Duminică,
03.12.2023
Parțial Noros
Acum
-1°C

Imagini din Copșa Mică a anilor 90. Povestea a doi norvegieni care transmis lumii relatări din cel mai poluat oraș din Europa

Imagini din Copșa Mică a anilor 90. Povestea a doi norvegieni care transmis lumii relatări din cel mai poluat oraș din Europa

Trond Berge și Svanhild Naterstad (foto jos) se cunoșteau în 1991 de câteva săptămâni și erau la începutul poveștii lor de dragoste. Au ajuns în Copșa Mică pentru ca Trond să-și facă, pornind de la locuitorii de aici, lucrarea de doctorat în antropologie socială. Era interesat cum trăiesc oamenii în ceea ce a fost numit cel mai poluat oraș din Europa.

Au locuit aici un an, și-au făcut prieteni, au trăit bucuriile și necazurile vieții alături de sibienii din Copșa Mică. Au participat la nunți, botezuri și înmormâmntări, au fotografiat oameni la coadă și zidurile negre ale caselor și ale fabricii.

Fotografiile realizate de ei în acea perioadă ridică parcă din fața ochilor noștri un văl de ceață și ne arată o parte din Sibiul de acum peste 30 de ani. Unul negru la propriu, cu oameni săraci, cu ziduri roase, copii goi și peisaje fără pic de culoare. Un oraș așa cum am uitat că a fost cânva.

Norvegienii și-a întemeiat între timp o familie, iar la finalul acestei luni se întorc în Copșa Mică pentru a prezenta o expoziție de fotografie cu orașul de atunci. E cadoul lor pentru o comunitatea care le-a dăruit mai multe decât aceasta și-ar putea imagina.

”Avem foarte multe amintiri frumoase din anul petrecut în Copșa Mică. Am fost primiți cu căldură de primărie și de toți cei care lucrau acolo, de vecinii de pe Aleea Castaniilor și de toți cei cu care am intrat în contact. Și au fost mulți. Am fost invitați la nunți, la botezuri și înmormântări. Am fost la vânătoare de mistreți în Valea Viilor și în fabrica unde se ambalau negrul de fum în saci mari de hârtie, manual”, spun cei doi.

În 1999, Trond și Svanhild s-au întors la Copșa, împreună cu cei doi copii mai mari ai lor, și au locuit trei luni la Emilia Diac, iar cercetarea de teren de atunci a rezultat într-o carte cu accent pe probleme legate de pierderea locurilor de muncă, odată cu închiderea fabricilor.

Citește și:

De ce e Copșa Mică de fapt mare și cât e Bogatul Român de sărac. Plus numele schimbate ale unor localități din Sibiu

”Este o mare bucurie să vedem cât de frumos s-a transformat orașul, cât de mult s-a întâmplat de când am intrat în acest oraș negru în toamna anului 1991. Orașul este verde, curat și frumos. Desigur, încă există provocări, așa cum există peste tot, dar schimbarea în bine a Copșa este imensă”, transmite și Svanhild Naterstad.

Pe mulți dintre cei pe care i-au cunoscut și îndrăgit în 1991, din păcate, i-au vizitat acum la cimitir. Din cauza închiderii industriei, mulți alții au și plecat din oraș.

”Când am ajuns la Copșa Mică eram încă proaspăt îndrăgostiți și ne cunoșteam de doar câteva săptămâni. Anul pe care l-am petrecut împreună în Aleea Castaniilor ne-a apropiat foarte mult. Avem, într-adevăr, multe de mulțumit acestui oraș”, conchide Trond Berge.

Vernisajul expoziției “Copşa Mică 1991 - 1992 – Incursiune În Trecut”. O Radiografie în imagini a celui mai poluat oraş din România imediat după perioada comunistă” va avea loc în 23 noiembrie 2023, începând cu orele 16:00, la Sala de festivităţi a Liceului Tehnologic Nicolae Teclu Copşa Mică.

Expoziţia va fi prezidată de soţii Trond Berge și Svanhild Naterstad alături de oficialităţile oraşului: Primar, primarul Daniel-Tudor Mihalache şi de viceprimarul Bogdan-Nicolae Tăpălagă.

”Vă aşteptăm cu drag să descoperiţi trecutul post-industrial şi viaţa socială a oraşului Copşa Mică şi a locuitorilor săi, surprinse într- o poveste în imagini, văzută şi trăită de doi norvegieni care au devenit "concetăţeni" cu noi şi pe care-i numim cu mândrie prieteni ai urbei”, se precizează în invitația trimisă de organizatori.

Aproape 60 % din bugetul primăriei venea de la Sometra

Înainte de 1990, se vorbea prea puţin despre poluarea din Copșa Mică. Erau mai multe fabrici - de negru de fum, acid sulfuric, metale neferoase, materiale plastice. Pe vremea lui Ceauşescu, dar şi mult după, conta doar producţia, mai puțin sănătatea muncitorilor, a familiilor și a locuitorilor din zonă.

Fabrica plătea atunci  totul pentru "oamenii muncii": chiria, lumina, gazele, iar oamenii erau mulțumiți, chiar dacă studiile efectuate începând cu 1970, privind starea de sănătate a copiilor din Copşa Mică, în comparaţie cu cei din Dumbrăveni, localitate situată la 14 de kilometri amonte de Copşa, aratau diferenţe semnificative privind morbiditatea infantilă.

În plus, nivelurile de metale grele din părul şi dinţii copiilor erau mult peste pragurile critice. Valoriile medii ale concentraţiei de plumb din Copşa erau de 15 ori mai mari decât media pe ţară. Iar la cadmiu - de 2,5 ori mai mare.

De asemenea, s-a relevat faptul că la Copşa Mică speranţa de viaţă e mai mică cu 10 ani decât media pe ţară. Pe de altă parte, majoritatea locuitorilor din zonă sufereau de o boală numită saturnism - adică intoxicare cu plumb.

Până în 1993, poluarea la Copşa Mică avea o "faţă" văzută - acel negru de fum care acoperea clădirile, copacii, feţele oamenilor, iar iarna aveai impresia că ninge cu fulgi negri - şi o "faţă" nevăzută - poluarea cu metale grele. Sometra - întreprinderea metalurgică de metale neferoase - a fost cumpărată în 1998 de compania grecească Mytilineos Holdings, iar fabrica se întindea pe aproape 800 de hectare. La privatizare erau 2.200 de angajaţi, preciza BBC într-un articol din noiembrie 2016.

Chiar și în anii 2000, aici lucrau peste o mie de muncitori, cea mai mare parte dintre ei din localităţile din apropierea Copşei. Reţeaua de apă, reţeaua de canalizare, de electricitate - toate erau administrate de Sometra, iar aproape 60 % din bugetul primăriei venea de la această fabrică.

În 1993 fabrica de negru de fum s-a închis. Potrivit datelor Ministerului Mediului, solul în zona Copşa Mică este intens poluat pe o suprafaţă de circa 3.400 de hectare. Metalele grele au fost identificate şi în pânza freatică şi în plantele cultivate în zonă.

În luna septembrie, Sometra a anunțat un nou proiect care să ducă revitalizarea platformei sale industriale. Proiectul se numește „Desființare clădiri - desființare parțială”, înregistrat la Agenția de Mediu în vederea obținerii acordului de mediu.

Copșa de astăzi e departe de orașul de acum 30 de ani, iar fotografiile norvegienilor ne îndeamnă să nu uităm.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

11 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Mora

Acum 2 săptămâni

Ăștia, după ce au dezindustrializat România, în loc de o retehnologizare, vin să ne arate poze cu mizeriile de la prăbușirea comunismului impus de puteri ostile peste români. Fac asta ca să vedem ce bine ne este acuma, când secu-mafiile coordonate de ei controlează România ca pe o colonie, de unde au fost "extrași" inclusiv 6 milioane de oameni... cu aceleași valori sociale, numai buni de integrat la ei. Dacă le-a dat Copșa mică așa de mult, de ce au stat în Copșa mică, să dea și ei ceva? Niște asasini... ai istoriei.
Raspunde

Sile

Acum 2 săptămâni

Corect,însă au rămas tot mai puțini cei care te-nteleg,vorba cântecului.....suntem că în fotografiile alea,dacă poți vedea spionii ai un IQ peste nustiucat...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Mora

Acum 2 săptămâni

Așa este, domnule Sile. Dar trebuie totuși scris, ca să se știe că știm. Ei vin, fură și pleacă. Noi nu.
Raspunde

R.

Acum 1 săptămână

Singurii asasini d-le is Iliescu, Nastase si voi, ca voi ai trait perioada aia si i-ati lasat pe astia sa le vand stanga dreapta. Va place sa dati vina pe straini si capitalism cand voi erati ciuma societatii. Voi ati vandut cand ati votat cu partidul ala de e inca la putere si va de pensii acum. Ne tot explicati noua cu nostalgie cum era pe atunci, ati furat cat ati putut de aici vine frustrarea, nu mai puteti fura.
Raspunde

Mora

Acum 1 săptămână

*Dacă le-a dat Copșa mică așa de mult, de ce NU au stat în Copșa mică, să dea și ei ceva?
Raspunde

Unul

Acum 1 săptămână

@R. Te asigur că nu am asasinat pe nimeni și nimic, niciodată. Din contră am ținut și țin dezinteresat cu adevărul și dreptatea. Acuzațiile alea cu ură și spume la gură, foarte vagi și fără argumente, că "voi" ați ciumat și furat și luăm pensii și nu știu ce dracu facem, sunt pure imprecații, figuri de stil care imită înjurăturile ca să creeze emoții negative în rândul oamenilor care citesc comentariile și să li se întunece judecata dreaptă și logică, atât. O tentativă de manipulare, în fond. Plus că eu scriu în numele meu, nu al unor "voi". Te mai asigur că eu nu am votat pe Iliescu niciodată, dar nu pot să acuz oamenii care l-au votat, că așa au crezut ei atunci, fiind și ei victime ale propagandei comunismului criminal. Oricum, dacă ți-au dat ție drumul din cușcă, înseamnă că cel puțin câteva dintre argumentele mele i-au opărit pe câțiva neo-secu-feudali ce jefuiesc de te miri unde poporul român și Țara. În numele luptei anticomuniste și capitalismului triumfător, evident. :-)
Raspunde

Mora

Acum 1 săptămână

Unul sunt tot io, apropos.
Raspunde

Mora

Acum 2 săptămâni

Tare interesant că a dispărut comentariul care era scris de cineva care zicea că problema acolo se rezolva cu niște filtre, și că nu erau toți oamenii așa ciudați la Copșa mică, cum sunt cei prezentați în poze și în toată Europa. Oare cum naiba de au șters comentariul, după ce l-au publicat?
Raspunde

Elena

Acum 2 săptămâni

Fabricile din Copșa-Mica au îmbolnăvit peste 80% din populația pe o rază de peste 50km ² cu boli f grave,cancer,boli de plămâni, boli de inimă, în consecință aceste fabrici ar trebui să plătească tratamentele acestor bolnavi să suplimenteze bugetul Sănătății... Legislația trebuie sa prevadă amenzi mari pentru poluatori mari și periculoși.In plus populația era obligată să consume fructe și legume de pe plan local,adică spanac negru ...etc Apreciem cetățenii din Copșa-Mică pt masurile luate pentru schimbarea aspectului orașului și a îmbunătățirii calității vieții de azi.Succes !
Raspunde

Mora

Acum 1 săptămână

Eu nu spuneam că era bine, ci rău. Dar spuneam că trebuia poate retehnologizată o parte din industrie, nu închisă cu totul. Mai spuneam că asasinii ăștia ai memoriei istoriei au ales să arate poze din locul cel mai devastat la prăbușirea comunismului criminal, unde oamenii erau victime într-adevăr, ca să justifice prăduirea întregii țări, ce are loc acum, sub coordonare externă. De ce nu se găsesc alți norvegieni care să arate poze de la Săvinești, sau Oltenița, sau Lugoj, sau din alte sute de orașe și orășele din țară, nepoluate criminal ca Copșa mică, unde după dezindustrializarea forțată a urmat sărăcia lucie și exodul masiv spre țările din vest?
Raspunde

Mora

Acum 1 săptămână

Vă dau dreptate total, doamnă Elena. Statul trebuie să plătească măcar tratamentele, dar eu cred că și despăgubiri, celor care sufere și urmașilor celor care au suferit de pe urma crimelor de la Copșa mică. Spun Statul, că fabricile nu mai sunt, au fost închise toate, nu doar cele care nu puteau să fie făcute nepoluante. Ca peste tot, dealtfel. De aia zic de dezindustrializare forțată. Iar cei care au luat deciziile ca oamenii să consume produse locale, condamnați ca niște criminali ce sunt, că știau că sunt toxice. Dar uite, de ce nu vin alți tineri norvegieni la Sebeș, unde cazurile de cancer au crescut de zeci de ori de când s-au deschis mega-abatoarele de păduri acolo și e o poluare criminală cu aldehide și nu numai astea? La Sebeș oamenii care au organizat un ONG care să lupte pentru dreptul la o viață sănatoasă, garantat de Constituția României, au fost oprimați mai rău și mai perfid decât pe vremea comunismului, încât nici nu mai funcționează ONGul, iar ei au rămas fără servicii și au trebuit să se auto-deporteze la muncă voluntară (nu forțată, că erau liberi să moară în sărăcie cu tot cu copiii lor) prin vestul Europei! Au avut libertatea să lase aproape tot ce iubeau și pentru ce au luptat și să plece singuri în preajma celor care au profitat de pe urma distrugerii valorilor juste pe care le-au apărat! Halal libertate! De fapt, toată tranziția a fost despre trecut România și poporul român de la niște satrapi controlați de ruși la niște feudali controlați și de alți străini*. Prea puțin despre libertate și democrație, cum ne-au tot mințit. Nu vedeți că nu mai vorbește nimeni despre libertate, democrație (alegeri de primari dintr-un tur?!!!), tranziție sau reforme structurale, după ce au acaparat străinii mai toate marile industrii și resursele și Țară? Ultimul exemplu fiind ridicarea MCV, care a fost făcută fără să îndeplinim condițiile UE. Probabil că secu-feudalii puși în frunte să mimeze democrația au mai dat la schimb ceva ce nu e al lor să dea, ca nu cumva să existe justiție eficientă. Dar au fost vremuri mai grele și o să trecem și peste asta, sunt convins! * La cum arată lucrurile se pare că în '89 doar s-au schimbat procentele care au fost scrise de Stalin și Churchil pe șervețel la Yalta, de la 95% dominare rusă și 5% dominare americană la mai puțin la ruși și mai mult la americani. Nu a crescut procentul de libertate românească nici un pic.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus