La Sibiu a fost vernisată „cea mai frumoasă expoziție dedicată femeii”: de la model, la artistă profesionistă

De la model al operelor de artă, intrând în ipostaza de muză, până la artistă independentă, imaginea femeii ocupă un loc semnificativ, central, in istoria artei: sunt câteva din înțelesurile unei expoziții tocmai vernisată la Sibiu și dedicată ființei feminine.

de Andreea Stoișor

Expoziţia ,,Femeia – de la model la artistă profesionistă” conţine 60 de lucrări de artă, de la tablouri până la sculpturi, şi este organizată de Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu. Expoziţia este disponibilă din 6 iulie până în 3 septembrie, începând cu ora 14:00 şi se află în Sala Multimedia din Casa Albastră, aflată în Piaţa Mare, la nr.5.

Despre emanciparea femeilor artiste în România

Expoziţia este împărţită în capodopere care ilustrează cele două ipostaze ale femeii în lumea artei, cea de model, respectiv cea de creatoare. Prin intermediul perspectivei artiştilor bărbaţi, fiinţa feminină reprezintă muza ce îi inspiră spre împlinirea artistică, întemeind cu aceasta o relaţie de adoraţie. Însă, capodoperele realizate de femei pun accentul pe ipostazele lor de creatoare, de artiste, care se inspiră din ,,elementul lor feminin”, mai precis, din spiritul feminin artizan, a arătat, la vernisajul expoziției, Iulia Mesea, doctor în istoria artei și curator în cadrul Muzeului Național Brukenthal.

„Trecerea de la rolul de model, la cel de artist profesionist a fost un drum dificil. Doar la finalul secolului XIX, femeile au obţinut dreptul a face studii superioare. Arta o ajută pe fiinţa feminină să se afirme, diferinţiindu-se”, a spus Iulia Mesea, care consideră că o expoziție precum cea tocmai vernisată la Sibiu are și rostul de a „recupera” potențialul creator al femeii în artă. Potrivit ei, în Sibiu, prima expoziţie de artă cu tablouri semnate de artiste a avut loc în 1887. 

Iulia Mesea (a treia de la stânga la dreapta) consideră că o expoziție precum cea tocmai vernisată la Sibiu are și rostul de a „recupera” potențialul creator al femeii în artă

Mesea a adus în discuție și expoziţia personală a artistei transilvănene Grete Csaki-Copony, din 1918, artista fiind condamnată de publicul conservator deoarece a folosit pentru prima dată pe teritoriul României termenul de „expresionism”. Limbajul ei a fost reprobat deoarece era neacceptat în publicul admirator de artă.

În plus, Iulia Mesea a menţionat două artiste remarcante din România, care au reuşit să se exprime artistic şi ale căror tablouri sunt prezente în expoziţie. Una dintre ele este Milița Petrașcu, discipola lui Constantin Brâncuşi, sculptoriţă care este considerată cea mai importantă din istoria artei româneşti a celei de-a doua jumătăţi a secolului XX. O altă artistă demnă de elogiat este Magdalena Rădulescu, care a pătruns în cele mai speciale şi selective cercuri de artişti din Europa, fiind o creatoare de o avengură internaţională.

Mesea a mai arătat că primul aport adus în favoarea artei feminine româneşti este adus de Cecilia Cuţescu-Stork, Olga Greceanu şi Nina Arbore, care înfiinţează în 1916 „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore”. Centenarul acestei asociaţii a fost celebrat tot în Sibiu, la Muzeul de Artă Contemporană, printr-o expoziţie.

„Potenţialul creator feminin , în sfârşit, a primit locul meritat în societate şi în cadrele artei”, dr. Iulia Mesea, curator Muzeul Național Brukenthal

Modernism și expresionism

Toate lucrările prezente aparţin perioadelor inter-belice şi post-belice, fiind conturate de mişcarea culturală artistică numită modernism. Modernismul o înclină pe femeia artist spre afişarea vulnerabilităţii, arată organizatorii expoziției. Majoritatea tablourilor surprind femeia în activităţile cotidiene, pe cât de simpliste, pe atât de profunde. Frumuseţea fiinţei feminine se reflectă în modul în care se poartă pe ea însăşi zi de zi.

Expoziţia este o oglindă a frumosului regăsit în fiecare femeie.

La vernisaj, Robert Strebeli, directorul Muzeului Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, a evidenţiat importanţa femeilor, care s-a întipărit în numele vechi al oraşului din nordul țării. În 1329, Carol Robert atestă documentar oraşul, numindu-l „Civitas Rivulus Dominarum’’, traducându-se drept “Cetatea Râul Doamnelor”.

Sursa foto: Facebook / Muzeul Național Brukenthal

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).