CoV-2 la aproape doi ani de când luptați cu acest virus?

Este cea mai surprinzătoare boală pe care eu am experimentat-o după mulți ani de medicină. Aș putea spune că, pe deoparte, sunt aceste forme de o severitate deosebită care sunt apanajul transformării virusului, apariției altor variante care știu să se protejeze față de răspunsul imun al organismului, iar pe de altă parte, avem deja 12 luni de experiență, internațională vorbesc, post COVID și constatăm că la un an de la trecerea prin boală sunt multe persoane care au dezvoltat acel sindrom post COVID. Deci nu putem spune care sunt, într-un final, consecințele trecerii prin COVID și nici după cât timp dispar sau pacienții se vindecă în totalitate. Sunt persoane care își pierd părul, persoane care după ce au trecut prin boală și după șase, șapte luni încă nu au gust, nu au miros.

Vorbim despre persoanele care au făcut o formă cel puțin medie?

Nu neapărat. Adică sunt persoane care nu au fost internate și care au rămas cu aceste deficiențe de gust și miros. La fel, au fost persoane care nu s-au internat ș au făcut în convalescență miocardită sau pericardită, deci intensitatea simptomelor din faza acută a bolii nu este în relație directă cu acest sindrom post COVID.

Și din punct de vedere al tratamentului?

Nu s-a modificat tratamentul. În momentul de față suntem pe aceleași molecule antivirale cu eficiență moderată și este foarte important ca administrarea medicației să se efectueze în primele șapte zile de boală, maxim zece zile. Ori, din nefericire, agravarea bolii se produce după această perioadă. Pacientul vine foarte grav, într-o etapă în care nu virusul determină afectarea sistemelor organelor ci răspunsul imun excesiv și atunci medicația antivirală nu mai este eficientă.

Deci, în continuare oamenii ajung târziu la spital?

Din moment ce ajung o treime din ei în terapie intensivă, ajung foarte târziu.

Credeți că situația va fi mai gravă decât este acum?

Dacă vă referiți la numărul de cazuri, da. Cu siguranță acestea vor crește.

Și spitalul este pregătit? Aveți destul spațiu pentru pacienți?

Noi suntem pregătiți și spațiul îl schimbăm în fiecare săptămână și de două ori dacă este nevoie. Creștem numărul de paturi în funcție de prezentările în Serviciul de Urgență și de disponibilitatea pe care o mai avem în secție. Dinamica aceasta este armonizată exact cu numărul de cazuri.

În ceea e privește transmiterea comunitară cu tulpina Delta, putem spune că în Sibiu există transmitere comunitară? Oficial avem doar trei cazuri confirmate în județ.

Dacă este să ne raportăm la singura localitate carantinată din județul Sibiu, primele cazuri pe care le-am avut de acolo și le-am confirmat în luna august erau cu variantă Delta. Ca atare, din moment ce răspândirea a fost în întreaga localitate, vorbim de transmitere comunitară.

Sunteți mulțumită de felul în care decurge testarea persoanelor cu eventuale simptome? Este suficientă o medie zilnică, în septembrie, de 504 teste la o populație a județului de peste 40.000 de locuitori.

Este evident că toți cei care se prezintă la noi sau sunt în criteriile persoanelor de risc care trebuie evaluate prin PCR sunt evaluate și aici vor crește, cu siguranță, ca și numărul de paturi, vor crește și testele în funcție de persoanele care sunt simptomatice, persoanele imunodeprimate care urmează să fie internate în secțiile de profil, oncologie, hematologie, persoanele care se adresează serviciilor medicale pentru zonele verzi, obligatoriu sunt testate, deci, numărul testelor va crește în funcție de necesitate.

Mai este nevoie, în Spitalul Județean, la Secția de Boli Infecțioase de medici infecționiști?

Sigur că da! Tot timpul este nevoie de medici și suntem în curs de creștere a numărului. În momentul de față suntem trei medici, iar de la 1 octombrie va veni o doamnă doctor, medic primar de la Institutul „Matei Balș”, plus încă un medic care face gărzi și încă o colegă care își dorește să revină după concediul de creștere al copilului, care a mai efectuat gărzi la noi și care dorește să reînceapă activitatea. Deci, din octombrie, noiembrie cu siguranță ne vom înmulți și vom fi șase medici. De asemenea, din ianuarie, se va scoate la concurs încă un post de medic specialist.

Din punctul dumneavoastră de vedere de ce credeți că după doi ani de SARS CoV-2, cu atâtea cazuri în jurul nostru, cu atâtea drame și tragedii, oamenii mai sunt încă reticenți și când vine vorba despre boală și când vine vorba despre vaccinare? Unde credeți că se greșește?

Informațiile sunt contradictorii. Aceste informații pe deoparte oamenii le regăsesc în politică, pe de altă parte le regăsesc în discuțiile din anturaj și poate mai puțin le acceptă pe cele ale specialiștilor. Puțini se adresează medicului de familie pentru a lua o decizie. Nu cred că ideea de administrare injectabilă a vaccinului este cea care creează această reticență ci teama lor de necunoscut. Au senzația unui experiment la scară largă și, nu știu de ce. Cred că n-au văzut, unii dintre ei, o persoană în stare foarte gravă sau murind și au senzația că lucrurile acestea nu se întâmplă sau nu li se poate întâmpla lor.

Dar în Sibiu stăm destul de bine la capitolul vaccinare. Procentele arată că am depășit 40% aria de vaccinare.

Da, Sibiul este pe locul trei la nivel național, peste 40% acoperire vaccinală și cu siguranță municipiul Sibiu este cu un procent și mai mare de vaccinare față de mediul rural. Pe lângă această rată de vaccinare dacă punem și trecerea prin boală și protecția pe care unii dintre cetățeni o au, atunci, speranța noastră este ca valul să nu fie uriaș. Dar mai sunt factori de luat în calcul, inclusiv reînceperea școlilor și a universităților. Riscul poate fi mai mare de la 1 octombrie.

Aceasta este și perioada vaccinării antigripale. Poate fi făcut vaccinul antigripal în același timp cu cel împotriva SARS CoV-2?

Da, pot fi făcute concomitent. Sunt anumite tipuri de vaccin compatibile. Toate acestea obținute prin inginerie genetică, cele virale sunt compatibile. Atât doar că trebuie să fie efectuate odată și nu în perioada dintre cele două doze vaccinale pentru a acționa, în organism, fiecare în parte, pentru a crea anticorpi. Dacă nu se face concomitent, intervalul între o vaccinare și alta trebuie să fie de cel puțin 30 de zile.

Un mesaj?

Să se vaccineze oamenii fără rezerve, pentru că de această dată sunt mai mulți tineri care ajung la spital. În celelalte valuri segmentul 30 – 40 de ani aproape că ne-a lipsit, au fost excepții de tineri atât de grav încât să fie internați în terapie intensivă, ori acum am avut foarte mulți. Și persoane care vin din Italia, din Spania, 36, 39 de ani, care au și decedat. Am pierdut anul acesta persoane tinere.  

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671