Psihoterapeutul Codruța Răbăgel despre astenia de primăvară: „Nu este o boală, dar poate crea o serie de afecțiuni”. Printre simptome, insomnie, migrene, tristețe sau iritabilitate emoțională

Există sau nu astenia de primăvară? Dacă da, ce se ascunde, de fapt, sub această denumire, care sunt cauzele, ce simptome poate avea și cum pot fi prevenite ori combătute. Aceste sunt doar câteva aspecte împărtășite de psihoterapeutul Codruța Răbăgel, în prima lună de primăvară a acestui an. Principala idee subliniată de Codruța este faptul că, astenia de primăvară e o stare care poate fi combătută dacă ne focusăm pe rutine, autodisciplină și soluții pentru a readuce echilibrul în viața noastră. Foarte important, nu este o boală!

Psihoterapeutul Codruța Răbăgel explică faptul că astenia de primăvară este un complex de factori, un fenomen pe care îl trăim cu toții într-o oarecare măsură, dar care ține de fiecare în parte. Astenia poate afecta persoana pe trei nivele: fiziologic, mental și emoțional.

„Nu se încadrează la nicio tulburare fizică sau psihică, deci nu este o boală în sine, dar poate crea o serie de afecțiuni”, spune psihoterapeutul. Drept dovadă, unii specialiști recunosc existența ei, alții nu.

Apariția asteniei se explică, în primul rând prin prisma schimbărilor de temperatură. Știm cu toții că temperaturile se schimbă în această perioadă de la o zi la alta, chiar și pe parcursul unei zile. Dimineața este frig, la amiază se încălzește, seara este din nou, frig. Ei bine, toate aceste schimbări pun organismul în starea de vigilență. Fiind necesare noi mecanisme care să recadreze echilibrul și atunci intervine oboseală și epuizare. Astenia, de fapt, prin etimologia cuvântului, înseamnă „lipsă de forță”.

„Corpul intră într-un soi de panică și apare tendința de a consuma foarte multă energie pentru a restabili starea de homeostazie, de echilibru. Nu toți oamenii resimt aceste senzații, depinde de mai multe aspecte, precum felul în care ei privesc lucrurile, de rutina zilnică, de convingerile despre corp și astenie.”, spune Codruța.

O altă cauză poate fi legată de sinteza de melatonină ca răspuns al sistemului nervos central față de lumină. Melatonina fiind hormonul somnului cu impact la nivelul ritmului circadian. Primăvara, pe fond de dezechilibru în sinteza melatoninei, se pot activa insomnii. Remediul implică expunerea la soare care ne ajută la integrarea vitaminei D3, igiena somnului și reglarea psiho-emoțională.

De asemenea, se secretă mai puțină serotonină, substanța responsabilă de starea de bine și atunci pornim motoarele mai greu.

O altă cauză este schimbarea ritmului nostru biologic. Ziua se mărește, o începem mai repede și o terminăm mai târziu, consumul de energie psihică și fizică fiind mai mare, necesită o re-adaptare.

În plus, schimbarea orei de la finalul lunii martie, aduce convingerea că trebuie să ne adaptăm, iar asta are un efect asupra noastră, deoarece, în general apare rezistența la schimbare.

„Dacă eu îmi spun că schimbarea orei mă va împiedica să mă odihnesc și tot repet acest gând și i-l ofer constant creierului, asta voi ajunge să trăiesc. Ceea ce ne spunem ajungem să trăim, nu este doar un motto, este efectiv neuroștiință cu explicații la nivel de neuroni, sinapse etc.”

Codruța explică și faptul că tot la nivel mental oamenii au o serie de convingeri de tipul: primăvara nu-i ca vara, este mai greu, parcă nu-mi vine să ies din casă. Prin aceste convingeri, unele persoane ajung la concluzia că deși primăvara reprezintă înflorire, reînnoire și reactivare, la nivel mental motoarele sunt pornite mai greu.

Printre efectele asteniei de primăvară: insomnia, temeri, dureri de cap, demotivare sau apetit sexual scăzut

La nivel psiho-emoțional, simptomele punctate de Codruța sunt senzația de oboseală fizică, oboseala psihică sau intelectuală cum o mai întâlnim în literatura de specialitate, lipsa de concentrare, lipsa de atenție, simți că nu mai ești eficient și productiv la locul de muncă, scade nivelul răbdării în relația cu colegii, cu copiii, în cazul părinților sau cu partenerul de viață.

De asemenea, insomniile pot genera irascibilitate, tensiune și predispoziție spre conflicte relaționale. Pot apărea și tulburări de apetit: fie mâncăm mai mult, fie mâncăm mai puțin, se observă mâncatul emoțional. Totodată, poate apărea și dis-stresul ca fenomen general.

„Dincolo de toate acestea astenia poate să genereze apariția depresiei, a anxietății, chiar și al tulburărilor obsesiv – convulsive, atât timp intervin și alți factori; aceste tulburări vor fi diagnosticate de specialiști.”, mai spune Codruța.

Un alt aspect care poate fi influențat de astenie este apetitul sexual, libidoul.

„Acesta poate crește sau poate să scadă în funcție de percepția pe care o avem asupra asteniei. La majoritatea persoanelor care resimt astenia, libidoul scade. De ce? Pentru că atunci când tu ești obosit, ai insomnii, ești iritat, totul este tensionat, nu mai ești productiv și eficient, vorbim despre o scădere a libidoului.

Teoretic, o astenie de primăvară nu ar trebui să dureze mai multe de două, trei săptămâni. Dacă există un cumul de simptome care persistă mai mult, deja este nevoie de măsuri clinice, pentru că este altceva în culisele funcționării, cel mai probabil o afecțiune care trebuie tratată. Mergem la medicul de familie, facem un set de analize și încercăm să descoperim cauza alături de specialiști în sănătate.

Ce nu înseamnă astenia de primăvară?

Astenia de primăvară nu este anemie, nu este lipsă de imunitate, ea clar se poate instala pe un fond le lipsă de imunitate, nu este depresie și nici anxietatea, nu este o tristețe care să genereze depresia, nu este un moft ori un pretext pentru a nu-ți îndeplini sarcinile.

„Aud oameni care spun, a venit primăvara și sunt depresiv. Nu! Una este să simți astenia cu un complex de stări și alta este să fii depresiv. În plus, depresia nu poate fi auto-diagnosticată, e nevoie de parcurgerea unui tablou clinic.

Cum poate fi prevenit impactul asteniei

Așa cum a punctat Codruța încă de la începutul materialului, astenia de primăvară are impact la nivelul mai multor arii funcționale de viață, iar unii oameni o trăiesc și alții nu.

„Ne putem gândi și ce semnificație dăm fiecare dintre noi asteniei. Ea poate fi această structură încărcată, tensionată care ne blochează sau poate fi un fenomen pe care îl luăm ca atare, dar care trece și ne permite să fim funcționali și să ne trăim prioritățile”, explică Codruța.

În tratarea efectelor asteniei psihoterapeutul recomandă igiena somnului cu câteva rutine printre care, minim șapte, opt ore de somn - „Este important să ne punem la somn, la aproximativ aceeași oră. Nu există să recuperăm somnul. Dacă am petrecut o noapte cu prietenii nu înseamnă că a doua zi recuperăm orele de odihnă pierdute. Nicidecum!”; în loc să deschidem device-urile dimineața, să facem o plimbare în aer liber.

Apoi, altă metodă prin care putem interveni este sportul. Practicarea exercițiilor fizice în mod regulat și asumat. Ce văd în practica din cabinet este că persoanele sedentare și cele cu probleme de greutate sunt cele care resimt mai acut astenia.”

Printre recomandări se mai numără psihoterapia individuală pentru auto-cunoaștere, reglare emoțională, explorarea convigerilor despre lume și viață, citit, timp petrecut cu cei dragi și o alimentație echilibrată.

Printre remediile întâlnite pe internet, de exemplu, urzicile sunt des recomandate atunci când simțim că am avea de a face cu astenia de primăvară. Psihoterapeutul sibian nu poate spune, cu certitudine, că au un aport în tratarea asteniei, dar, rău nu pot face.

„Acest remediu provine din fitoterapie. Plantele oferă suport organismului, asta știm din vremuri străvechi. Totodată, mă gândesc și la efectul placebo, nu știi cât este planta și cât autosugestia. Dacă îți faci un ceai din urzică sau din mentă ori folosești un energizant potrivit organismului tău, cum ar fi ghimbirul, turmericul poți observa impactul la nivelul energiei. Nu pot spune efectiv dacă urzicile au un aport clar în tratarea efectelor asteniei. Ce recomand eu, chiar celor cu anxietate sau depresie, este un supliment de vitamina D3, pentru că în timpul iernii nu stăm suficient timp în aer liber și nu integrăm suficientă vitamină D3, iar aceasta ne ajută să reglăm circuitele neuronale și întregul sistem nervos, desigur consumat sub supraveghere medicală”, spune Codruța.

„Consider că atât timp cât reușim să acoperim nevoia de odihnă, o alimentație echilibrată și o relație sănătoasă cu sinele și cu ceilalți – deja avem în mișcare un întreg mecanism de contracarare a efectelor asteniei de primăvară”, explică Codruța Răbăgel.

Psihoterapeutul subliniază faptul că nu există o rețetă predefinită pentru trăirea stării de bine și pentru eliberarea de astenie. Este nevoie ca fiecare să își cunoască propria persoană, resursele, blocajele și să testeze ce i se potrivește pentru ritmul său de viață.

„Așadar, nimic nu trebuie, totul poate fi adaptat. Însă, ce e necesar în orice context în care discutăm despre echilibru și sănătate mintală este auto-disciplina. Asta înseamnă ca fiecare să știe ce funcționează pentru el, ce poate face să trăiască stare de bine, ce generează dezechilibru etc.

 Concluzia? Grijă la somn, alimentație, relații și emoții în această perioadă.”

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671