Filmul „Arsenie. Viața de apoi” a fost difuzat la Sibiu fără probleme, cu casa închisă. Regizor: „Sunt agnostic și raționalist disperat”. Moderator: „Mai degrabă, umanist secular”

Filmul „Arsenie. Viața de apoi” a fost difuzat marți seara la Sibiu, în cadrul Festivalului ASTRA Film. Acesta a fost sold-out, adică evenimentul a avut loc cu casa închisă, lucru întâmplat datorită sau din cauza scandalului iscat după ce Arhiepiscopia Sibiului a cerut organizatorilor să nu difuzeze pelicula. Autorii filmului au spus că nu l-au creat pentru a demonta sau critica ceva, ci pentru a discuta despre dezorientarea din societatea românească, dar au recunoscut, în același timp, că îi deranjează influența pe care Biserica Ortodoxă o are în societate, regizorul Alexandru Solomon declarându-se agnostic.

În urmă cu aproape 20 de ani, regizorul Alexandru Solomon făcea primul lungmetraj – „Marele jaf comunist” (2004). Un film despre un alt film sau reconstituirea unei reconstituiri: este vorba despre subiectul jafului băncii de stat din 1959 din București - șase foști membri ai nomenclaturii comuniste și colaboratori ai securității fură o mașină a Băncii Naționale în care se aflau 1,6 milioane de lei. După arestarea lor, li se cere să reconstituie furtul și ancheta în fața aparatului de filmat. Apoi sunt condamnați la moarte și împușcați. La mai puțin de un an, pe ecrane este prezentat filmul „Reconstituirea”. În 2004, Solomon a revenit asupra acestui ciudat eveniment.

În acel film, deși folosește ca surse documente din arhivele Securității sau semnate de puterea comunistă, autorul spune – direct sau indirect – că acestea nu pot fi crezute sută la sută („... personajele negative mărturisesc tot ceea ce e necesar”) sau cel puțin le pune la îndoială („În ce ar trebui să ne încredem azi – în imaginile care ne prezintă niște bandiți ordinari sau în dosarele care îi descriu pe aceeași ca infractori politici?”).

În 2023, pentru filmul „Arsenie. Viața de apoi” Solomon folosește aceleași arhive cu documente ale puterii comuniste, dar cărora le oferă de această dată credibilitate. Personajele din film – alese în urma unui casting – citesc în diferite locații câte un fragment din rapoartele miliției sau securității în care sunt descrise de către milițieni, informatori sau securiști diferite episoade din viața părintelui Arsenie Boca. După o scurtă discuție în grup – după modelul alcoolicilor anonimi – regizorul îi pune pe „actori” să reconstituie cele citite: oile care atacă lupii, Boca pieptănându-și barba etc.

Filmul are o durată de o oră și 35 de minute, un sunet bun, iar personajele reprezintă tipul de oameni pe care îi vezi în buletinele de știri de la televiziunile generaliste despre pelerinaje, Bobotează sau „închinarea la moaște”. Deși spune că cele 20 de persoane sunt reprezentative, impresia lăsată este că cei care cred în Arsenie Boca (ortodocșii?) sunt neinformați și „neraționali”, așa cum a recunoscut-o la un moment dat: „Sunt extrem de curios în ce-i privește pe acești oameni și cred că în filmul acesta am făcut pace cu această lume nerațională”.

După difuzarea filmului la Sibiu, în sala cinematografului a avut loc o discuție cu participarea regizorului Alexandru Solomon și a producătorului peliculei, Ada Solomon, în care moderatorii Radu Vancu și Mihaela Miroiu au observat că Solomon pare să fie „mai degrabă un umanist secular”, întrebându-l de ce îl interesează atât de mult relația dintre biserică și stat. Solomon a răspuns că pentru el este o problemă centrală legată de identitatea românească și de felul în care se construiește România, dar totodată a recunoscut că îl deranjează influența Bisericii Ortodoxe în special și a religiei în general:

„Pentru mine, ca cetățean român, de altă etnie, să zicem agnostic sau cum vreți să mă etichetați, e o problemă existențială felul în care se definește identitatea românească în care eu cred că trebuie să încap eu ca persoană, familia mea și o problemă de care s-au lovit părinții și bunicii mei și străbunicii mei. Și e o problemă care revine astăzi cu mai multă forță în termeni de anii 1930-40, această identificare a națiunii cu credința ortodoxă și cu sângele pur românesc. Și dacă e așa, nu am loc, dar este cultura mea, e limba mea, nu știu ce mai trebuie să fac și țara mea până la urmă. Deci e o problemă existențială. În al doilea rând, cred că e o problemă pentru statul român și pentru felul în care înțelege că trebuie să ofere cetățenilor săi un soi de sprijin. Spun că oamenii se simt abandonați și cu cât se simt mai abandonați cu atât puterea religiei e mai mare, ceea ce nu înseamnă neapărat că e rău – depinde cum e ea folosită”.

Atât moderatorii, cât și majoritatea celor din public care au intervenit în discuție s-au arătat mulțumiți de film. Mulți dintre spectatori au recunoscut că au venit la cinematograf după ce subiectul a fost dezbătut în presă.

Printre spectatori a fost și un preot - Zian Streza din Rășinari, care l-a cunoscut pe Arsenie Boca. Acesta a lăudat autorul filmului. A ținut să remarce o scenă „teribilă” în film - Arsenie în căruță, dar și una lăudată, cu Arsenie la Canal: „Bravo”. „Nu sunt îmbrăcat în robă ca să nu fiu răspopit”, a spus preotul.

Discuția a continuat cu referire la aspecte privind realizarea filmului. Regizorul a afirmat că a încercat să creeze un film care „să nu jignească și să nu rănească credința oamenilor”, dar să fie „o urmă despre spiritul timpului, din punctul de vedere al unui raționalist disperat”, dar și despre fenomenul Arsenie Boca.

S-a evidențiat și dificultatea de a aborda subiectul lui Arsenie Boca, dată de opiniile împărțite în societate. Filmul a fost menționat ca un posibil punct de pornire pentru o dezbatere mai largă despre puterea bisericii și fenomenul mistic în societate.

S-a discutat despre faptul că fiecare persoană are propriile perspective asupra subiectului și că modul în care privim subiectul poate fi influențat de propriile noastre experiențe și convingeri.

Discuția s-a extins și la importanța festivalurilor și programelor curatoriale în promovarea și susținerea filmelor și a culturii în general.

În 2019, Sinodul Mitropoliei Ardealului a propus canonizarea părintelui Arsenie Boca și a înaintat Sfântului Sinod documentația specifică. La ședința din toamna anului 2019, în cadrul Sinodului, s-a luat act de acest demers și a fost aprobată „transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români”. 

„Până la luarea unei decizii finale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor și credincioșilor – indiferent dacă susțin canonizarea sau se opun acesteia – să aștepte cu rugăciune și răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât și denigrarea lui.

Canonizarea sfinților fiind un proces anevoios, nu se face în pripă sau sub emoții de moment, mai ales când este vorba despre persoane trecute de curând la Domnul, iar mărturiile prezente despre acestea sunt contradictorii” - au transmis atunci reprezentanții Patriarhiei Române.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Ion Surdu

Redactor