Un stadion cât mândria unui întreg Sibiu

Alegerea fostului primar al orașului, Klaus Iohannis, în funcția de președinte al României la primul mandat a fost ultima dată când o mare parte din locuitorii Sibiului s-au simțit mândri în fața celorlalți români: au dat președintele țării.

Au trecut opt ani de atunci, iar fostul primar al Sibiului a dezamăgit crunt în postura în care s-a mulțumit să se bălăcească. Municipiul a început să acumuleze excedent bugetar, Sibiul intrând într-o fază de ”așezare”, în care sintagma ”fostă capitală culturală europeană” a rămas în continuare principala sursă de mândrie locală. Istoricul summit european de la Sibiu, din 2019, a fost șters rapid din memoria colectivă de cei doi ani de pandemie care au urmat. 

Sibiul a rămas un oraș în care reabilitarea cartierelor – un demers imens, cu impact direct asupra calității vieții de zi cu zi a zeci de mii de locuitori – nu are însă elementele necesare pentru a deveni un proiect-simbol al orașului. Pista de biciclete de pe malurile Cibinului are nevoie de continuări pentru ca numele să îi devină relevant și în afara orașului, iar investiții precum skate-park-ul din Obor, transformarea Lacului lui Binder în zonă de divertisment ori achiziția de mijloace noi de transport au iarăși o anvergură locală. La fel, investițiile în extinderile de spații de învățământ fac parte din registrul așteptărilor normale de la o administrație urbană. Sunt proiecte necesare, deloc ușoare, dar cărora le lipsesc elementele de anvergură pentru ca numele să le răzbată și în afara granițelor orașului.

Acesta este contextul în care la Sibiu a fost dată în folosință cea mai mare investiție realizată în ultimii mulți zeci de ani din banii adunați din contribuțiile locuitorilor: noul Stadion municipal Sibiu. A costat peste 43 de milioane de euro, dacă luăm în calcul și investițiile în gazon și în acea greu de înțeles ”primă etapă de modernizare”, în care au fost demolate peluzele, iar vechea tribună oficială a fost îndoielnic modernizată. A costat mai mult decât a investit Sibiul în aeroport (partea municipiului, egală cu cea a județului, a fost echivalentul a 35 de milioane de euro, luați împrumut).

Ceea ce a rezultat în urma lucrărilor executate de Con-A este un rezultat de excepție, fără doar și poate. Stadionul modern arată foarte bine, este cât se poate de cochet. Constructori cu anvergură și angajați serioși, cei de la Con-A au lăsat în urma lor un stadion în care atenția la detalii se vede până și la șuruburile cu care au fost prinse balustradele. 

Proiectul nu a fost unul deloc ușor pentru niciuna din părțile implicate. Din afară nu s-au văzut numeroasele situații dificile generate de un proiect cu multe lacune ori împotrivirea unor instituții publice din județ ai căror șefi au apelat inclusiv la plângeri penale pentru a opri lucrările. Doar niște oameni hotărâți pot trece peste astfel de momente. Reprezentanții Primăriei au lucrat foarte bine cu cei de la Con-A, iar rezultatul este cel pe care îl pot vedea cu toții. 

Într-un termen mai mult decât apreciabil având în vedere contextul pandemiei și al dezordinii generate de războiul din Ucraina, stadionul a fost dat în folosință într-o perioadă în care era mai mult decât evident că sibienii aveau nevoie de (re)validarea orașului în care locuiesc. Au făcut oamenii coadă pentru a-l vizita la prima deschidere, au cumpărat toate biletele pentru primul meci: microbiști, dar și familii întregi, copii, soții au umplut cu o atmosferă exemplar de decentă tribunele. 

E adevărat, unii dintre cei care se consideră ”mai egali decât alții” și-au și dat încă o dată arama pe față, cerșind copios după invitații sau intrând cu tupeu fără bilet. Explicația, însă, rămâne aceeași: stadionul este o realizare de care avea nevoie nu doar sportul profesionist din Sibiu, ci aveau nevoie mai ales oamenii acestui oraș. Inclusiv pentru oblojirea orgoliului local, dacă vreți.

Inaugurarea celei mai mari investiții realizată din banii sibienilor de către sibieni și pentru Sibiu a venit și pe fondul unor ample critici legate de faptul că stadionul a fost reabilitat pe același amplasament. Și că și din cauza unui număr redus de locuri de parcare (vreo 500) va fi haos la orice meci sau eveniment mai mare care va fi găzduit de stadion.

Doar că, din fericire, inaugurarea stadionului la capacitate aproape maximă (nu și-au umplut peluza alocată constănțenii de la Farul) a dovedit multora că în Sibiu chiar este loc de dezvoltarea unei ”mobilități blânde”. Adică au putut veni la meci sibienii și pe jos, dar și cu autobuzul. Cei care au ales mașina personală și-au parcat-o la distanță, iar finalul meciului chiar a arătat cum mii de sibieni se pot bucura la pas de drumul către casă: Sibiul este al oamenilor, nu al mașinilor cu care mulți se încăpățânează adesea să se deplaseze ineficient. Nu cred că sunt mulți cei care știu că la meciul la care s-a umplut stadionul, în parcarea ”prea mică” au rămas multe locuri libere!

Cu noul stadion sibienii se pot mândri indiferent că sunt sau nu microbiști.

Da, evident, există opinii diverse, unghiuri de abordare prin care această investiție să fie criticată cu substrat ori să îi fie găsite hibe care vor mai putea fi sau nu îndreptate. Însă sărbătoarea deschiderii celei mari investiții realizată vreodată în Sibiu este o realitate pentru care toți cei implicați merită felicitări. 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro