Clădirea în care a funcționat ”guvernul Transilvaniei”, propusă pentru a deveni monument istoric. Imobilul are 36 de proprietari și nu toți sunt de acord cu asta

Imobilul de pe strada A.D. Xenopol nr. 1, în care a funcționat ”Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria”,  ar putea deveni monument istoric, după ce o parte din proprietari au cerut acest lucru, anunță directorul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Sibiu, Dan Nanu.

”Pe actualul amplasament al clădirii, a funcționat inițial hanul “La sultanul Turcilor “(1555) care își va schimba denumirea în “La Steaua Albastră“ și începând din anul 1772, va purta numele de “Împăratul Romanilor”, după ce aici a poposit împăratul habsburgic Iosif al II-lea.

Clădire de mare însemnătate pentru istoria poporului român, aceasta a găzduit între 9 decembrie 1918 și 18 aprilie 1919, sediul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, care a fost guvernul provizoriu al acestei provincii, având atribuții legislative, executive și administrative limitate, organism care  a funcționat între 2 decembrie 1918 și 10 aprilie 1920”, precizează conducerea DJC Sibiu.

Până să se ajungă la a fi această clădire monument istoric mai sunt însă mai mulți pași de parcurs. Prima problemă ține de proprietate, imobilul are acum 36 de proprietari, persoane fizice și juridice, și nu toți sunt de acord cu această clasare. ”Probabil că se va ajunge în instanță”, admite Dan Nanu.

Interesant este și faptul că cererea de clasare nu a făcut-o nici Primăria Sibiu, care este și ea proprietar în acest imobil, nici un ONG și nici Ministerul Culturii.

”Cererea a venit din partea unor proprietari. Legal, procedura se poate declanșa de Ministerul Culturii, de Direcția Județeană pentru Cultură, primărie, proprietari ori un ONG care se ocupă de probleme din acest domeniu”, a specificat Dan Nanu.

Odată declanșată procedura, timp de 12 luni imobilul are statut de monument istoric.

De aici a început unirea Transilvaniei cu România

De aici, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a comunicat către guvernul de atunci, prin Vasile Goldiș către regale Ferdinand I,  Rezoluția votată de Marea Adunare Națională  de la Alba Iulia, la data de 1 decembrie 1918, prin care Transilvania se unea cu Regatul României.

În acest context, Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, consideră că începerea procedurii de clasare a clădirii amintite, care a obținut aprobarea în cadrul ședinței extraordinare a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, nr.9 din 15 noiembrie 2023, este un act de cinstire a istoriei poporului roman.

Pe 24 decembrie 1918 Regele Ferdinand I al României a emis „Decretul de Unire a Transilvaniei cu Vechea Românie”. Serviciile publice au rămas în competenţa Consiliului Dirigent, iar afacerile străine, armata, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului au trecut în competenţa guvernului central de la Bucureşti. Transilvania urma să fie reprezentată în guvernul central prin miniştri fără portofoliu, pentru fiecare domeniu asupra căruia guvernul regional îşi pierdea competenţa în favoarea guvernului central.

Ce obligaţii are proprietarul unui monument istoric?

Proprietarul unei construcţii sau zone protejate are obligaţii în plus față de proprietarul unui imobil obișnuit, deoarece proprietatea lui are prin lege o semnificaţie deosebită pentru comunitatea în care trăieşte şi pentru ţară. Prin urmare, proprietarul, indiferent că este statul prin reprezentanţii săi sau un proprietar privat, trebuie să întreţină monumentul istoric, să nu facă intervenţii fără un aviz prealabil, să asigure paza, conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate.

Ce se înţelege prin intervenţii asupra unui monument istoric?

Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor. Fac excepţie intervenţiile determinate de forţă majoră, cu condiţia ca modificările să fie reversibile.

Intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:

a) toate lucrările de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenajări peisagistice, precum şi orice alte lucrări care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv reparaţiile curente, lucrările de întreţinere şi iluminarea interioară şi exterioară de siguranţă şi decorativă;

b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;

c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice;

d) schimbări ale destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;

e) strămutarea monumentelor istorice;

f) amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.