Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
20°C

Se împlinesc 54 de ani de la cel mai mare jaf din Sibiu: Tablourile de la Brukenthal. Sistemul de alarmă nu funcționa nici după 15 ani de la furt, iar 4 tablouri sunt încă de negăsit

Se împlinesc 54 de ani de la cel mai mare jaf din Sibiu: Tablourile de la Brukenthal. Sistemul de alarmă nu funcționa nici după 15 ani de la furt, iar 4 tablouri sunt încă de negăsit

28 mai 1968. În primele ore ale amiezii, la Miliția Sibiu s-a declanșat alarma: au dispărut opt tablouri de la Muzeul Brukenthal. Valoarea lor aproximată atunci depășea câteva zeci de milioane de euro.

Theodor Ionescu, șeful Galeriei de Artă a Muzeului Brukenthal, a anunțat organele republicii socialiste că femeia de serviciu a găsit ușile deschise la etajul doi, etaj aflat în renovare, iar din opt rame lipsesc pânzele.

Lipseau din muzeu opt opere din cele 36 de lucrări expuse: Anton van Dyck - „Moartea Cleopatrei”, Frans van Mieris cel Bătrân - „Bărbat cu pipă la fereastră”, Jorg Breu - „Portret de bărbat”, anonim german - „Bărbat cu haină de blană”, Christoph Amberger - „Portret de bărbat”, Tiziano Vecellio da Cadore - „Ecce homo”, Rosalba Carriera - „Portretul unei tinere femei” (o miniatură pictată pe fildeș), și, cel mai valoros tablou, evaluat la 25 de milioane de dolari, „Bărbat cu craniu în mână”.

Cel care a alertat autoritățile, Theodor Ionescu, a devenit și principalul suspect al milițienilor, urmând apoi să fie condamnate pentru alte fapte, scrie Jurnalul.ro.

Omul fusese o perioadă muzeograf principal al Colecției Zambaccian din București, apoi s-a mutat la Constanța, unde s-a angajat ca profesor de sport la o școală de cartier. Câțiva ani mai târziu s-a stabilit la Sibiu, împreună cu soția, unde a început să predea ore de educație fizică la două școli. După un an i s-a oferit ocazia să ocupe postul vacant de muzeograf al Galeriei de artă de la Brukenthal.

Ionescu a descoperit, la începutul anilor ’60, tablouri ale lui Tizian, Anton van Dyck, Amberger, Giorgione, Jordaens, Andrea Celesti, lucrări despre care nu se știa că se află în Muzeul Brukenthal. Este „găsit” chiar celebrul tablou al lui Jan van Eyck „Omul cu tichia albastră” - un autoportret al autorului.

Descoperirea de la Brukenthal face vâlvă în lumea întreagă și muzeul din Sibiu intră în circuitul internațional, cu una dintre cele mai invidiate colecții din Europa. Și deodată, în 28 mai 1968, cade vestea furtului ca o ghilotină.

După doi ani, în 1971, profesorul și muzeograful Theodor Ionescu este arestat. Pentru că nu existau probe care să arate clar că Ionescu este autorul furtului, i s-a înscenat un proces de luare de mită, în baza declarațiilor date de colaboratori ai muzeografului și colecționari. Aceștia din urmă au spus că au vândut muzeului tablouri și i-au dat lui Ionescu mită ca să încheie tranzacția.

Theodor Ionescu a fost condamnat la 6 ani de temniță.

Patru dintre tablouri, găsite în SUA

Atât în cursul anchetei cât și la începutul anilor ’70, a circulat zvonul că furtul a fost pus la cale de oameni ai Securității, care au lucrat la ordinul unor înalte personalități din ierarhia comunistă, și că tablourile fuseseră scoase din țară pe cale diplomatică. S-a bănuit tot timpul că ele au ajuns în Germania, dar peste 20 de ani, când patru dintre ele au fost descoperite, s-a constatat că o parte era în America.

În opinia unor vechi ofițeri de poliție și de securitate, în furtul de la Brukenthal au fost implicate persoane importante: colecționari de artă, un lider PCR, ofițeri de Securitate, iar muzeograful a fost găsit țap ispășitor. Declarațiile lor au rămas însă, mereu, la stadiul de bârfă.

Interesant este faptul (descoperit în arhivele CNSAS) că, după furt și până la condamnarea lui Theodor Ionescu, ofițerii de Securitate s-au ocupat de filajul mai multor persoane, români și străini, bănuite că ar avea legături cu sustragerea pânzelor.

Deși România a intrat în posesia celor patru pânze găsite în SUA, în timpul mandatului lui Emil Constantinescu, misterul „furtului secolului” rămâne. Nicio autoritate de investigare nu a putut, în mai bine de jumătate de secol, să dea răspuns întrebării: Cine a prădat Muzeul Brukenthal în 1968?

A acționat o bandă de profesioniști

Hoții au intrat în muzeu duminică, 26 mai 1968. Cineva le-a lăsat ușa deschisă, fiindcă nu erau urme de forțare. S-au ascuns și au operat în timpul nopții. Furtul tablourilor a fost descoperit abia marți, pe 28, deoarece muzeul era închis luni, de femeia de serviciu, Maria Ciuciu. S-a dus și l-a anunțat pe paznic, apoi pe muzeograful Ionescu. Acesta a sunat imediat la Inspectoratul de Miliție Sibiu și a dat alarma. Comisarul Ceacanica și oamenii săi, sosiți rapid de la București, au oprit tot personalul muzeului în clădire și au început interogatoriile. Milițienii din Sibiu au raportat ce constataseră: nu exista niciun martor care să fi văzut vreo persoană în muzeu sau vreo mișcare suspectă, iar urmele lăsate de hoți erau compromise. În opinia lor ar fi fost vorba de patru persoane care au dispărut cu pânzele prin podul muzeului, apoi prin curtea bisericii reformate de unde câinii au pierdut urma. Ancheta a durat patru ani, iar la final singurul verdict oficial a rămas că, în 26 mai 1968, la Muzeul Brukenthal a acționat o bandă de profesioniști, venită din străinătate. S-au ascuns printre vizitatori, apoi, noaptea, cunoscând foarte bine locul, au operat, scoțând pânzele din rame. În 1972, Dumitru Ceacanica renunță la ideea că tablourile mai sunt în România și închide ancheta cu „AN” - Autor Necunoscut.

Urmărit non-stop de securitate

Împotriva lui Ionescu, dar și a altor angajați ai muzeului din a doua zi a spargerii s-a instituit o supraveghere non-stop de către serviciile de securitate.

O astfel de notă arată cum angajații erau urmăriți permanent de către serviciile de securitate.

”În această dimineaţă Irimie Cornel a plecat de acasă la ora 9.05 şi pe jos a mers la servciu de unde nu a mai ieşit până la ora 15.35. la această oră a ieşit şi pe câteva străzi centrale s-a înapoiat la domiciliu. La ora 17 a ieşit şi a mers la garajul din str. Pasajul Lupeni nr. 8. Aici era aşteptat de fiul său în etate de 10-12 ani, cu care s-a urcat în autoturismul său 1 SB 114 garat la adresa menţionată şi ambii s-au deplasat în faţa locuinţei lor. De aici s-a urcat şi soţia celui în cauză şi toţi trei s-au deplasat pe şoseaua Răşinari km. 5 intrând la Muzeul «Tehnicii Populare» Sibiu“, se arată în notă.

Patru tablouri, recuperate

Anul 1998. Fostul președinte Emil Constantinescu trimite la Sibiu patru dintre tablourile furate cu 30 de ani mai devreme, în 1968.

„Mi s-a adus la cunoștință că instituția vamală din SUA a ajuns în posesia a patru tablouri din Colecția Brukenthal, furate în 1968. În 1998, un colecționar din SUA a trimis spre evaluare două tablouri unei galerii din New York. Galeristul, constatând că fac parte din Școala Flamandă, le-a fotografiat și a trimis fotografiile Institutului de Istoria Artei din Haga. Directorul Institutului a recunoscut în fotografii tabloul «Bărbat cu craniu» (foto) ca făcând parte din seria celor furate de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. I-a scris domnului dr. Alexandru Lungu, directorul Muzeului Brukenthal. Acesta a cerut sprijinul UNESCO și totul a căpătat o turnură internațională. Noi am cerut, prin Ministerul de Interne, să se facă o sesizare prin Interpol. Agenții Serviciului Vamal american au luat legătura cu galeristul din New York care a furnizat date privind numele colecționarului care încercase să vândă tablourile. Tablourile au fost confiscate”, a relatat fostul președinte al României, conform România Actualități.

După doi ani de corespondențe pe cale diplomatică, cele patru tablouri au fost redate Muzeului Brukenthal. La restul li s-a pierdut urma.

