Duminică,
14.07.2024
Cer Senin
Acum
18°C

150 de ani de la moartea mitropolitului Andrei Șaguna. În testamentul său scria că vrea o înmormântare „fără pompă” și își lăsa toată averea „arhiepiscopiei noastre spre scopuri bisericești”

150 de ani de la moartea mitropolitului Andrei Șaguna. În testamentul său scria că vrea o înmormântare „fără pompă” și își lăsa toată averea „arhiepiscopiei noastre spre scopuri bisericești”

Testamentul lui Andrei Șaguna a fost publicat în anul 1874 - mai întâi, în Protocolul Sinodului arhidiecezan greco-oriental din Transilvania, dar și în publicația Mitropoliei Ardealului „Calendarul” în caractere chirilice. Cu ocazia împlinirii, pe data de 28 iunie, a 150 de ani de la moartea unuia dintre cei mai importanți oameni ai bisericii din Ardeal, trecut în rândul sfinților în 2011, ne-am propus să facem o selecție a celor mai importante prevederi pe care le-a lăsat prin testamentul său.

„Eu subscrisul având în vedere, că sum om muritori și înaintat în vârstă, și sum arhiereu, carele este datoriu prin canone a-și face diata conformu chemărei sale, - fac diata mea în următorele, și adecă: (...)” – așa începe textul testamentului arhiepiscopului Ardealului și Mitropolitului românilor greco-ortodocși din Ungaria și Transilvania, Andreiu Baronu de Șaguna.

Testamentul conține zece capitole.

În primul rând, Șaguna menționează că după moartea sa „are a funcționa numaidecâtu” Consistoriul arhidiecezan, în conformitate cu statutul organic al mitropoliei, precum și „a sigila tote odăile și dolafele mele până la formala inventar(i)e(re) și conscriere a lucrurilor mele, și a celor ale fundului instruct de mai înainte”. Totodată, ierarhul a cerut ca „medicii mei să desfacă trupul meu şi să-l pregătească spre înmormântare”.

În al doilea capitol, Andrei Șaguna le cerea urmașilor săi ca „înmormântarea mea să se facă înainte de amează fără pompă, fără muzică și fără predică”. „După ce duhovnicul meu, ieromonahul Gherman, pre carele rânduiesc ca el singuru şi solitaru să mă îngrope, va săvârși acasă pravila cea mică de îngropăciune, atunci un cleric, îmbrăcat în stihariu negru să premeargă conductului cu crucea cea mai neagră, și alta nimica să nu se porte (...)”. În continuare, descrie cine să vină la înmormântare: clericii, poporul credincios, preoțimea, corul cântăreților „care va avea a cânta lin”, apoi duhovnicul Gherman, carul funebru cu coșciugul și în fine personalul consistoriului arhidiecezan și oaspeții.

„Dizolvându-se conductulu (coloana), carulu funebru şi duhovniculu meu, Gherman, în careta (trăsura - n.n.) mea să mă ducă la biserica cea mare în opidul (orașul - n.n.) Răşinari, unde, în tinda femeiască să se depună coşciugulu şi în următoarea zi, duhovnicul singur să celebreze Sf. Liturghie şi să săvârșească înmormântarea mea; - Cu această ocaziune, duhovniculu să împartă între săraci două sute de fl. v. a., care sau duhovnicul, sau eforia arhidiecezană să-i anticipe până la refundare din averea mea”.

În următorul capitol, mitropolitul Șaguna scrie despre „inventa(rie)rea și conscrierea tuturor lucrurilor mele”, care urmează să aibă loc după înmormântarea sa.

„În inventariulu lucrurilor și efectelor mele se află însemnările mele, care arată, care din lucrurile și efectele mele voiesc să rămână pentru fondul instruct al arhidiecei nostre, și care voiesc, ca să se vândă în favorul lăsămentului meu.

Eu după § 108 din statutul organic a-și putea testa cui, și cum a-și voi jumătate din averea mea, dară eu resignez la favorul acesta și rânduiesc în înțelesul canonelor apostolice 38, 40, 41, și al canonului 89 din Cartagena, ca totă averea, ce se va găsi după moarte să rămână arhiepiscopiei noastre spre scopuri bisericești, scolari și filantropice prin o fundațiune pentru toți timpii viitori (...) De aceea rânduiesc și așez o comisiune administrativă de sine stătătoare, care va avea dreptul eschisiv (exclusiv – n.n.) de conferirea ajutoarelor din fundațiunea mea (...)”, scrie Șaguna.

În continuare este descrisă componența comisiei care va evalua averea mitropolitului, precum și atribuțiile acesteia. Este menționat că această comisie va aduce la cunoștința tuturor comunelor parohiale din Ardeal fundația creată. „Și când fundațiunea mea va poseda un capital de una sută de mii florini în v.a. (valoare austriacă – n.n.), o va pune în luare și adecă din venitul anual două părți din patru, pre seama bisericilor și altor lipse de ale lor, o parte din patru pre seama școalelor mai mari și mai mici, și altor lipse de ale lor; și o parte din patru să se pună la capital spre înmulțire”.

„Recursele au a se asterne presidiului, carele apoi timpuriu le transpune secretariului spre referare în cea mai prosimă ședință, și acolo se voru decide prin pluralitatea voturilor. – Comisiunea administrativă va învigila, ca banii prisosiți ai acestei fundațiuni să nu se dea la privați în împrumut, ci să se îmbrace în obligațiuni de drumuri ferate patriotice și de despăgubirea pământului din patrie”.

În capitolul IV mitropolitul Andrei Șaguna se referă la Tipografia arhidiecezană, pe care a înființat-o pe 27 august 1860 și pe care „până la moarte-mi o am grijit-o, și am administrat-o, și numai Dumnezeu știe, cu câte greutăți o am apăratu și susținutu față cu dușmanii bisericii și ai nației noastre române”.

Pentru aceasta, Șaguna a instituit la fel o comisie care să continue activitatea pentru care a fost fondată tipografia: editarea de cărți bisericești și autori clasici.

„Recomand comisiunei administrative a susține jurnalul «Telegraful român» ca organ au metropoliei și al arhiepiscopiei noastre în modul cel până acum redigiat (...) Comisiunea administrativă să se țină strâns de pracsa mea, a nu da cărți nimănui fără bani gata (...) – Apoi se înțelege de sine, că comisiunea administrativă a tipografiei arhidiecezane este în drept, a-și face unele reguli directive pentru afacerile sale, însă acelea să le așterne sinodului anual arhidiecezan spre revedere, și aprobându-se să le pună în lucrare”.

În capitolul V se menționează despre decorațiunile și diplomele primite: „consistoriul arhidiecezan să le transmită la înaltul ministeriu intern regesc unguresc cu rugare, acele a le transpune cancelariei lor respective împărătesci la Viena, iară diplomele să se conserve în Bibliotecă”.

În următorul capitol mitropolitul Șaguna scrie despre sumele care să se plătească din averea sa  duhovnicului său, medicilor, precum și servitorilor: sumele sunt între 200 florini și 2.400 florini valoarea austriacă în bani gata.

În capitolul VII scrie că lasă bisericii din Rășinari patru mii de florini v.a. în obligațiuni de stat „pentru facerea și conservarea criptei mele”, iar în capitolul VIII – „din averea mea să se plătească rațiociniele măiestrilor reședinței mele, și cheltuelele funebrali”.

În ultimele două capitole, mitropolitul Andrei Șaguna concluzionează:

„Prin urmare totă averea mea, ce se va compune după morte, va consta din suma banilor, ceea ce va prisosi după depunerea acestor legate și cheltuieli, și are a constitui fundațiunea mea, precum în punctul III al diatei mele acesteia am espus, spre scopuri bisericesci scolare și filantropice.

Tote aci scrise și cele ce sunt însemnate în codicilul meu din anul 1867, și se păstrează la eforia arhidiecezană, cuprind otărârile mele ultime, și le încredințez acele spre efeptuire celor chemați de lege și canone, căci eu am dispus tote, fiindu-mi Dumnezeu cercetătoriu și povățuitoriu, Amin”.

Testamentul a fost semnat în 1 august 1871.

 

Printr-un act adițional (Codiciliu) din 1867, Andrei Șaguna dedică alte sume de bani după cum urmează:

„I. Metropoliei nostre pre seama unei înființânde eparhii române gr. răsărit. 25,000 fl.

II. Metropoliei nostre pre seama unei altei înființânde eparhii române gr. răsărit. 25,000 fl.

III. Pre seama înmulțirei fondului Pantasian, fără cea mai mică schimbare a disposițiunei mele primitive din 25 Ianuariu 1855 nr. cons. 36 făcute în privința acestei fundațiuni – 25,000 fl.

IV. Pre seama înmulțirei fondului bisericilor sărace gr. resăr. din Ardeal 25,000 fl.

Sibiiu 3 Iuliu 1867”.

 

În aceste zile, la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu este vernisată o expoziție dedicată împlinirii a 150 de la moartea lui Andrei Șaguna.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 4122

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus