Fondatorul școlii de yoga „Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA) în România, Gregorian Bivolaru, a primit ieri o decizie favorabilă într-un proces deschis la Tribunalul Sibiu prin care cerea daune morale de la Statul Român, considerând că nu s-a respectat un ”termen rezonabil de desfăşurare a unei proceduri judiciare penale în care a fost implicat”, conform unui dosar deschis în 13 ianuarie 2023.

”Obligă pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, să plătească reclamantului suma de 50.000 euro (echivalent în lei la data plăţii), cu titlu de daune morale, ca urmare a constatării nerespectării termenului rezonabil de desfăşurare a unei proceduri judiciare penale în care a fost implicat reclamantul. Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de cerere de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare”, se precizează în sentință.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat în 2013 la șase ani de închisoare pentru relații sexuale cu un minor. A fost eliberat condiționat în septembrie 2017 și a părăsit Penitenciarul Bistrița, fără să mai aibă vreo apariție publică de atunci.

Înainte să fie extrădat în România, Bivolaru a avut statutul de azilant politic în Suedia, a stat și în Franța, unde a fost arestat și adus în țară, unde și-a executat parțial pedeapsa.

Potrivit ultimelor informații despre Bivolaru publicate anul trecut de Libertatea.ro, Finlanda l-a dat în urmărire pe fostul inițiator al MISA, acesta figurând pe lista „most wanted” a Interpol. Pentru moment, Bivolaru nu a fost găsit.

Autoritățile finlandeze cer arestarea lui într-un dosar cu acuzații de trafic de persoane în formă agravată, dar și abuzuri sexuale, acuzații ce i-ar fi fost aduse de foști cursanți sau apropiați.

A anunțat că și-a schimbat numele și că trăiește în Cisnădioara de mai mulți ani

Avocatul lui Gregorian Bivolaru a declarat în instanță că are domiciliul în în localitatea Cinsădioara și că și-a schimbat numele, conform încheierii de şedinţă din 09.05.2023, publicată pe site-ul rejust.ro.

”Menţionează că în perioada în care a fost în detenţie, întrucât îi expira buletinul, i s-a făcut un nou buletin şi i s-a schimbat adresa de domiciliu care înainte era la Bucureşti, în localitatea Cisnădioara. În ceea ce priveşte numele care circulă în spaţiul public, arată că reclamantul nu şi-a schimbat numele, ci că acela era un nume atribuit, pentru a i se proteja identitatea în timpul procedurilor judiciare care s-au desfăşurat împotriva sa.

Mai arată că în închisoare, întrucât a primit ameninţări, instanţele i-au atribuit acest nume ca măsură de protecţie, i-au eliberat chiar şi un paşaport de refugiat pe acest nume în baza Convenţiei de la Geneva. Mai arată că a depus la dosar copia paşaportului, care nu e valabil. Solicită a se avea în vedere că reclamantul nu şi-a schimbat numele şi că instanţele îl identifică în hotărârile pronunţate sub numele de Magnus Aurolsson”, se precizează în document.