Fără alarmă și după marele furt

Sistemul de alarmă nu funcţiona nici în 1983, arată date scoase la suprafață de CNSAS, după Revoluția din 1989.  

Într-o notă înaintată de şeful Inspectoratului Judeţean Sibiu, Iulian Rotariu, către Comitetul Judeţean al PCR Sibiu se preciza că sistemul există, era achiziționat de un an, dar nu era încă montat.

„Din datele pe care le deţinem, rezultă că de mai mulţi ani, Muzeul Brukenthal din Sibiu nu este dotat cu un sistem de alarmă corespunzător. După multe insistenţe, în urmă cu un an de zile, s-a reuşit achiziţionarea unui astfel de sistem, care până în prezent nu a fost montat. Piesele şi aparatura ce compun acest sistem sunt depozitate prin diferite încăperi, o parte din ele fiind descompletate de către personalul muzeului. Astfel, bateriile ce sunt prevăzute să alimenteze sistemul de alarmare au fost descompletate, ele fiind folosite la autoturismele proprietate personală ale unor angajaţi ai muzeului“, se arată în nota depusă la Arhivele Statului.

Acum: ”Toate clădirile și curțile aflate în administrarea Muzeului Național Brukenthal sunt asigurate cu sisteme complexe de pază și apărare”

Director general Sabin Adrian Luca susține că sistemele de alarmă de acum nu se compară cu ce exista în urmă cu 60 de ani.

”Ar fi ciudat ca acestea să nu fi evoluat în ultimii 55-60 de ani. Vă confirm că au evaluat extrem de mult din anul 2006, de când am preluat acest muzeu de la vechea conducere.
Cât privește structura sistemelor de pază, trebuie să menționez că acestea nu pot fi dezvăluite în amănunțime și sunt aprobate de pompieri, poliție și alte sisteme ajutătoare.

Vă informez, în sfârșit, asupra faptului că toate clădirile și curțile aflate în administrarea Muzeului Național Brukenthal sunt asigurate cu sisteme complexe de pază și apărare”, susține Luca, pentru Turnul Sfatului.

Managerul Muzeului Național Brukenthal spune că cele patru tablouri furate atunci, încă nerecuperate, sunt așteptate în continuare la Sibiu.

”Cât privește tablourile care au fost aduse în țară de președintele Emil Constantinescu (4 bucăți) și cele care încă nu au fost descoperite (4 bucăți), nu s-a ajuns la cunoașterea precisă a infractorilor care le-au sustras. Datorită acestui fapt, nu avem informații directe asupra modalităților de sustragere și a locului unde s-ar afla cele încă dispărute. Toate datele se află, după știința noastră, la Poliția Română și Interpol.

Având în vedere mijloacele moderne de diseminare a informațiilor și datelor, pe site-urile acestor instituții se află și unele informații legate de acest subiect”, spune Sabin Luca.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

5 comentarii

Nemo

Acum 1 an

"28 mai 1968. În primele ore ale amiezii, la Miliția Sibiu s-a declanșat alarma: au dispărut opt tablouri de la Muzeul Brukenthal. Valoarea lor aproximată atunci depășea câteva zeci de milioane de euro." , zice autorul. In 1968 s-au furat tablouri evaluate la cateva zeci de milioane de euro??? Bine ca nu bitcoin. Unde erau Euro in 1968? Hotul o fi dus tablourile cu vreo Tesla... Halal documentare....
Raspunde

Emil

Acum 1 an

De parca jaful casei meditatorului Iohannis n-a fost mare. https://www.riseproject.ro/iohannis-a-pierdut-casa-fabrica-de-bani-luata-de-la-stat/
Raspunde

???

Acum 1 an

Acest domn Ionescu pare cam alunecos... S-ar putea ca el sa fi fost complicele securistilor, iar arestarea sa fi fosrt doar de forma...
Raspunde

L

Acum 1 an

O fii pe la Matusa Tamara....sau la Bombonel acasa.

Raspunde

Marioara

Acum 7 luni

Eu știam povestea că în ajun de 1 mai 1968 s-a dat lovitura. Muzeul închis, oamenii la maial... La reluarea activității, ramele goale... Ciudat muzeograful, într-adevăr. Specialist in artă și profesor de sport! Pleacă de la București la Constanța, apoi vine la Sibiu, într-o perioadă când românii nu migrau așa ușor. Veneau de la tara la oraș că sa lucreze in fabricile nou-construite, dar intelectualii erau legați prin repartiție...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus