Poveștile a doi voluntari sibieni: Patricia, cea mai tânără voluntară a Crucii Roșii Sibiu și Ovidiu, voluntarul anului. „Să știi că ai ajutat pe cineva e cel mai plăcut sentiment pe care l-ai simțit vreodată”

Unul voluntarul anului, celălalt cel mai tânăr voluntar al Crucii Roșii, filiala Sibiu. Despărțiți de o diferență de 12 ani, Ovidiu Nicolae Bălăcescu și Patricia Ceapă sunt însă uniți de dorința de a face bine și de a ajuta oamenii care au nevoie. Am vorbit cu cei doi despre voluntariat, despre cât de mult înseamnă pentru ei această activitate, dar și despre emoțiile pe care le trăiesc la fiecare acțiune în parte.

Ovidiu are 21 de ani și face voluntariat la Crucea Roșie Sibiu de aproape șapte ani. S-a implicat în organizație pentru că avea nevoie de ajutor, iar acum acest ajutor îl dă mai departe celor care au cea mai mare nevoie de el.

„Fac voluntariat de aproape șapte ani. Crucea Roșie a devenit o pasiune din cauza situației financiare și familiare pe care am avut-o. Când eram mic, pe la 13 ani, ai mei fiind divorțați, mama nu avea bani să mă trimită într-o tabără și s-a gândit să mă ducă la Crucea Roșie. Cam așa a început totul. O întâmplare care poate pare tristă, dar care m-a adus într-o situație foarte bună”, a povestit tânărul pentru Turnul Sfatului.

Voluntarii promovează proiectul Banca de Alimente

Ovidiu coordonează proiectul Banca de alimente al Crucii Roșii, dar este implicat și în multe alte proiecte ale organizației.

„A devenit un proiect de suflet din cauza situației financiare din perioada aceea. Existau zile în care poate nu aveam ce să pun pe masă, au venit și cei de la Cruce sau alte persoane să mă ajute și tocmai de asta am avut onoarea să coordonez acest proiect, pentru a putea face asta la rândul meu, ce am primit să dau și înapoi”, a mai adăugat tânărul.

Unul dintre momentele care l-au impresionat pe Ovidiu este cel în care a putut fi sprijin pentru refugiații ucraineni.

„Am fost la graniță cu Ucraina. Acel moment a avut cel mai mare impact pentru mine deoarece am văzut oameni care au venit fără familii, fără haine. La un moment dat noi mâncam supă la pahare de carton. A fost impresionant pentru că am văzut sufletele oamenilor. Ne dădeau mâncare din ce aveau și ei și s-au strâns să ne ajute. Ce s-a întâmplat atunci a fost un pas foarte mare pentru umanitate din punctul meu de vedere.”

Citește și REPORTAJ Am ajuns cu Crucea Roșie la granița de nord cu Ucraina: Cel mai greu de privit sunt copiii

Visul lui este să aibă un ONG

Pentru că și lucrează, Ovidiu folosește toate zilele libere ca să facă voluntariat, ba chiar își ia ore de muncă fără plată pe care le dedică tot voluntariatului.

„Să știi ca ai ajutat pe cineva este cel mai plăcut sentiment pe care l-ai simțit vreodată. I-aș invita pe oameni să vină la o distribuire de alimente, să vadă în ce condiții trăiesc unii oameni, că se prăbușește casa pe ei. Visul meu este să am ONG-ul meu, ONG cu care să pot ajuta persoane vârstnice în primul rând, dar și persoane care stau pe stradă, care nu au o locuință. Aș vrea să fim o familie, la fel cum suntem și la Crucea Roșie”, a mai spus acesta.

Recent, tânărul a primit în cadrul Galei Voluntarilor Crucii Roşii Sibiu titlul de voluntarul anului, mențiune care îl onorează și care îi dă determinarea de a face în continuare bine.

„Am muncit în toți acești ani pentru titlul acesta. Este, după părerea mea, cea mai bună recunoaștere pe care o poate primi un voluntar al Crucii Roșii. Mă simt recunoscător și nu mi-a venit să cred atunci când mi-am auzit numele strigat pe scenă”, a concluzionat acesta.

Patricia – voluntară la vârsta de nouă ani

Patricia Ceapă face voluntariat de la vârsta de șase ani, alături de tatăl ei, Eugen. Este cel mai tânăr voluntar al Crucii Roșii Sibiu.

„Îmi place foarte mult să ajut oamenii. Am descărcat ajutoare pentru oameni necăjiți și am pregătit pungi pentru ei. De fiecare dată merg împreună cu tatăl meu”, a explicat fata pentru Turnul Sfatului.

Eugen are patru ani de când este voluntar la Crucea Roșie. Spune că doar puterea exemplului a făcut ca Patricia să-i calce pe urme.

„Eu am patru ani de când sunt voluntar la Crucea Roșie. Mi-am dorit să crească și ea în spiritul meu. Sunt oameni care pur și simplu nu au cuvinte, când mă uit în ochii lor, privirea aceea pentru mine înseamnă totul. Noi în pandemie făceam cumpărături pentru oamenii bătrâni care nu aveau voie să iasă din casă, ne luau în brațe și pe mine și pe fetiță, acel lucru pentru mine era cel mai important”, a mai spus tatăl Patriciei.

„Am dat foarte multe jucării ucrainenilor” 

Deși are doar nouă ani, Patricia a urmat exemplul tatălui său. A ales să doneze jucăriile ei copiilor din Ucraina, deși erau jucării de care era atașată. La școală, de asemenea, continuă să facă fapte bune.

„Am dat foarte multe jucării ucrainenilor, jucării de care nu credeam că pot să mă despart, dar am făcut asta pentru că știu că ei au lăsat tot acolo, au plecat repede și nu au mai apucat să le ia cu ei. Mai bine fac un bine decât să nu mă joc cu ele chiar dacă țin la ele, dar poate ceilalți au nevoie, nici nu au mâncare, nici jucării, nici cadă unde să se spele. Eu am un copil cu dizabilități în clasă, îl ajut cât de mult pot eu, stau cu el până când vine doamna sau dacă nu vine îngrijitoarea lui stau eu cu el, am grijă să nu-i lovească pe copii, mai ales că și pe mine m-a lovit, el are niște emoții în el pe care le descarcă prin strâns sau bătaie. Nu se poate controla și atunci eu îl ajut”, a mai spus aceasta.

Eugen este mândru de fata lui și spune că cel mai important lucru în creșterea micuței a fost puterea exemplului.

„Cred că cel mai important lucru pe care l-am oferit Patriciei a fost puterea exemplului. Eu am crescut-o singur de când avea un an jumătate. Ce fac eu și vede la mine, face și ea”, a concluzionat tatăl fetiței. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).