Luni,
07.10.2024
Innorat
Acum
10°C

Ce nu se poate pe Sibiu – Pitești, e obligatoriu pe Autostrada ”Unirii”. CNAIR solicită constructorului de pe Autostrada Leghin - Târgu Neamț să monteze sisteme de protecție

Ce nu se poate pe Sibiu – Pitești, e obligatoriu pe Autostrada ”Unirii”. CNAIR solicită constructorului de pe Autostrada Leghin - Târgu Neamț să monteze sisteme de protecție

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța în urma unui răspuns transmis senatorului AUR de Sibiu, Adrian Cătană, că pe tronsonul Sibiu – Boița al Autostrăzii Sibiu – Pitești nu vor fi montate grilaje de protecție pe viaduct, pentru că acestea nu sunt reglementate tehnic.

Două săptămâni mai târziu, în contracul de proiectare și execuție al Secțiunii III Leghin – Târgu Neamț, de pe Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț acestea apar impuse constructorului de către Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), după cum semnalează fostul secretar în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, pe pagina sa de Facebook.

”Sorin Grindeanu, în martie, după accidentul tragic de pe A1 Sibiu - Boița când un bărbat a murit căzând în gol între podurile paralele ale autostrăzii: ”nu se vor monta grătare, prevederea acestor grătare metalice între structurile gemene la autostradă nu sunt reglementate tehnic de niciun normativ sau standard în vigoare, iar autostrăzile sunt rezervate exclusiv circulației autovehiculelor”.

Compania de drumuri, în 2022, în avizul pentru studiul de fezabilitate al Autostrăzii A8 Tg. Mureș - Tg. Neamț: ”Conform Aviz SF CTE – CNAIR,..., cu urmatoarele recomandari: la spatiile libere dintre structurile alaturate amplasate pe sectorul de autostrada se vor prevedea sisteme de protectie orizontale pentru prevenirea accidentelor prin cadere (ex. plase, gratare, placi, metalice) pentru protectia personalului de inspectie si intretinere”, transmite fostul secretar de stat.

”Deci uite că poate CNAIR să ceară grătare între podurile paralele de pe autostradă, nu trebuie normativ”, precizează Cosma.

CItește și:

Ceasul rău sau proiectul prost: Cum s-a produs primul deces pe tronsonul Sibiu – Boița. Nu era montat un grilaj între cele două sensuri de mers

Explicația ministrului: Autostrăzile sunt rezervate exclusiv circulației autoturismelor

Explicația dată de ministrul Grindeanu pentru absența grilajelor de protecție în cazul viaductului de pe tronsonul Sibiu - Boița ține de faptul că autostrăzile sunt ”rezervate exclusiv circulației autovehiculelor” și că există benzi de staționare de urgență care ar permite un refugiu șoferilor.

”Referitor la grătarele menționate vă comunicăm faptul că, la data prezentei, prevederea acestor grătare metalice între structurile gemene la autostradă nu sunt reglementate tehnic de niciun normativ sau standard în vigoare”, se arată în răspunsul trimis senatorului de Sibiu.

Se precizează că pe tronsonul Sibiu – Boița, în caietul de sarcini, nu s-a prevăzut montarea de grătare metalice între structuri, principalul motiv fiind faptul că nu există o prevedere a unor STAS-uri sau normative care să reglementeze cerințele privind montarea unor sisteme de siguranță ca acestea.

”În privința măsurilor de siguranță care mai trebuie implementate, vă comunicăm faptul că autostrăzile sunt drumuri naționale de mare capacitate și viteză, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care sunt marcate corespunzător, astfel încât să fie perceptibile de la cel puțin 300 – 500 m distanță.

De asemenea, sunt prevăzute cu benzi de staționare de urgență ce au rolul de a permite autovehiculelor rămase în pană sau șoferilor aflați în dificultate să staționeze în afara căilor de circulație”, se mai precizează în răspuns.

S-a speriat și a sărit în gol, peste parapete

Un bărbat de 48 de ani a murit la finalul lunii ianuarie pe primul și singurul tronson finalizat al autostrăzii Sibiu – Pitești, Sibiu – Boița. Acesta nu a murit în urma carambolului în care au fost implicate 6 autovehicule, accident produs din cauza poleiului, ci pentru că, speriat că vine spre el un autoturism al cărui șofer nu mai putea frâna, a sărit peste parapetele ce separă cele două sensuri ale autostrăzii. Și a căzut în gol, 20 de metri, pentru că acolo nu era montat un grătar de siguranță.

”Se mai montează astfel de grilaje, dar acolo nu era prevăzut în proiect”

CNAIR a precizat și în acel moment că acest element nu era prevăzut în proiectul lucrării și că se montează doar acolo unde te aștepți să existe cel mai mic trafic pietonal sau acolo unde sub pod să existe o altă șosea, clădiri rezidențiale sau orice altceva ce ar putea fi lovit de elemente de caroserie, în urma unui accident.

”Se mai montează astfel de grilaje, dar acolo nu era prevăzut în proiect. Chiar au fost conversații pe această temă, dacă să se monteze, dar în niciun caz nu s-a pus problema să se monteze pe toată lungimea, ci dacă să se monteze la capete, unde încep ele. Dar nici acolo nu era cazul, pentru că singura explicație pentru asta ar fi fost să ne protejeze nouă muncitorii, în caz că se duc să curețe rigolele”, a explicat atunci Robert Elekes, purtătorul de cuvânt al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov, ce aparține de CNAIR.

El a spus că aceste grătare de siguranță sunt montate în România doar la podurile mai scurte.

”Aceste grilaje nu sunt prevăzute în STAS. Se montează, dar doar în zone în care te aștepți să fie trafic pietonal, să spunem așa. De exemplu, la Mureș sunt vreo două astfel de pasaje, dar sunt pasaje mai mici și unde te aștepți să treacă din când în când cineva, sau dedesubt poate e un alt drum, peste care să nu cadă ceva în cazul unui accident. Aici nu era cazul de așa ceva, e departe de orice, nu avea de ce să ajungă acolo pieton”, explica Elekes.

Un specialist în construcția de drumuri a transmis atunci că aceste grătare sunt elemente de siguranță care nu ar trebui să lipsească, chiar dacă există mici șanse ca accidentul din ianuarie să se repete.

”Cel mai probabil nu există acest grilaj nici în proiectul lucrării, însă asta nu înseamnă că nu există un vinovat în toată această poveste. Vorbim de un element de siguranță și este necesar să existe chiar și acolo unde tu crezi că poate nu trece nimeni. Iată că a trecut la două luni de darea în folosință și o persoană a murit din cauza asta”, spunea constructorul.

Asociația Pro Infrastructură a cerut autorităților, după accidentul de pe viaductul Tălmăcel să ia măsuri și să monteze grătarele de protecție.

„Al doilea mort prin cădere în gol de pe pod! CNAIR, deșteptarea! Duminică seara, pe Autostrada A1 Sibiu-Boița, un șofer oprit pe un viaduct din cauza unui accident în lanț întâmplat noaptea a sărit peste parapet ca să evite a fi lovit, neștiind că dedesubt este un hău. Este al doilea accident de acest tip după cel de pe Autostrada A3 Turda-Gilău din 2018. În condițiile în care numărul de victime pe autostradă este foarte mic, este prea mult să avem două decese cauzate doar de o simplă proiectare deficitară. Soluția salvatoare este simplă și este implementată DEJA de CNAIR la UNELE poduri. Exemplu, pe Autostrada A3 lângă Târgu Mureș: un grilaj (grătar) care împiedică astfel de căderi, instalat între sensuri”, a scris atunci Pro Infrastructură pe pagina de Facebook.

Secțiunea III Leghin – Târgu Neamț, acolo unde CNAIR că trebuie montate protecțiile are o lungime de 30 de kilometri, valoarea din SEAP este de 2,3 miliarde lei, iar termenul de realizare este de 6 luni pentru proiectare și 24 luni execuție.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Emil

Acum 1 an

Romania crimelor bine facute.
Raspunde

Turistul

Acum 1 an

Zici ca nasc ăștia pana fac un simplu drum de 100 de km .Termene pe puțin hilare de zeci de ani .Nemții în vreo 6 ani au refăcut aproape de la zero toate autostrăzile și ăștia se cacaie pe vreo suta de km ,ca e greu ,ca e mult s-o oricum m-as mira sa tina prea mult după ce o inaugurează prin cine știe ce an .Toate alea puține care s-au făcut cu sforțări groaznice în câteva luni s-au dărâmat. Alții au făcut prin Hymalaia șosele și la noi e greu prin niște dealuri de pământ.
Raspunde

A

Acum 1 an

Cred, totusi ca e o diferență sa calculezi masa suplimentara din proiectare și sa dimensionezi totul altfel, decât dupa ce e deja construită(chiar daca in cazul de față cel mai probabil nu e vorba de o greutate suplimentară care sa modifice structura podului, trebuie sa recunoastem ca nu e acelasi lucru)
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus