Miercuri,
10.08.2022
Ploi Scurte
Acum
18°C

VIDEO-Cine este chitarista care cântă zi de zi în fața teatrului. „La 37 de ani m-am decis să mă reapuc de muzică”

VIDEO-Cine este chitarista care cântă zi de zi în fața teatrului. „La 37 de ani m-am decis să mă reapuc de muzică”

O vedem zilnic așezată pe un scaun cu o chitară în mână, cântând de cele mai multe ori piese vechi românești. Într-un loc aglomerat după-amiezile și mai liber diminețile, pe porțiunea dintre Teatrul Național Radu Stanca și Hotel Continental, Ana Gabriela Dandeș își petrece patru-cinci ore pe zi cântând la chitară și voce, câștigându-și astfel existența. Trecând de atât de multe ori pe lângă ea, nu ai cum să nu te întrebi ce poveste are și cum de a ales să cânte pe stradă. 

Am găsit-o pe Gabriela la locul său obișnuit, în care sibienii o pot vedea zilnic, dacă vremea este bună. Am vorbit cu ea și am reușit să aflu ce se ascunde în emoția transmisă în fiecare cântec, dar și ce a făcut-o să-și urmeze visul de o viață, acela de a cânta.

De la București, la Sibiu 

Sibiul a devenit pentru Gabriela a doua sa casă. S-a mutat aici din București împreună cu soțul ei, în urmă cu 15 ani, în anul 2007, dintr-o întâmplare, spune ea.

„Nu aș mai pleca pentru nimic din lume de aici. Aici este casa mea. Am ajuns în Sibiu printr-o întâmplare. Nașa noastră de cununie s-a mutat în Rășinari și ne-am luat și noi o casă în Rășinari și asta a fost. Întâmplarea a făcut să ajungem aici, nu știam Sibiul, nu știam Rășinariul. Până la vârsta de 27 de ani am locuit în București, orașul în care m-am și născut”, își începe Gabriela povestea.

Muzica, cea mai mare pasiune a ei 

Artista recunoaște că de mică a fost atrasă de muzică, dar nu a fost încurajată să-și alimenteze această pasiune. A terminat studiile în domeniul horticulturii, domeniu în care a lucrat atât la București, cât și la Sibiu.

„Eu am cântat de mică, este o pasiune a mea, de mică mi-am dorit să cânt. Am crescut și m-am luat cu aceste treburi normale, cu tot ce înseamnă școală, liceu, studii. Am terminat Facultatea de Horticultură în cadrul USAMV București, sunt inginer horticol de profesie, am profesat, am fost angajată ca inginer și ca asistent cercetare. Am lucrat aproape patru ani, iar apoi am venit aici și am lucrat la fabrica de lactate Seviș. Am lucrat aproape trei ani acolo, iar după ce am născut-o pe cea mică a trebuit să mă reorientez”, povestește Gabriela.

Chiar dacă nu a fost mereu susținută, a încercat, totuși, să investească în pasiunea ei. De la vârsta de 17 ani până la 19 ani a făcut cursurile unei școli populare de arte din București, iar apoi până la vârsta de 37 de ani, și-a lăsat pasiunea într-un gol pe care avea să-l reumple încetul cu încetul, la Sibiu.

„Nu mă gândisem niciodată să-mi reiau vechea pasiune. Am făcut doi ani de școală populară de artă în Lahovari de la 17 la 19 ani, dar fiind o școală neplătită, nu a fost ceva intensiv precum un liceu de muzică, nu a fost muzică la modul acela serios, cum se face la Conservator, de exemplu. Acești doi ani nu pot spune că m-au ajutat foarte mult în evoluția mea. Nu au fost așa hotărâtori. După ce am intrat la facultate, m-am lăsat practic de muzică pentru că mama mea mi-a spus că este un domeniu în care nu am ce căuta, părinții nu m-au susținut pe partea asta, m-au sfătuit doar să învăț, să nu îmi urmez pasiunea”, explică emoționată Gabriela.

„În momentul în care m-am apucat de muzică, fostul meu soț și-a schimbat comportamentul”

După ce a schimbat mai multe locuri de muncă, la 37 de ani, muzica a rechemat-o pe Gabriela. A decis să se perfecționeze și să urmeze cursuri în acest sens. Fetița ei, Andreea, deja îi calcă pe urme.

„La 37 de ani, m-am decis să mă reapuc de muzică și m-am dus, am dat o probă la școala populară de arte, pe secția canto, am fost admisă, spre surprinderea mea. Am fost la domnul profesor Cosmin Diaconescu, după care s-a întâmplat să se mai facă o clasă de canto și am nimerit în mâinile unui alt profesor, domnul Iulian Țicală și am făcut trei ani de canto, iar între timp pe fetița mea o dădusem la chitară. Începusem ore particulare, după care am zis hai să te ducem la chitară și m-am apucat și eu de chitară cu domnul Claudiu Conț. Am constatat că-mi place la nebunie, nu am mai putut lăsa chitara din mână și m-a ajutat să evoluez enorm din punct de vedere artistic”.

După 16 ani de căsătorie, în 2019, Gabriela s-a separat de soțul ei. Motivul? Muzica. Cea care o făcea pe Gabriela să se simtă liberă și să se bucure că, într-un final, după atâția ani, a reușit să facă ceea ce-i place.

„În momentul în care m-am apucat de muzică, fostul meu soț și-a schimbat comportamentul, în sensul că mi-a spus că nu pot face muzică, nu a vrut să profesez în domeniul acesta, era gelos și atunci am decis să ne separăm. Am divorțat în primul an în care m-am apucat serios de pasiunea mea, în momentul în care el a bătut cu pumnul în masă și mi-a spus să nu mai fac muzică. Momentan, eu stau cu chirie împreună cu fetița mea. Am vrut să vin să stau la casă, stau în chirie și suntem foarte bine, asta contează”, povestește aceasta zâmbind.

Cum a ajuns să cânte pe stradă

În fiecare zi o vedem pe Gabriela cu chitara în mână și cu o cutiuță în care trecătorii lasă bani. Ideea de a obține autorizație de la primărie pentru a putea cânta i-a venit din dorința de a se putea întreține în totalitate din ceea ce îi place cel mai mult să facă: să cânte. Vara, când e vreme bună, cântă zilnic, între orele 10 și 14, iar iarna lucrează part-time într-un magazin cu articole sportive.

„Mi-a venit într-o zi ideea să vin să-mi iau autorizație, eram la început, nu aveam prea multe melodii. Am lucrat în multe locuri ca să pot supraviețui și mi-am zis de ce să nu încerc să fac eu bani din ceea ce îmi place. E un salariu normal pe care l-ar face orice om, dar fac ce-mi place și evoluez în același timp. Asta am vrut și asta am făcut, din 17 august 2020 am autorizație”, detaliază aceasta.

„Mă voi lăsa de muzică doar când voi muri”

Gabriela alege melodiile pe care le cântă în funcție de starea pe care o are. Îi place să transmită emoție și muncește zeci de ore pentru ca trecătorii să audă piesele pe care ea le cântă zilnic. Acum nu se mai vede făcând altceva, știe că muzica o va însoți în fiecare pas pe care îl va face, și pe ea, dar și pe fetița ei.

„Cânt melodii care îmi plac mie, îmi place muzica românească veche, îmi place și rock-ul, dar nu pot să cânt încă rock. Îmi place orice muzică cu un mesaj, care vine din suflet, care transmite ceva, cânt și-n italiană, spaniolă, franceză. Mă pregătesc foarte mult înainte, oamenii văd rezultatul a zeci de ore de pregătire. Este adevărat că în momentul în care am revenit la pasiunea mea nu am mai vrut să fac altceva și nu știu dacă acum aș mai vrea să fac altceva. Mă voi lăsa de muzică doar când voi muri, e ceva în care eu m-am regăsit”.

Pentru Gabriela, feedback-ul oamenilor contează enorm. Consideră că o emoție intensă transmisă printr-o notă simplă este mai presus decât orice în relația ei cu trecătorii. „Din punctul meu de vedere, muzica nu înseamnă numai tehnică vocală. De când am venit pe stradă, am primit un feedback pozitiv, oamenii m-au primit și mi-au spus că transmit emoția. Am înțeles din asta că este mai important să cânți o notă simplă, dar să transmiți emoție decât să faci tot felul de artificii, să te concentrezi pe tehnica vocală. De multe ori poate nu m-am concentrat cât ar trebui, dar muncesc ca să combin tehnica cu emoția”.

Pe perioada verii trăiește doar din muzică

Oamenii o cunosc deja pe Gabriela. Se întâmplă, câteodată, să lipsească într-unele din zile din motive personale, iar a doua zi lumea o întreabă ce s-a întâmplat, de ce nu i-au auzit cântecele în ziua respectivă. „Oamenii mă știu, am un anumit interval în care cânt și multe persoane îmi sunt cunoscute după chip. Între 10 și 14, cam așa vin aici, pentru că-mi place mai mult să cânt dimineața. Mă regăsesc mai mult în acest interval. Nu mă deranjează că aleea e mai mult goală, nu mă deranjează nici aglomerația, dar mă simt mai bine în acest interval orar. Și iarna am cântat, anul acesta am început din februarie, cu o săptămână de cântat, iar oamenii s-au bucurat să mă vadă”, apreciază Gabriela.

Nu ai cum să nu te întrebi câți bani câștigă Gabriela în cutiuța pe care o poartă zilnic cu ea. Sunt oameni care lasă mai mult, alții care lasă mai puțin, dar și oameni care se opresc din drum doar pentru a o asculta și a o filma, fără să lase bani. Pentru Gabriela, toți sunt importanți în egală măsură.

„Nu trebuie să mă aprecieze toată lumea, fiecare om e setat într-un anumit fel, unii vor un anumit gen de muzică mai săltăreață, alții vor altceva. Mai mult decât bănuții pe care îi primesc, pentru mine e foarte important ca omul să treacă pe lângă mine și să simtă emoția. Am avut persoane care au plâns pe muzica mea. Cred că asta contează cel mai mult. E adevărat că un om care nu simte emoția și nu a trăit anumite sentimente nu poate să transmită o melodie de dragoste. Am primit un leu, doi lei, cinci lei, zece lei, am primit și 200. Pe lună, strâng cam 2.000 de lei”.

„Muzica a fost o vindecare pentru mine” 

După toate câte i s-au întâmplat, Gabriela a reușit să-și găsească liniștea. Muzica a fost și este pentru ea un pansament, dar și o modalitate care a ajutat-o să privească doar înainte. „A fost o vindecare pentru mine, muzica m-a ajutat enorm să trec prin toate. Eu în asta m-am refugiat ca să zic așa. E foarte greu să pleci cu un copil și să nu știi din ce te întreții, atunci nu cântam pe stradă, nu aveam autorizație obținută”.

S-ar fi bucurat foarte mult, însă, dacă ar fi avut susținerea părinților pentru că, spune ea, drumul său spre muzică a fost mult mai dificil fără o vorbă bună sau un sfat al apropiaților. A avut încurajarea profesorilor săi, dar i-a lipsit sprijinul părinților și al apropiaților.

„Cel mai dificil lucru este că întotdeauna se vor găsi oameni care vor fi împotriva ta, dar realizezi că orice om care îți spune să nu faci un anumit lucru gândește din punctul lui de vedere. Noi, oamenii, suntem făcuți total diferit. Atunci când realizezi că ești pe cont propriu este foarte dificil. Profesorii mei m-au încurajat enorm, însă în afară de ei nu am avut un sprijin real. Nu mi-a zis nimeni dă-i înainte, tu ești la început poți să faci asta, poți să-ți câștigi existența din ceea ce iubești să faci. Nu am avut susținere. Părinții mei și acum îmi spun să-mi găsesc un serviciu, să nu mai fac asta. Asta m-a durut tot timpul”.

Muzică până la final

Gabriela se vede rămânând pe viitor în Sibiu. În ceea ce privește muzica, o vom găsi în continuare cu a ei chitară cântând în locul obișnuit. Satisfacția pe care i-o aduce acest lucru nu se poate compara cu nimic altceva.

„Este satisfăcător, te încarcă, este o încununare a muncii tale. Când vezi că oamenii se așază și te apreciază e ceva minunat. Oamenii mă încarcă, energia pozitivă a oamenilor din jur, această conexiune pe care eu nu am crezut că o voi avea vreodată este minunată. Asta m-a făcut să vreau în continuare să fac acest lucru. Nu mă văd făcând altceva. Dumnezeu ne-a oferit acest imens dar, de a putea face ce ne place”, concluzionează Gabriela.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Adina Torop

de Adina Torop

Reporter Speciale

adina@turnulsfatului.ro

Comentarii

23 comentarii

Marioara

Acum 1 lună

Bravo ei! Gabriela, să știi că bărbații sunt f. egoiști. Probabil, soțul tău te invidia pt. talentul și pasiunea ta.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Radu

Acum 1 lună

Mărioara te cheamă, mărioara esti.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Lalaiala

Acum 1 lună

Fa, esti dusa? Te insori cu o inginera si ajunge sa cerseasca pe strada? Eu personal ma simt agresat. Trebuie sa ocolesc pe partea cealalta ptr ca nu cred ca cersitul trebuie incurajat. Faptul ca canta nu inseamna ca e o forma de cersit. Ajutor specializat la psiho a cautat? E legal!????
Raspunde

@Radu

Acum 1 lună

Stii vorba aia? Am pornit si Radu ma cheama! Ai nume de haiduc si l-ai imprumutat si unei crasme: Birtu Radului... Am spus doar un adevar si te-ai ofuscat. Si sa nu crezi ca ma cheama Marioara, desi nu m-ar deranja. Hai, salut, misoginule!
Raspunde

@Lalaiala

Acum 1 lună

Prost gandesti, prietene! S-a insurat cu o femeie, cu Gabriela, nu cu inginera care a devent datorita studiilor. Si-apoi o diploma universitara nu-ti da de mancare, daca nu muncesti. In viata trebuie sa faci ceea ce-ti place. Si Edith Piaf a cantat pe strazi si a ramas in istoria sansonetei franceze.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Cauta tu ajutor, dupa cate semne de intrebare pui.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Radu

Acum 1 lună

Mărioara draga, atâta timp cât vb sub pseudonim poti sa afirmi ce doresti sub tunica adevărului pe care crezi ca îl detii doar tu. Iar daca noi bărbații suntem egoiști și invidiosi asa cum ai expus, macar sa dai dovadă de clemență, stimata doamna.
Raspunde

@radu

Acum 1 lună

Cred ca intelegem lucruri diferite prin clementa. N-am de ce da dovada de clementa. Numele de Marioara l-am ales pt. a arata ca si o femeie simpla, o "marioara" poate gandi si avea opinii, nu e obligata sa stea doar la cratita si sa dea dovada de clementa... Am vazut si am citit destul ca sa pot afirma ca barbatii sunt egoisti. Marea majoritate, or fi, poate, si exceptii.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Radu

Acum 1 lună

@Marioara, am râsul lui Fernandel cand va citesc, doamna iar daca ati citi eu sunt convins că știți cine a fost :). Simplul fapt ca ati platit internetul va da dreptul la o opinie scrisa indiferent din ce clasa sociala veniți. Iar cu referire la Birtul Radului, uneori este bine sa mai intri într-o cârciumă dar depinde ce alegi sa bei. La fel e si in viata. Lăsați platanele aragazului și pasiti conștientă de alegeri ca nu veti da numai de egoiști.
Raspunde

Marioara

Acum 1 lună

Dle Radu, vedeti ca sunteți și misogin?!Știu cine a fost Fernandel, un actor de c comedie, dar dvs. sunteti un retrograd care crede că locul femeii e doar la cratiță. Probabil vi se trage de la educația din familie sau de la decepțiile pe care le-ați suferit pe parcursul vieții. Ați fi dvs. mai presus decât orice femeie, daca nu v-v-sr fi făcut tot o femeie și dacă o femeie nu v-ar putea face om sau neom. Să auzim de bine!
Raspunde

Marioara

Acum 1 lună

Daca mii-su publicat comentariu, rame cum am stabilit P.S. Știu cine e Fernandel, n-au inventat unii cultura.
Raspunde

@@@

Acum 2 săptămâni

Azi am trecut pe acolo si i-am pus 2 lei in cutie... Nu-mi permit mai mult...
Raspunde

Marius

Acum 1 lună

Felicitari! Orice forma de arta trebuie incurajata si aplaudata.
Raspunde

Aristide

Acum 1 lună

Daca asa vrea si este multumita, ce sa zic...Bravo ei! Dar sa stai in chirie, sa ai un copil cu tine si sa spui ca poti face toate astea cu cei maxim 2000 de lei pe luna mi se pare o fantezie! Sa-i dea Dumnezeu noroc!
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Il mai creste si tatal, macar cu pensia alimentara, nu e orfan
Raspunde

Alabala

Acum 1 lună

Mai bine in chirie decat proprietar cu rate la banca.
Raspunde

Berbantul

Acum 1 lună

Am aflat cine e cântăreața, dar as vrea să știu cine e diva din stânga primei fotografii plasate la articolul cu pricina...
Raspunde

Rosu

Acum 1 lună

Greierul si furnica Petrecuse cu chitara toată vara. Însă iată că-ntr-o zi când vifornița porni, Greierele se trezi fără muscă , fără râmă, fără umbră de fărâmă.........
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Brasovean net superior

Acum 1 lună

Citesc adesea comentariile sibienilor. Pot sa va spun ca sunteti cea mai abjecta subspecie umana! Iar comuna voastra este un focar de infectie!

Raspunde

Contra

Acum 1 lună

Mmm și du-te , mă, in Brașovul tau unde toate sunt la superlativ! Auzi la el cu ce idei vine!
Raspunde

Radu

Acum 1 lună

@Mărioara, daca imi spui ca sunt și pitecantrop atunci accept sa ma faci și misogin dar altfel eu cultiv la tot pasul respectul si egalitatea între sexe. Iar cum tot ceea ce afirmăm este in primul rand o manifestare a sinelui, eu iti multumesc ptr opiniile tale vigilente și continuă să scri cu aceeași cerbicie!:)
Raspunde

@radu

Acum 1 lună

Daca ne putem tutui, iti urez si eu sa ramai la fel de vigilent si consecvent! E foarte bine sa cultivi egalitatea intre sexe si sa nu fii un inchistat ca altii care se cred macho. Poate ne mai intalnim pe forumul acesta. Toate cele bune!

Raspunde

Silviu

Acum 1 lună

Felicitari doamna! Este foarte mare lucru sa poti face ce-ti place, nu multi suntem in stare sa iesim din zona noastra de comfort pentru asta. Sanatate si numai bine!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus