Joi,
22.02.2024
Cer Senin
Acum
0°C

Achitări pe bandă rulantă în procesele benzinarilor sibieni. ”S-a pierdut momentul operativ”

Achitări pe bandă rulantă în procesele benzinarilor sibieni. ”S-a pierdut momentul operativ”

Milioane de litri de motorină și benzină au fost cumpărate de mai mulți benzinari sibieni de la societăți de tip-fantomă, înregistrate pe numele unor cerșetori sau chiar ale unor persoane cu afecțiuni psihice și fără a mai fi plătite accizele și TVA-ul aferent la stat. În trei dosare separate, procurorii sibieni au estimat prejudicii în valoare de peste 36 de milioane de lei, trimițând în judecată proprietarii și administratorii a cinci benzinării din județul Sibiu. Luna trecută s-a încheiat și ultimul proces, toți cei trimiși în judecată fiind achitați de către instanțele de judecată. 

Awa Oil SRL, Oil E 15 SRL, Comsilcost SRL, Petroil SRL, CDS Oil SRL și proprietarii acestor societăți din Sibiu au fost trimiși în judecată în ultimii ani de către procurorii sibieni, în trei dosare de evaziune fiscală.

În absolut toate cazurile, procurorii sibieni au prezentat în rechizitorii exact același scenariu: benzinarii sibieni au achiziționat în perioada 2006 – 2009 cantități impresionante de motorină de la societăți de tip-fantomă. Originea acestor combustibili nu a putut fi probată, rafinăriile care erau indicate drept sursă dovedind că nu au furnizat niciodată combustibili către zecile de firme fantomă de la care, ulterior, au cumpărat benzinarii sibieni.

Pentru combustibilul tranzacționat, statului nu i-au fost plătite nici accize, nici TVA și nici impozit pe profit, prejudiciul calculat de Fisc și procurori în cele trei dosare fiind de peste 36 de milioane de lei.

Procurorii au mai arătat că, pe lângă faptul că au acceptat acte false în ceea ce privește proveniență a combustibilului, ridică semne de întrebare și alte documente, cum ar fi cele de transport: numerele de înmatriculare ale mașinilor declarate că ar fi fost utilizate pentru transportul motorinei aparțineau, de fapt, unor autoturisme, fără nicio legătură cu speța.

În fața judecătorilor au fost aduși, drept martori, și persoanele trecute ca administratori ai societăților-fantomă și care au putut fi descoperite. Unele din acestea erau cerșetori, care habar nu aveau că sunt administratori de firmă, iar într-un caz era declarată drept administrator o persoană internată la un spital de psihiatrie.

Luna trecută, la Curtea de Apel Alba Iulia, s-a încheiat definitiv și ultimul proces din această serie. Și, la fel ca și în celelalte dosare, judecătorii au decis achitarea benzinarilor, arătând că procurorii nu au putut dovedi, fără orice dubiu, că oamenii de afaceri din Sibiu au făcut evaziune fiscală. Într-unul din dosare, în schimb, achitarea a venit ca urmare a prescrierii faptelor.

”S-a pierdut momentul operativ, în sensul că procurorii nu au mai putut dovedi că banii plătiți societăților-fantomă s-au întors în vreun fel la proprietarii benzinăriilor din Sibiu. Tranzacțiile suspecte s-au întâmplat și cu 15 ani în urmă”, a arătat pentru Turnul Sfatului o sursă apropiată acestor dosare.

Cea mai recentă achitare

Tranzacții cu mai bine de opt milioane de litri de combustibil cumpărat de la firme-fantomă au fost investigate de procurorii sibieni în dosarul care îi viza pe Ioan Muntean și Nicolae Muntean, proprietarii și administratorii benzinăriilor operate prin intermediul societății Awa Oil SRL. Tranzacțiile s-au derulat în perioada 2008 – 2009, cu 21 de societăți-fantomă, fără sedii reale, care nu au funcționat mai mult de șase luni-un an și care aveau drept proprietari și administratori inclusiv persoane internate la spitale de psihiatrie. Evident, niciuna din cele 21 de societăți nu a plătit statului vreun leu: de altfel, nici nu au ținut vreo evidență contabilă.

Situația a fost sesizată procurorilor sibieni de către Fiscul sibian, care a calculat că statul a fost prejudiciat cu suma de 9,2 milioane de lei. Procurorii au deschis dosar penal în 2013, iar rechizitoriul a fost finalizat în 2018, fiind deschis dosar penal la Tribunalul Sibiu.

Atât în fața judecătorului de fond, cât și la apel, procurorii au adus o parte din administratorii societăților-fantomă (cei care au putut fi identificați). Toți au declarat fie că nu știau că pe numele lor sunt înregistrate firme, fie arătau că au ajuns în pușcărie pentru evaziune fiscală făcută în numele unor societăți la care nu lucrau de fapt, dar pentru care au acceptat să le fie folosit numele.

Procurorii au dovedit că pentru nici măcar un litru de motorină nu s-a putut dovedi originea reală, că au fost folosite numere fictive de înmatriculare pentru mașinile de transport și au cerut instanței condamnarea celor doi pentru evaziune fiscală.

Însă cei doi inculpați s-au apărat arătând că nu au stat să verifice dacă societățile de la care au cumpărat combustibilul au mai și plătit mai departe taxele la stat. Că nu au verificat numerele de înmatriculare ale mașinilor de transport și nici nu au dat importanță dacă documentele de proveniență sunt în regulă sau nu. Au mai arătat că motorina despre care procurorii spuneau că nu a existat a fost plătită prin bancă societăților-fantomă și, prin urmare, ei nu pot fi acuzați de evaziune fiscală. A fost realizată și o expertiză contabilă care arăta că din conturile bezinarilor sibieni apare că au fost achitate toate facturile.

”Împrejurarea că un număr semnificativ de martori neagă orice relație de afaceri cu SC Awa Oil SRL, declarând că nu îi cunosc pe inculpați nu poate conduce automat la convingerea, contrazisă de altfel de celelalte depoziții testimoniale și de concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză, că operațiunile comerciale imputate acestora sunt fictive (nu au existat în realitate)”, a concluzionat în cele din urmă Curtea de Apel Alba Iulia. Prin sentința pronunțată pe 27 ianuarie 2023, i-a achitat definitiv pe cei doi.

Cu toate acestea, Curtea de Apel a lăsat posibilitatea Fiscului să dea în judecată pe cale civilă Awa Oil SRL și proprietarii acestora, pentru recuperarea prejudiciului produs. Și asta deoarece, conform legislației în vigoare, accizele și TVA-ul care nu a putut fi recuperat de la societățile-fantomă va putea fi recuperat de la firma unde a fost descoperită, în cele din urmă, frauda.

Cel mai mare prejudiciu

Ioan Mănițiu, proprietarul și administratorul Oil E 15 SRL, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală în vara anului 2017, în baza unui rechizitoriu la care procurorii sibieni lucrau din 2013. Iar faptele incriminate s-au petrecut în 2006 – 2007, conform tipicului dosarelor în discuție: cantități impresionante de combustibili, achiziționate de la firme fantomă. 

Prejudiciul creat bugetului de stat a fost estimat la peste 17 milioane de lei. ”SC Oil E 15 SRL a înregistrat achiziţii de combustibil aferente unor tranzacţii comerciale nereale, societăţile înscrise la rubrica furnizor pe facturile de achiziţii având comportamentul unor societăţi de tip fantomă, astfel ca prin înregistrarea in contabilitate de operaţiuni comerciale nereale, s-a creat un prejudiciu bugetului de stat”, se arăta în actul de sesizare al instanței.

Proprietarul Oil E 15 SRL, Ioan Mănițiu, a fost acuzat de producerea celui mai mare prejudiciu. Instanțele l-au achitat

Procurorii au fost sesizați de către Garda Financiară, care a descoperit neregulile în urma unor controale încrucișate, care vizau inițial vânzarea și cumpărarea a mai bine de patru milioane de litri de motorină. Combustibil vândut de mai multe societăți comerciale cu acționari și administratori fie inexistenți, fie din alte țări (Republice Moldova) și fără vreo legătură cu acest gen de activitate comercială, combustibil a cărui origine nu putea fi dovedită din acte, iar vehiculele cu care ar fi fost transportat aveau numerele de înmatriculare fie de negăsit, fie erau alocate unor autoturisme de genul Skoda Octavia, cu care – evident – nu putea fi transportată o asemenea cantitate de motorină.

Dosarul a fost trimis la DNA Alba Iulia în 2013, de unde s-a întors la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, deoarece procurorii anticorupție nu erau convinși că pagubele depășesc un milion de euro. În cele din urmă,  procurorii sibieni au finalizat rechizitoriul în 2017, calculând un prejudiciu de 17.823.086 de lei, generat în urma a 207 tranzacții comerciale cu societăți comerciale fantomă.

Inițial, Ioan Mănițiu, care avea 61 de ani la trimiterea în judecată, a cerut instanței să constate prescrierea faptelor. Solicitarea a fost respinsă, dar judecătorii au constatat – atât pe fond, cât și la apel – că procurorii nu au putut dovedi, fără niciun dubiu, că proprietarul Oil E 15 SRL știa că firmele de la care a cumpărat combustibilul erau ”fantome”, din moment ce a plătit motorina achiziționată prin intermediul băncilor. ”Inculpatul a arătat în declaraţia dată că toate produsele petroliere achiziţionate au fost ulterior vândute, iar preţul de achiziţie a fost achitat prin ordine de plată. Se efectuau pentru toate produsele achiziţionate note de recepţie. Produsele achiziţionate au fost vândute mai departe, în proporţie de 70% unor beneficiari din judeţele Alba, Cluj, și Mureș, iar restul de 30% a livrat-o la pompa din stația de pe strada Calea Dumbrăvii”, au reținut judecătorii.

Potrivit cărora, dacă combustibilul ”fantomă” a fost plătit prin bancă, nu mai era de datoria sibianului să verifice dacă firmele vânzătoare își mai și plăteau dările la stat. Iar procurorii nu au putut dovedi nicio legătură între Mănițiu și societățile de tip fantomă.

”Nu se poate imputa inculpatului un comportament evazionist, în condiţiile în care în toate situaţiile  livrările de bunuri către societatea comercială a inculpatului au fost însoţite de plăţile aferente, (numai prin virament bancar), în expertiză arătându-se că, cu excepţia a trei furnizori, care figurează la 31.12.2007 cu sume neachitate, 11 furnizori au fost achitaţi integral, prin plăţi bancare), elemente de natură să întărească caracterul real al livrărilor. În concluzie, comportamentul evazionist fie al furnizorului, fie al clientului nu poate fi imputat partenerului comercial, decât în situaţia în care se dovedeşte fără echivoc că acesta avea cunoştinţă despre acest comportament infracţional”, a stabilit judecătorul Tribunalului Sibiu care a judecat pe fond speța. 

Fără să aducă probe suplimentare, prin care să dovedească în vreun fel că banii plătiți societăților-fantomă ”s-au întors” în vreun fel la proprietarul Oil E 15 SRL, la apel, magistrații Curții de la Alba Iulia au menținut achitarea dată la Sibiu, printr-o sentință pronunțată pe 1 aprilie 2021.

Până să termine rechizitoriul, s-au prescris faptele

Ștefan Dumitru cu a lui CDS Oil SL, Corina-Elena și Constantin Șufană, proprietarii Comsilcost SRL, și, respectiv, Ileana și Ion Rodean, care dețineau Petroil SRL au fost trimiși în judecată în vara anului 2016, într-un dosar declinat procurorilor sibieni de către DNA București încă din vara anului 2012. Prejudiciul estimat: aproape zece milioane de lei.

Prin rechizitoriu, procurorii au descris cum în perioada 2006 - 2007, cele trei firme ale benzinarilor sibieni mai sus amintite au cumpărat motorină și benzină de la alte șase societăți comerciale de tip ”fantomă”: societăți cu adrese fictive trecute pe numele unor cetățeni moldoveni sau ale unor pușcăriași. Aceste din urmă societăți – din București, Bacău și Constanța - nu și-au înregistrat în contabilitate facturile, prin urmare nu au fost plătite statului nici accizele, nici TVA-ul, nici impozitul pe profit aferent. 

Înainte de a-și vinde benzinăriile rușilor de la Gazprom, printr-o tranzacție perfectată la cabinetul notarial al fiicei fostului președinte Traian Băsescu, Constantin Șufană a cumpărat milioane de litri de motorină de la firme-fantomă

Combustibilii care ar fi fost vânduți către benzinarii sibieni aveau indicată drept sursă  companii mari de pe piața antrepozitelor fiscale, precum Petrobrazi, Rompetrol sau Petromidia. Ai căror reprezentanți le-au comunicat procurorilor că nu au avut niciodată relații comerciale cu societățile-fantomă indicate de procurori și de la care, ulterior, ar fi cumpărat motorina proprietarii de benzinării din Sibiu.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu i-au acuzat pe benzinarii sibieni de faptul că tranzacțiile cu societățile-fantomă erau doar fictive și aveau rolul de a-i scuti pe sibieni de la plata unor sume către bugetul de stat, prin diminuarea bazei de impozitare și, implicit, a impozitului pe profit datorat, precum și în scopul obținerii de compensări de TVA de la bugetul de stat. 

”Prin raportul de constatare încheiat la data de 25 ianuarie 2016 de specialiştii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu a fost stabilit un prejudiciu creat bugetului consolidat al statului în sumă totală de 9.121.239 lei, din care debit principal în sumă de 3.133.172 lei, diferenţa reprezentând accesorii (majorări şi penalităţi de întârziere)”, au arătat procurorii în fața judecătorilor Tribunalului Sibiu și, mai apoi, a celor de la Curtea de Apel Alba Iulia.

În fața instanței, procurorii au adus și administratorii firmelor-fantomă: unii dintre ei au fost aduși din închisoare, unde erau închiși pentru fapte similare. Unii au recunoscut că habar nu au despre firmele care erau trecute pe numele lor, alții au recunoscut că era vorba de o activitate ilegală și că, de fapt, nu îi cunosc pe benzinarii sibieni. ”Martorul a recunoscut că a preluat această societate comercială fictiv și că X.X. (numele au fost anonimizate de către instanțe – n.r.) îi dicta ce facturi să scrie, să le ștampileze şi apoi să scoată bani din firmă; nu avea angajați, nici autovehicule care să permită transportul produselor petroliere; de fapt, X.X. a folosit această firmă pentru a o interpune și a tranzacționa combustibil de la Petrom; a procedat astfel cu mai mulți prieteni cărora le-a cerut să administreze de paravan astfel de firme; nici sediul firmei nu a fost unul real, a declarat că el personal nu a participat la nici o tranzacție cu produse  petroliere, că nu a efectuat nici o recepție de astfel de produse, lucrând doar cu actele firmei pe care le întocmea la indicațiile lui X.X. Ulterior martorul a cesionat această firmă”, a declarat, în fața instanței, unul dintre pușcăriașii care a administrat o astfel de firmă-fantomă, de la care benzinarii sibieni au cumpărat combustibili.

Alți trei administratori, care apăreau a fi cetățeni moldoveni, nu au putut fi identificați în cadrul comisiilor rogatorii, pentru că nu existau, iar alții au arătat că nu au fost niciodată în România, darmite să mai administreze societăți și să scoată bani din bănci.

În replică, fostele soții (toate cuplurile trimise în judecată au divorțat între timp) au arătat că nu s-au ocupat niciodată de afacerile cu combustibili. Soților lor au declarat în fața procurorilor și instanței că pe ei îi interesa mai mult calitatea și cantitatea motorinei și nu actele de proveniență ale acesteia. În același ton, proprietarii de benzinării au declarat judecătorilor că nici pe administratorii firmelor-fantomă nu-i cunoșteau: despre motorina vândută de aceștia aflau din oferte care le erau făcute telefonic.

Benzinarii sibieni au arătat că tranzacțiile nu erau fictive, ci reale, lucru dovedit prin tranzacțiile efectuate prin intermediul băncilor pentru plata combustibililor către firmele-fantomă. ”O parte din aceste sume au fost virate mai departe, pentru a disimila operațiuni comerciale reale”, a constatat instanța.

Mai mult, unul dintre benzinari a arătat că în perioada imediat următoare acestor tranzacții a suferit un accident vascular. ”Din 2007, de când a suferit un accident vascular, nu își mai amintește absolut nimic şi de atunci nu s-a mai ocupat de firmă; după accidentul vascular, a fost nevoie să învețe din nou să citească”, au reținut judecătorii.

Judecătorii au arătat că procurorii au greșit atât la încadrarea faptelor (au inclus și accesoriile la prejudiciu adus bugetului de stat) și nici nu au observat că faptele erau prescrise de mai bine de un an în iulie 2016, când a fost finalizat rechizitoriul.

”În baza art. 396 al.1 și 6 C.p.p. cu referire la art. 18 C.p.p. instanţa a constatat că a intervenit prescripţia răspunderii penale  și în baza art. 16 lit.f C.p.p. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților. (...)”.

Puși la plată

Judecătorii și-au dat seama că statul român a fost prejudiciat, în cele din urmă. ”Instanţa, lecturând şi hotărârile judecătoreşti ataşate în dosar privitor la aceeaşi administratori de drept, şi-a format convingerea privind fictivitatea relaţiilor comerciale înscrise în facturile atașate la dosar şi emise de administratorii formali ai acestor șase societăţi furnizoare de produse energetice; chiar dacă plata «carburanţilor auto» a fost efectuate prin instrumente de plată bancară (obligaţie legală pentru aceştia), sumele virate de aceştia furnizorilor nu au fost  evidenţiate de ei în actele contabile sau în alte documente legale; mai reţine instanţa în acord cu probele de la dosar că nici una din cele şase societăţi furnizoare nu a virat obligaţiile la bugetul general consolidat, astfel că plata accizei este datorată de părţile responsabile civilmente la care s-a întrerupt acest circuit fiscal”.

Prin urmare, dacă pe partea penală cei trei benzinari au fost achitați, în ceea ce privește latura civilă instanța a constatat că nu au fost încasate accize și taxe la bugetul de stat în urma tranzacțiilor mai sus descrise. Astfel, cei trei benzinari au fost obligați la plata unor obligații fiscale de 5,2 milioane de lei. Toate cele trei firme, însă, erau în insolvență la data pronunțării sentinței, adică la finele lunii august 2020.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

13 comentarii

Statul eșuat al lui klaus skiorul sibian

Acum 1 an

Sa mulțumim Justiției române ca cei de la awa oil raman cu o vila imensa pe str. Mărăști cu bani furați de la noi toti. Asta e statul politizat, statul mafiot care iarta evaziunile iar pe pensionari ii umileste la cozi sa-si ia carduri de săraci.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Bambolero

Acum 1 an

Da cât ți-a furat Klaus din ajutor?
Raspunde

Plastilina

Acum 1 an

Dar cu regulile cum ramane nea Bambolero . De vreo cativa ani ne tot predici pe TS importanta respectarii regulilor , care sunt foarte clare.
Raspunde

Asfalt Tango

Acum 12 luni

Nu-l baga pe Bombolero in seama...el e un marunt pupator de dos Klausian!
Raspunde

Alzara 1918

Acum 1 an

Sau cum ciobanii benzinari au bătut la Kuru’ Gol instituțiile plătite special de populimea unui nonstat .
Raspunde

Hkjhkh

Acum 1 an

Ce naivi sunteti !!! Benzinarii sibieni au facut servicii importante statului roman in timpul embargoului. Credeti ca lucrurile astea se uita? These are bad people but they are OUR bad people.
Raspunde

Alzara 1918

Acum 12 luni

“ S-a pierdut etc. “ Uluitor impersonalul folosit . Instituțiile sunt populate cu persoane fizice cu responsabilități , nu sunt fenomene naturale :” asupra Moldovei și a Bărăganului s-a năpustit Crivățul care a viscolit zăpada etc. “ Cum să nu detești această alcătuire a statului , mai ales in aceste vremuri ce aduc aminte de 1940 (1939 a fost depășit in 24 Februarie 20-22 ) ?
Raspunde

Dfhdfh

Acum 12 luni

ori acei procurori care au facut dosarele sunt prosti ori nu au logica deloc... pai trebuia sa verfice la banci ce s-au intamplat cu banii care se presupune ca au fost platiti legal de catre benzinari (sigur nu au fost platiti) si apoi cine a ridicat banii respectivi si de acolo sa plece cu ancheta ce s-a intamplat cu banii nu doar pe baza actelor contabile care stim si noi ca in romania sunt facute de contabili cu ocolirea legilor si in detrimentul statului...
Raspunde

Troll E. Buzu

Acum 12 luni

Vrem pensii speciale pentru justitie!
Raspunde

Cornel

Acum 12 luni

Nicăieri nu circulă șpagă mai bine decât în justiție. Pensii speciale, pensionărinla 50 de ani și șpagă asta e definiția justiției
Raspunde

Ion

Acum 12 luni

Practica judiciara romaneasca, termene de prescriptie numa bune sa castige avocatii prin tergiversari si chichite zise legale,recuperare taxe si impozite ioc ca-s declarate desigur falimentele ,trai nineaca cu averile facute!
Raspunde

Plec din RO

Acum 12 luni

Încă un motiv să realizez că nu mai e de stat în Ro. Au transformat țara asta într-un stat mafiotizat.. escrocii conduc iar fraierii platesc taxe.
Raspunde

Pintilie

Acum 12 luni

Benzinarii sibieni au furat cu supravegherea unor indivizi cu legaturi SRI si care pe atunci au lucrat in Garda Financiara Sibiu
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus