[Medici Buni] Dr. Mădălina Popa, oncolog la Centrul Oncologic MedLife Polisano Sibiu: „Pentru mine, orice pacient nou este tata care, din nefericire, nu a câștigat bătălia cu aceasta boală”

Să-ți vezi părintele ofilindu-se ca o floare, zi de zi, până în clipa care se stinge, și să nu poți face nimic în privința asta, ar fi o traumă pentru oricine, chiar adult fiind. Să-ți faci din asta un drum în viață și să retrăiești aceleași sentimente cu fiecare om nou pe care îl cunoști ar putea fi considerat un act de curaj, pe care medicul Mădălina Popa, de la Centrul Oncologic MedLife Polisano Sibiu, îl practică zi de zi. 

Cu o fizionomie blândă și o voce caldă, doctorița Popa te încarcă cu speranță încă din prima clipă în care o cunoști. Nu practică oncologia de mult timp, însă din păcate a făcut cunoștință cu cancerul mult prea devreme. Era chiar în prima zi de facultate când tatăl ei a fost diagnosticat cu această boală nemiloasă. Și, de atunci, nu ratează nicio carte în domeniu, niciun studiu, curs sau specializare.   

„Am simțit că asta e menirea mea. Vreau să-i ajut cât pot de mult pe acești oameni, mai ales că unii dintre ei sunt singuri atunci când îmi intră în cabinet și când îi întreb de familie, ori nu au, ori sunt plecați, iar ei își duc boala asta singuri. De aceea îmi doresc foarte mult sa le fiu nu doar medic, ci și un sprijin, atât cât pot”, își începe ea emoționată povestea. 

Primii pași în medicină

Mădălina Popa s-a născut, parcă, să fie doctor. Cu mama medic de familie și tatăl veterinar, micuța fetiță crescută într-un sat de munte din județul Cluj și-a petrecut toată copilăria prin cabinete și printre animale. Când mai prindea puțin timp liber, citea și se juca. Părinții nu au forțat-o să devină medic, însă ea a simțit că asta îi este menirea. 

Inițial a pornit pe urmele tatălui, alegând medicina veterinară. Și-a dorit, însă, ca impactul ei asupra omenirii să fie mai puternic, așa că a luat drumul medicinei generaliste. Diagnosticul tatălui a „forțat-o” cumva să citească tot ce prindea în materie de oncologie, pentru a-i putea înțelege stările și sprijini pe acest drum îngrozitor. Bărbatul a pierdut lupta cu boala, însă fiica lui o privește în ochi zi de zi și încearcă să o gestioneze cu toată puterea și energia ei: 

„Pentru mine orice pacient nou este tata, iar dorința mea cea mai mare este de a-i da șansa să mai fie cu familia cât de mult posibil, indiferent că vorbim de câteva zile, luni sau ani”, spune cu speranță medicul. 

„Să vrei să fii vindecat este începutul vindecării”

Într-o profesie atât de dură precum oncologia, nicio zi de muncă nu seamănă cu alta. Deși suferința este la fel de intensă, tipurile de cancer sunt diferite, la fel și pacienții. Iar cea mai mare diferență o fac speranța și dorința de a trăi, puterea de luptă. 

„Când facem cunoștință îi spun celebrele cuvinte a lui Seneca: ‘Să vrei să fii vindecat este începutul vindecării’. Deși nu sunt psihiatru, încerc prin cuvinte simple să mă apropii de bolnav, să-l îmbărbătez și să îi spun că există o luminiță la capătul tunelului la care, într-adevăr, se ajunge foarte greu, cu multă muncă, dar cu credința vindecării. Nu în ultimul rând, îi rog să spună dimineața, așa cum fac și eu, ‘Doamne ajută în tot ceea ce fac azi!’ Pentru că speranța, dorința, încrederea în mine și în munca mea cresc șansele apropierii de pacient, făcând mai ușoare etapele mai neplăcute.”

Atunci când se află într-un cabinet medical, fiecare om trece printr-o stare de anxietate. Este temător, nu știe ce urmează să audă și care va fi finalul întâlnirii. Iar frica este cu atât mai mare cu cât vorbim despre suspiciuni ale unor boli grave, cum este cancerul:

"Prima lor temere este diagnosticul, care întotdeauna îi pune la pământ. Vin apoi întrebările normale: de ce eu? de ce mie? Am pacienți care nu se știu cu nicio altă boală sau care nu au fost niciodată la medic. Și apoi vine întrebarea clasică: cât mai am?"

Nici doctorița Popa însă, și niciun alt medic nu va răspunde vreodată la aceasta întrebare. Pentru că sunt atât de multe variabile, încât nimeni nu poate ști cu certitudine:

"Știința, studiile, cărțile sunt ceva, iar omul din fața ta este cu totul altceva. Nu știi corpul omului, lupta pe care o poate duce - asta numai Dumnezeu o știe. Dacă El vrea să trăiești și are un plan cu tine, atunci... nu pot să zic că te vindeci, că la noi nu există vindecare, dar intri în remisiune completă”. 

O altă întrebare pe care și-o pun pacienții, de multe ori cu voce tare, este dacă medicul din fața lor este suficient de „bun” pentru ei. Iar Mădălina Popa încearcă clipă de clipă să fie cel mai bun doctor pentru cei care îi trec pragul cabinetului: 

„Un medic bun este cel care tratează pe cât poate și pe cât îl lasă bunul Dumnezeu și care empatizează cu pacientul. Este cel care se implică, este cel care dă absolut totul pentru pacienții săi.”, explică ea.  

Când a pornit pe acest drum, Mădălina Popa a fost sfătuită să „trateze cu capul, nu cu inima”. Nu a reușit încă: 

„Momentan, empatia și minuțiozitatea cu care abordez fiecare caz, cu particularitățile lui, sunt pe primul plan. Îmi iubesc pacienții, îmi sunt dragi, cu toate toanele sau neîncrederea lor de început. Încerc să le explic ce se întâmplă cu corpul lor și ce este de făcut, expunând toate variantele. Nu știu cât o să pot face asta - adică să nu-i privesc pe oamenii din fața mea doar ca pe simpli pacienți, ci și să mă implic mai mult decât poate ar trebui, dar momentan reușesc", dezvăluie ea. 

Omul Mădălina Popa

Cu un așa bagaj de sentimente adunat zi după zi, nu este ușor să pui capul pe pernă liniștit seara. Ai nevoie de o tărie de caracter inimaginabilă, dar și de un refugiu, pe care Mădălina Popa îl găsește cel mai adesea în brațele soțului, IT-ist de profesie. 

"Când ieși pe ușa clinicii, se spune că ceea ce e în spital trebuie să rămână în spital, iar acasă să vii tu, ca om. Dar am noroc de un proaspăt soț, în care găsesc o înțelegere de nedescris, e sprijinul meu", mărturisește medicul. 

În plus, se deconectează călătorind, citind și ascultând muzică. Întâlnirile cu alți colegi la congrese și dezbateri științifice o ajută și ele să prindă încredere și curaj pentru a continua în meserie: 

"Chiar cred că trebuie să fii foarte sigur că vrei această specialitate, că trebuie să fii foarte tare ca om și să-ți placă, să iubești să ajuți omul, pentru că ai fi nebun să spui că iubești oncologia. Alături de psihiatrie, cred că este cea mai grea specialitate", dezvăluie ea. 

Și tocmai pentru că iubește foarte mult să le fie alături suferinzilor, Mădălina Popa pune momentan pe primul plan cariera și nu se gândește să devină mamă prea curând. Uneori se gândește la o plecare în străinătate, dar sentimentele față de țară și de compatrioți o țin aici.

„Iubesc România, iubesc românii, deși, probabil, în străinătate dezvoltarea mea profesională ar fi diferită. Mă refer în special la tratamentele de care beneficiază pacienții - inclusiv cele din tratatele americane, care la noi în țară din păcate sunt restricționate pentru că nu pot fi decontate pentru pacienții oncologici”, spune medicul. 

Centrul Oncologic MedLife Polisano din Sibiu, acolo unde activează Dr. Mădălina Popa, este singurul din țară unde toate tratamentele oncologice (inclusiv spitalizarea de zi) se fac gratuit, prin programul național de sănătate. Tot aici, pacienții pot beneficia și de Chirurgie Citoreductivă și Chimioterapie Hipertermică Intraperitoneală (HIPEC). Iar acesta este și unul dintre motivele pentru care doctorița Popa nu și-a făcut încă bagajele: 

„Chiar cred că mentalitatea românilor poate fi schimbată. Nu cred că se poate de pe o zi pe alta, evident că trebuie sa muncim toți pentru asta și să punem umărul pentru a schimba România în bine, dar cred că avem o șansă”, spune ea cu speranță în suflet și în glas. 

Mesajul vine din partea unui om crescut „ca toți copiii” - în comunitate. Fără cursuri suplimentare de limbi străine, muzică sau alte activități obișnuite în rândul familiilor cu ștaif, cum ar fi putut fi considerată și cea a Mădălinei. Chiar dacă părinții au fost medici, nu și-au ferit copila de realitățile și greutățile vieții, ci au învățat-o cum să le facă față și cum să discearnă între bine și rău. Și asta ne prescrie și nouă, la rându-i, dr. Popa: înțelepciune, voință, ambiție și respect, iubire față de semeni și de meserie. 

***

Articolul face parte din campania “Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI. 

Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.

„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Publicitate