Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
14°C

Sibienii de azi nu pot „zugrăvi” în timp decent ceea ce au construit bunicii lor. Trei exemple și posibilele cauze

Sibienii de azi nu pot „zugrăvi” în timp decent ceea ce au construit bunicii lor. Trei exemple și posibilele cauze

Palatul Justiției, clădirea Neurologiei sau podul de piatră Maria Tereza sunt doar trei exemple de construcții care au fost ridicate în urmă cu peste 100 de ani într-un timp mult mai scurt decât au putut fi reabilitate azi. În unele cazuri și de cinci ori mai repede. 

Palatul Justiției, de pe bulevardul Victoriei, a fost ridicat pe un teren cumpărat în 1904. La patru ani de la achiziția acestui teren, în Foaia Poporului era anunțată inaugurarea clădirii. „Noul Palat de Justiţie din Sibiu fiind gata, săptămâna trecută s-au mutat toate judecătoriile acolo, în strada S. Hewis (poarta Cisnădiei). În parter este judecătoria cercuala, în primul etagiu e tribunalul (prezidiul), iar în al doilea procuratura”.

În prezent, Palatul Justiției este lăsat în paragină, reabilitarea acestuia începând acum 21 de ani, prin elaborarea unui studiu de fezabilitate. Acesta a fost aprobat în 2003, iar după proiectări și licitații, lucrările au început în 2011. În 2016 a fost semnat un nou contract, care prevedea finalizarea reabilitării în 2017. Proiectul a rămas fără finanțare de la Banca Mondială în 2017, iar în 2019 contractul de reabilitare a fost reziliat din lipsa banilor. Ministerul Justiției a transferat apoi proiectul în grija Tribunalului Sibiu. În acest moment se așteaptă adoptarea unei hotărâri de Guvern prin care să fie aprobați noi indicatori tehnico-economici, pe baza cărora să fie lansate noile licitații pentru atribuirea contractelor de finalizare a lucrărilor.

Începută de 21 de ani, reabilitarea Palatului Justiției - clădire ridicată în patru ani - este cel mai dezastruos proiect aflat încă în derulare în Sibiu

Clădirea secției de Neurologie din cadrul Spitalului județean Sibiu a fost ridicată, inițial, cu destinația unei școli de moașe. Au trecut mai puțin de trei ani de la momentul achiziției terenului și până la finalizarea construcției. „În Cronica orașului Sibiu (Emil Sigerus, ed Honterus Sibiu, 1930) este menționată vânzarea către Administrația finanțelor de stat (germ. Staatsärar) în data de 13.06.1911 a bastionului Haller, în vederea construirii unei școli de moașe (germ. Hebammenanstalt), iar la 1.05.1914 este menționată finalizarea construcției școlii de stat pentru moașe (germ. staatliche Hebammenanstalt)”, se arată în documentația elaborată în epoca modernă pentru reabilitarea acestei clădiri.

Clădirea secției Neurologiei a avut nevoie de șase ani pentru a fi reabilitată. Clădirea a fost ridicată la începutul secolului, în trei ani

Reabilitare pentru care Consiliul Județean Sibiu a semnat contractul de finanțare în anul 2017, iar lucrările au fost finalizate abia șase ani mai târziu, adică în primăvara acestui an. În 2018 a fost semnat un prim contract de proiectare și execuție a clădirii, cu termen de finalizare iunie 2021. În 2020, invocată fiind slaba mobilizări a constructorului, contractul a fost reziliat. Un alt contract a fost semnat în martie 2021, cu termen inițial martie 2022. În realitate, lucrările au fost finalizate în aprilie 2023, la șase ani de la asigurarea finanțării (față de trei ani perioada în care a fost ridicată clădirea).

Un al treilea exemplu de structură pe care sibienii din ziua de azi nu sunt în stare să o repare într-un timp comparabil cu cel necesar construirii este podul de piatră Maria Tereza. Pod despre care administrația locală scrie că „a fost construit în anul 1908 și la ora actuală prezintă un grad avansat de degradare care impune realizarea unei reparații capitale”. În Cronica lui Emil Sigerius, podul a fost inaugurat în octombrie 1864, existența acestuia în diferite forme fiind remarcată în hărți și mai vechi.

Dincolo de aceste detalii istorice, stă o altă realitate: s-au împlinit patru ani de când administrația locală tot scoate la licitație diferite documentații pentru reabilitarea acestui pod (documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, proiectare tehnică, obținere de avize etc). Licitațiile nu au prea avut succes, în sensul că nici în ziua de azi nu există vreo firmă care să se ocupe de proiectarea reabilitării acestui pod. 

Au trecut patru ani de când Primăria tot licitează diferite documentații pentru a reabilita podul de piatră „Maria Tereza”. Apa pe Cibin va mai trece până să înceapă vreo lucrare

Explicațiile. 1: Birocrația

„Este logic ca reabilitarea să dureze mai mult. La construire nu prea ai elemente care să te constrângă. Dar, la reabilitare sunt trei dimensiuni de care trebuie să se țină cont. În primul rând, trebuie păstrat elementul istoric al respectivei structuri. Apoi, materialele și elementele cu care se lucrează trebuie să evidențieze intervenția nouă, dar fără să dăuneze vechii structuri. În al treilea rând sunt toate studiile necesare care se cer”, arată Răzvan Pop, directorul Bibliotecii județene Astra.

I-am cerut lui Răzvan Pop părerea despre motivele pentru care în ziua de azi se reabilitează mult mai greu decât s-a construit în trecut pentru că a fost și director al Direcției pentru Cultură Sibiu, dar și viceprimar al orașului. Experiențe din urma cărora Răzvan Pop evidențiază birocrația care frânează mult viteza de derulare a unei reabilitări. „Procedurile sunt complicate. Spre exemplu, nu poți depune în anumite situații cererile de avizare la toate instituțiile în același timp. Sunt numeroase situațiile în care fiecare instituție așteaptă după alta să emită avizul. Și există riscul ca, în anumite situații, soluțiile date de diferite instituții să se bată «cap în cap», chiar dacă fiecare instituție respectă legea.  Asta din cauză că nici legile nu sunt coroborate. Caz concret: monument istoric versus aviz ISU. Sau cel referitor la amplasarea de rampe pentru persoanele cu dizabilități, care de multe ori sunt respinse a fi amenajate deoarece afectează structura monumentelor istorice. Și atunci, unele instituții vor solicita amplasarea de rampe, altele le vor interzice pentru că nu este spațiu, iar proiectul se blochează. Sin păcate nu există nicio entitate care să medieze aceste discuții sau puncte de vedere diferite. Nici măcar Instituția Prefectului nu poate interveni. De multe ori se ajunge la instanță, ceea ce blochează orice proiect pe an”, descrie Răzvan Pop.

Răzvan Pop, fost viceprimar al Sibiului arată înspre birocrație

El spune că de coroborarea legislației ar trebui să se ocupe autoritățile centrale. Că s-au și format comisii interministeriale în acest sens, dar procedurile avansează lent. Astfel de „proiecte interminabile” nu sunt doar în zona instituțiilor publice, mai arată Răzvan Pop, care dă exemplul hotelului de pe Tribunei, pentru care procedurile au început în 2015 și pentru care lucrările au demarat anul trecut.

A doua explicație: au plecat profesioniștii

Sorin Șerbu este fost primar al Sibiului și inginer atestat de structurile guvernamentale drept expert tehnic. Explicația lui generală pentru șantierele de reabilitare mai îndelungate decât cele de construire stă în migrația forței de muncă. „Mâna curentă din construcții, care are experiență, lucrează în alte țări. Asta, în primul rând. Cei care au plecat în Vest sunt cei care erau specializați pe reparații. Investitorii actuali nu prea caută așa ceva, investitorii de azi vor să construiască totul nou, cu profit net pe fiecare apartament de 10.000 de euro”.

Concret, pe fiecare exemplu în parte, Sorin Șerbu are explicații pentru prelungirile din vremurile contemporane. „Dacă e să începem cu Tribunalul, acolo s-a greșit când unul din președinții instanței a adus modificări proiectului inițial: era vorba de o curte de lumină, care să fie extinsă și la subsol. Apoi, constructorul nu s-a mai încadrat în fondurile inițiale, apoi s-au sistat lucrările, a fost nevoie de o nouă expertiză, iar de atunci «s-a închis» ușa”.

În cazul clădirii Neurologiei, întârzierile au fost generate, în opinia lui Șerbu, de un deviz inițial care nu a luat în calcul creșterile de prețuri. „Bine, și ulterior s-au făcut greșeli, în sensul că s-a aplicat – ca să dau un exemplu – un coeficient de 25%, când de fapt scumpirile reale sunt de 40%. Deoarece coeficienții au fost stabiliți de niște incompetenți”.

Au plecat profesioniștii din țară, este rezumatul explicațiilor lui Sorin Șerbu, fost primar și expert tehnic

Iar în ceea ce privește podul Maria Tereza, problema este tot la specialiști. „Este nevoie de experți avizați atât de Ministerul Lucrărilor Publice și Administrației, cât și de experți avizați de Ministerul Culturii. Și au aceștia de la Ministerul Culturii niște prețuri cu multe zerouri, iar prima cifră este nouă.... Acolo îți trebuie foarte multă experiență, deoarece este din piatră. Dacă era din beton, era mai simplu. Fiind din piatră tu trebuie să ai la îndemână niște laboratoare de încercări nedestructive, care să îți indice dacă piatra e omogenă, dacă materialul dintre rosturi e degradabil, ceea ce e foarte dificil. Dar autoritățile ce au făcut: au redus tonajul permis pe pod, azi-mâine pun barieră și îl închid”.

„Excepția”

Ștefan Ciprian, directorul Muzeului Astra, conduce și un șantier de reabilitare al uneia dintre cele mai vechi clădiri din Piața Mică a Sibiului. Este vorba de Casa Artelor, a cărei istorie pornește din jurul anului 1370 și a cărei formă de azi a fost definitivată în urmă cu aproximativ 250 de ani (1789). Clădirea în forma de azi a fost reabilitată în doi ani în regimul comunist (1968 - 1969), iar acum trece printr-un proces similar pregătit din 2020. Lucrările au început anul trecut și se vor finaliza anul acesta, fără întârzieri. 

Șantierul de la Casa Artelor este unul din puținele de reabilitare care se încheie în timpul prevăzut inițial

„Printr-o planificare foarte bună a lucrărilor. Când au apărut semnele că ne vom confrunta cu scumpiri ale materialelor, împreună cu operatorul privat am făcut din timp o serie de estimări, urmate de demersurile necesare către finanțatori și celelalte autorități, pentru a acoperi creșterile de prețuri. În acest moment, din ceea ce știm suntem cel mai avansat proiect pe această linie de finanțare. Prin iunie terminăm lucrările. Trebuie de la bun început planificare, iar demersurile de modificare trebuie din timp anunțate. Cu o planificare foarte bună și o implicare a profesioniștilor în șantier nu ai cum să depășești foarte mult termenele de execuție ale lucrărilor”, explică Ciprian Ștefan „secretul” încadrării în termene și când vine vorba de reabilitarea unor clădiri vechi.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

10 comentarii

Till Eulenspiegel

Acum 10 luni

Cei doi specialisti au avut ocazia sa-si demonstreze competenta si sa elimine birocratia ''lucrind'' la Primarie,Consiliul Judetean,ISC,Monumente etc.Ambii liberali bugetofagi.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Aci Duțu

Acum 10 luni

Legile aberante de care se lovesc sunt PSD
Raspunde

Elzoraba

Acum 10 luni

Și multe alte clădiri ar fi avut aceeași soartă dacă n-ar fi fost retrocedate. De putut se poate, vezi Biserica Evanghelică
Raspunde

Carmen Zailer

Acum 10 luni

Una este sa construiesti o casa noua, alta sa reabilitezi un monument istoric. Una e sa faci achizitie cu banii jos, alta cu licitatie si contestatie. Una era sa construiesti in imperiul austro-ungar, alta in minunata democratie. Sunt lucruri simple pe care orice jurnalist onest le stie.
Raspunde

Eugen

Acum 10 luni

Distractiv! Strada S. Hewis ! Atentie de unde copiati textele. Bulevardul Victoriei a purtat numele Schewis Gasse, dupa nume paraului. La inceputul secolului 20 a fost Arz. Straussenburgergasse, din 1919 Carmen Sylva, apoi numele de astazi.
Raspunde

Kukuruku

Acum 10 luni

Fiti seriosi, singura explicatie valida e ca s-au construit cand Sibiul era in alta tara. Apoi tara in care a trecut Sibiul , dupa ce ca era mai saraca, a fost distrusa de comunisti. Care au facut casa poporului si alte tampenii in loc sa renoveze cladirile vechi. Iar acum trebuie sa adunam dupa ei.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Siluana Vidrighin

Acum 10 luni

Nu avem nevoie de cladirile ridicate de strainii asupritori si facute cu sangele si averile furate ale strabunilor nostri din neamul romanesc! Sa fie daramate si facute blocuri pentru fratii nostri de dreapta credinta care vor sa se mute in Sibiu!
Raspunde

Asta da CAPITALA DE SAT EUROPEAN

Acum 10 luni

ati uitat de Orfelinatul Terezian si de sutele de cladiri vechi din centru (prop. privata) dar pe care primaria se face ca nu le vede, se face ca nu exista tigle, caramizi, tencuiala care abia mai stau agatate sus si stau sa cada in capul trecatorilor - chiar pe Balcesu. Singura solutie a primariei, de vreo 2-3 mandate e sa le imbrace in schelet de lemn cu tunel. In ritmul actual tot centrul o sa devina plin de schele si tunele in jurul ruinelor!
Raspunde

Gheo

Acum 10 luni

bunici lor ?
Raspunde

Carcotel

Acum 10 luni

Nea' Pop de ce isi umfla pieptul ca un cocos? Nu este presedintele la AIOS? Ce pazesc ei in acea minunata asociatie? de ce nu ridica problema in fata primariei? sau ei fac doar planse in care viseaza ca B-dul Victoriei sa fie zona pietonala de promenada pana in Sub-Arini? Bai cata ipocrizie!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus