Oricine este curios să descopere istoria Sibiului în cel mai simplu mod posibil poate vizita trei locuri publice extrem de interesante: Poarta Muzeului Brukenthal – unde pe frontispiciu există blazonul spectaculos al familiei și baronului Samuel von Brukenthal, ferula Bisericii Evanghelice unde există numeroase morminte cu o bogăție de simboluri și casa Haller din Piața Mare, unde în câțiva metri se pot observa o serie de steme și blazoane, într-o evoluție ce arată istoria locului scrisă în piatră.
”Nu știm ce trăiri au fost acolo, în casa aceea. Nu știm ce element de heraldică reprezintă o dramă a familiei, ce element reprezintă o bucurie... Acolo este o istorie în piatră, acolo sunt lacrimi în piatră, acolo sunt bucurii în piatră”, explică profesorul și specialistul în heraldică Constantin Ittu.
Constantin Ittu a fost invitat la ”Podcastul de istorie sibiană” cu Răzvan Pop, unde a vorbit despre apariția și evoluția stemei Sibiului, a descris mai multe steme importante ale orașului nostru, oferind inclusiv o poveste interesantă despre orgoliile vremii încă vizibile în zilele noastre.
Constantin Ittu este profesor, cercetător, heraldist și fost coordonator a bibliotecii Muzeului Național Brukenthal, el povestind într-un mod relaxat despre cum s-a format blazonul Sibiului, despre simbolistica stemei orașului nostru, dar și despre marile familii ale urbei.
Stema Sibiului
Primele semne heraldice care descriu stema Sibiului sunt cele două spade încrucișate, pe sigiliu, apărute la 1322. Separat apar și trei frunze de tei, tot pe sigiliu - care era un fel de ștampilă oficială a zilelor noastre. La 1367 cele două se unesc și color stema Sibiului apare prima oară la 1481 fără să mai fie schimbată până în zilele noastre. Important de precizat că la 1366 avem și prima atestare ca oraș a Sibiului, deci cu un an înainte de a fi consemnată stema.
Cele două spade încrucișate sprijină o coroană, acest simbol heraldic aflându-se și pe stema Sibiului și pe cea a Brașovului. Nu întâmplător.
”Asta însemna ceva. Nu oricine își putea pune coroana. Ea confirma dreptul de supremă judecată, drept conferit de rege. Noi, în Evul Mediu, am avut acest drept prin cele două spade încrucișate. Primul sigiliu este de la 1322, aceasta reprezintă prima simbolistică a Sibiului, cele două spade încrucișate, dar pe sigiliu, nu pe stemă”, explică prof. Constantin Ittu.
În a doua jumătate a secolului al XIV s-au adăugat spadelor și cele trei frunze. Unii istorici sunt de părere că ar fi de nufăr, alții frunze de viță de vie, Constantin Ittu spune că sunt de tei.
”Al doilea semn, un sigiliu tot pentru drept de judecată, adică dreptul suprem, sunt cele trei frunze de tei în formă de triunghi. Prima reprezentare color o avem de la 1481. Atunci apare câmpul – fondul pentru cei mai puțin inițiați. Aceasta este stema Sibiului colorată și sibienii nu au simțit pe urmă nevoia să o modifice, la nivel de mental colectiv medieval, premodern și modern, sibienii n-au vrut să mai modifice stema. Aceasta este a noastră, așa am moștenit-o. E ca și când ai moșteni o casă sau un pământ.”
Astăzi găsim stema Sibiului inclusiv pe unele capace de canal
Întrebat dacă cele două spade sunt legate de Crucea Sfântului Andrei, prof. Constantin Ittu a explicat:
”Heralzii încercau să facă ceva cât mai armonios. Eu am lucrat 40 de ani la Muzeul Brukenthal, am învățat că întotdeauna când te duci și vezi un tablou încerci să-ți dai seama de ce a pus acolo un coș de fructe, de ce a pus acolo nu știu ce? Pentru echilibru. Așa sunt puse și spadele Sibiului, să fie în echilibru”, a explicat specialistul sibian.
În Piața Mică stema Sibiului se poate vedea mare pe Casa Artelor
Hermannstadt (Sibiul) și Kronstadt (Brașov) au pe stemă două coroane. Există vreo legătură între ele?
”Cei care le-au creat nu s-au gândit la asta. Sunt conferite de regalitate cele două coroane și aici este ceva de înțeles pentru tinerii istorici: Nu contează cine a fost rege în momentul acesta, instituția numită Regalitate ne-a dat nouă, celor de la Sibiu, și celor din Brașov acest drept”, a precizat Constantin Ittu.
Coroana din Piața Huet
La sfârșit de secol XV familiile nobiliare și cele înstărite ale Sibiului încep să aibă propriile steme. Unii, pentru a-și spori importanța în ochii semenilor lor, exagerau puțin. Sau plăteau heralzii să le creeze steme pompoase. Cel mai bun exemplu este cel al familiei Huet, care și dă numele pieței din zilele noastre.
”Huet – Hutter pe germană, a fost una dintre marile familii ale Sibiului. Eu îmi doresc să transmit și o latură ludică a istoriei, îi invit pe toți cei care sunt interesați să meargă la Biserica Evanghelică, intrarea în sacristie din piața Huet, nu în curtea colegiului Brukenthal. Acolo puteți vedea stema familiei Huet. ”Der hut” în germană este ”huet” în săsește și înseamnă simplu ”pălărie”. Ca și origine de breaslă este posibil să fie fost pălărier. Stema lui este împărțită în patru și în cartierul unu și patru, adică în diagonală, ar trebui să aibă o pălărie de demnitar. Descrierea ei este ”stemă închisă de principe elector” (râde n. r.). Asta este forma artistică, coroană de principe elector, dar de fapt ea reprezenta un lucru foarte adevărat și foarte palpabil pentru Sibiul acesta al nostru: A fost demnitar mare și avea dreptul să poare o pălărie din aceea, o ”huet””, a explicat Constantin Ittu.
O poveste și mai interesantă are familia Brukenthal, pe care prof. Constantin Ittu o descrie în detaliu, pornind de la istoria Sibiului. Această descriere o puteți vedea urmărind podcastul de mai jos:
Cine vrea să-l cunoască personal pe prof. Constantin Ituu o poate face în această după-amiază la Biblioteca Astra. De la ora 18:00 dumnealui își lansează volumul „Florilegiu bibliologic: peregrin cu incunabula von Brukenthal”. Evenimentul va avea loc în spațiul American Corner Sibiu, la etajul 5 al bibliotecii publice sibiene.
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Vizualizari: 3845
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Rosca Vasile
Acum 1 oră
Gospodina
Acum 1 oră
Muresan
Acum 2 ore
Reader
Acum 3 ore
Cristi