Sâmbătă,
20.04.2024
Innorat
Acum
5°C

Liliana Agârbiceanu, noul director al DGASPC Sibiu: „Nu doar noi avem atribuții. Primăriile nu iau în serios rolul lor în domeniul social”

Liliana Agârbiceanu, noul director al DGASPC Sibiu: „Nu doar noi avem atribuții. Primăriile nu iau în serios rolul lor în domeniul social”

De aproximativ trei luni, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu (DGASPC) are un nou director general care și-a ocupat postul prin concurs. A fost singurul candidat care a reușit să promoveze examenul după ce timp de aproape doi ani, nouă persoane s-au înscris, dar nu au reușit să promoveze. Liliana Agârbiceanu a vorbește într-un interviu acordat Turnul Sfatului despre provocarea de a ridica moralul unei echipe, despre proiecte, despre implicarea aproape inexistentă a multor dintre primăriile județului Sibiu în misiunea socială, deși legea obligă la acest angajament și despre planurile pe care le are în viitorul apropiat sau îndepărtat.

Au trecut deja câteva luni de când ați fost numită la șefia DGASPC. Ce ați găsit în această instituție?

Având în vedere că am ajuns la coordonarea acestei instituții după o perioadă de criză, am constatat necesitatea unor schimbări în ceea ce privește planificarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea și evaluarea activităților. Ce am mai constatat a fost și un moral scăzut la o parte a membrilor echipei. În toate aceste sensuri mi-am propus să acționăm, pentru că DGASPC Sibiu este o instituție care desfășoară o activitate complexă în domenii extrem de importante. Vorbesc aici despre domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, al prevenirii şi combaterii violenţei domestice, în domeniul asistenței sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi precum și al protecției persoanelor vârstnice şi a altor persoane adulte aflate în situaţii de dificultate.

Ați identificat și motivele pentru care s-a ajuns în situația descrisă de dumneavoastră?

Cred că după această perioadă destul de lungă de interimat, de conducere succesivă de către mai multe persoane, cu siguranță toate acestea și-au pus amprenta asupra organizării instituției.  

La începutul anului 2019, a fost lansat la nivel național apelul de proiecte POR pentru copiii din centrele de plasament. Toate  aceste centre trebuiau desființate și înființate în loc case de tip familial. Sibiul s-a aflat în mare întârziere în acest proiect. Care este situația acum? 

Din păcate, într-adevăr au fost ceva întârzieri. Când am preluat eu conducerea instituției lucrurile erau deja în trend ascendent, iar aceste întârzieri au fost recuperate într-o perioadă scurtă de timp. Colegii de la proiecte, sprijiniți de întreaga echipă a direcției, au reușit să finalizeze în proporție de 80% mai multe case de tip familial și centre de zi.

Haideți să vorbim concret. Câte centre de plasament au fost desființate până acum din totalul existent în județ?

A fost vizat planul de închidere pentru patru servicii de tip rezidențial. Vorbesc aici despre Complexul de Servicii „Prichindelul” – Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități, Centrul de Plasament „Gulliver”, Centrul de Plasament Orlat și Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi Turnu Roşu. Acestea sunt în procedură de închidere. În rest, mai avem Centrul Speranța unde deja sunt funcționale case de tip familial și mai aveam casa de tip familial Dalia, care deja funcționează ca un serviciu pentru copii de această manieră.

Și la primele patru este în desfășurare procedura de închidere.

Da, pentru că ele sunt în curs de finalizare și urmează o perioadă de pregătire a personalului, de mutare a copiilor, după cum bine știm trebuie obținută o licență de funcționare, pentru ca să fie îndeplinite toate condițiile administrative pentru ca în perioada următoare copiii să poată fi efectiv mutați.

Și câte case de tip familial vor suplini aceste centre?

Vor fi șapte case de tip familial și trei centre de zi, urmare a implementării celor șase proiecte finanțate prin POR 2014-2020. După licențierea serviciilor de tip familial nou înființate, vor fi relocați un număr de 90 -100 copii.  

Când estimați că acești copii vor putea fi relocați?

Noi vrem ca până în trimestrul trei al acestui an să avem toate autorizațiile primite și să putem muta copiii. Din păcate, legislația ne oprește să înființăm posturi noi, ceea ce ne creează dificultăți în a aproba statele de funcțiuni și până nu avem aceste state aprobate nu putem întocmi documentația de licență.

Ați depus memorandum la Ministerul Muncii pentru deblocarea acestei situații?

Am depus numeroase memorandumuri succesive, încă de anul trecut, dar modificările din ordonanța referitoare la reducerea, ocuparea sau blocarea posturilor vacante ne-au creat dificultăți. Am avut aprobări pentru 15 posturi din personalul de specialitate din aproximativ 200 cerute. De asemenea, asistența socială nu a fost exceptată de la desființarea de posturi vacante așa cum era exceptată de obicei și asta a creat dificultăți majore în desfășurarea activității.

În vara anului 2023 DGASPC a fost amendată pentru că trei centre pentru persoane cu dizabilități funcționau fără licență. De asemenea, în urma controalelor făcute la multe centre care aparțin instituției au fost amenzi pentru deficiențe legate de condițiile insalubre, depozitarea necorespunzătoare a alimentelor, funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu. Care este situația astăzi? Există o evidență a soluționării acestor situații?

Sigur că situația a fost urmărită. Deficiențele constatate au fost remediate astfel încât pentru cele trei centre s-a obținut licența provizorie, cu valabilitate de un an, termen în care Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială va efectua noi verificări în vederea eliberării licențelor pe o perioadă de cinci ani de zile.

Și sigur că, la nivelul DGASPC Sibiu, există evidențe cu privire la măsurile dispuse în urma tuturor controalelor efectuate, astfel încât acestea sunt permanent monitorizate și implementate. Pentru o mică parte dintre acestea au fost solicitate termene prelungite având în vedere complexitatea acestora și alocarea unor fonduri suplimentare la acel moment, pentru că sunt lucrări care implică costuri mai mari. Dar suntem în termen și vom monitoriza pentru că sunt aspecte importante de funcționare.

În calitatea pe care o aveți puteți trimite echipe de control, de exemplu, fără să anunțați?

Da, în atribuțiile mele intră și controlul serviciilor și structurilor din subordine. Deocamdată nu am făcut acest lucru. În schimb m-am deplasat eu pe teren în centrele de adulți și în casele de tip familial. Chiar dacă sunt familiarizată cu activitatea, vreau să cunosc în detaliu și în teren activitatea instituției. Probabil că la următoarea reorganizare voi avea posibilitatea să reorganizez și o structură de control pentru că la momentul acesta nu există și este destul de greu fiind așa o structură mare să gestionezi situațiile de verificare.

Și ce părere v-ați făcut din deplasările dumneavoastră pe teren? Ce ați văzut?

În ceea ce privește activitatea din centre, acolo sunt oameni pasionați, dar, ca în orice domeniu este nevoie de formare profesională. De exemplu, copiii cu care lucrăm noi vin cu traume, vin cu teama de abandon și au derapaje care nu sunt ușor de gestionat. Crește și infracționalitatea la copii, există și tentația consumului de alcool sau de droguri și instrumentele folosite anterior în a discuta și a relaționa cu ei trebuie adaptate noilor nevoi. 

Despre adopții ce ne puteți spune? Adoptă familiile de români?

La noi, deși există strategii la nivel județean și, mai ales, la nivel național de diseminare a procedurii de atestare, a condițiilor de adopție, totuși, ține, până la urmă, de decizia finală a adoptatorilor. Spun asta pentru că, în general, oamenii își doresc copii între zero și șase ani, să fie majoritatea clinic sănătoși, să provină din părinți sănătoși ori realitatea copiilor adoptabili se prezintă altfel. Pe grupa aceasta de vârstă și cu aceste condiții sunt foarte puțini copii în sistem. De exemplu, din 202 copii la nivelul județului nostru, doar 16 sunt cu vârsta cuprinsă între 0 și șase ani. Din acest motiv este puțin dificil, deși există strategii, există campanii de informare. În anul 2023 s-au prezentat la sediul nostru, la Compartimentul Adopții și Postadopții, 45 de familii și persoane în vederea informării autorizate cu privire la procedura adopției. Dintre aceștia, 12 persoane și familii nu au depus dosar de evaluare în vederea obținerii atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, două dosare au fost respinse din cauza aspectelor juridice referitoare la condițiile legale de adopție iar o familie a retras cererea de atestare.

Mai este procesul de adopție în România, un proces greoi? 

Din punctul nostru de vedere, nu! Metodologia aprobată prin legislația existentă a simplificat această procedură de adopție, dar trebuie să ținem cont că toate condițiile trebuie verificate, pentru că este vorba totuși de viața unui copil.

Cam cât mai durează astăzi, aproximativ, un astfel de proces?

Aproximativ nouă luni, dacă este să facem o medie, dar acesta poate dura mai mult sau mai puțin. Procedura adopției, în cazul în care familia/persoana este atestată în vederea adopției implică deschiderea procedurii adopției pentru copil (procedura în instanță ce presupune cel puțin 2 termene, aproximativ 2 luni), etapa de potrivire și încredințare în vederea adopției (6 luni, incluzând și procedura în instanță) și finalizarea procedurii adopției cu etapa încuviințării, care presupune un singur termen în instanță (aproximativ 20-30 zile).

Cei care își doresc să adopte au posibilitatea de a consulta pe bază de programare informaţii referitoare la copiii incluşi în profilul public la sediul DGASPC Sibiu. Profilul public al unui copil cuprinde o prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate care îl caracterizează, fiind însoţit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă ce poate fi aleasă chiar de copil. De asemenea, pot fi încărcate şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului.

În cazul fraţilor adoptabili împreună, profilul este comun. În situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect DGASPC. În termen de maximum 7 zile de la notificare adoptatorul va primi informaţiile complete cu privire la copil şi poate iniţia procedura de potrivire practică.

Pe acest subiect vreau să vă mai spun că Legea 273/2004 cu modificările și completările ulterioare reglementează deopotrivă adopția internă și pe cea internațională, existând situații concrete de adopție în ambele variante, cu preponderența adopțiilor interne, respectiv din partea adoptatorilor cu reședința obișnuită în România. În ultima perioadă se poate spune că numărul adopțiilor anuale este unul constant.

Și dacă tot vorbim despre adopții, cu fetița de câteva luni găsită abandonată pe un câmp din comuna Șeica Mare, în martie 2023 ce s-a întâmplat? Știu că atunci era cerută de rude.

Pentru fetiță s-a instituit o măsură de plasament în regim de urgență la un asistent maternal profesionist, pentru că minorii până la șapte ani nu pot fi instituționalizați în case de tip familial. S-a colaborat în evaluarea cazului cu reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu și Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei Comunei Șeica Mare și în prezent fetița este bine. Se analizează posibilitatea unor măsuri de protecție alternative cu caracter permanent, adică deschiderea procedurii de adopție.

Rămânem la strategii și vă întreb - la nivelul instituției există o strategie cu privire la integrarea persoanelor du dizabilități în societate, pentru a-și recăpăta independența?

Strategia DGASPC-ului este în acord cu Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Române echitabilă” 2022-2027, precum și cu Strategia Națională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități pentru perioada 2022-2030. În tot acest timp ne concertăm să prevenim instituționalizarea acestor persoane și să dezinstituționalizăm foarte multe dintre aceste persoane aflate acum în centrele rezidențiale. Se dorește să se implementeze măsuri care să asigure realizarea acestui drept, doar că este un proces extrem de complex unde se pune accent pe participarea beneficiarului, pe decizia pe care acesta o ia pentru trecerea în comunitate și, bineînțeles, că este nevoie și de o resursă financiară și de sprijin ulterior.

Toate persoanele cu dizabilități au dreptul să trăiască independent în comunitate, în egală măsură ca orice altă persoană, cu acces la sprijinul de care ar putea avea nevoie.

Da, dar pentru asta este nevoie de o colaborare între instituțiile statului. De exemplu, cu primăriile pentru acordarea de locuințe sociale.

Noi suntem dispuși să colaborăm, doar că din punctul acesta de vedere, la nivelul comunităților locale din județul Sibiu nu prea există servicii de sprijin. Primăriile ar trebui să rezolve această situație. Legiuitorul a stabilit un cadru legislativ privind dezinstituționalizarea și la nivelul fiecărui județ este constituit un comitet pentru accelerarea acestui proces de dezinstituționalizare şi de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități. Noi am avut de curând prima întâlnire la nivel național. Pentru că eu sunt președinta acestui comitet am avut și noi o primă întâlnire în 12 februarie, atunci când s-a prezentat calendarul ședințelor programate pentru anul 2024 și cadrul legal pentru susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități precum și indicatori cu privire la numărul  persoanelor adulte cu dizabilități și a serviciilor sociale din structura DGASPC Sibiu. Există un regulament de funcționare al acestui comitet din care fac parte mai multe instituții de la nivel județean, sunt responsabilități și se va pregăti un plan pentru dezinstituționalizarea persoanelor care se vor putea descurca singure și integra în societate.

Câte persoane au reușit până acum să se dezinstituționalizeze?

Până la lansarea acestei strategii, în anul 2022, nu s-a mers pe această idee. În județul Sibiu noi știm două cazuri de persoane care au părăsit centrele noastre și s-a integrat în societate. Sunt soț și soție. Ambii erau instituționalizați și acum locuiesc în apartamentul lor. În momentul în care noi vom pune în practică această strategie, persoanele vor ajunge în locuințe minim și maxim protejate. Ele întotdeauna funcționează pe lângă un centru de zi. Este o etapă intermediară de la Centrul rezidențial până la transferul în comunitate. Doar că în comunitate rolul nu este doar al DGASPC-ului. Un rol important îl au și consiliile locale, pe lângă Consiliul Județean și noi, direcțiile generale, sindicatele, colegiile, jurnaliștii, formatorii de opinie, populația cu toții avem un rol foarte important în integrarea persoanelor cu dizabilități în comunitate. Procesul este la început în toată țara. Așteptăm și noi să vedem ce linii de finanțare vor exista pentru construirea acestor centre de zi sau de recuperare neuromotorie și înființarea de locuințe minim și maxim protejate. Mai avem posibilitatea contractării de astfel de servicii.  

Anul acesta au fost mai două situații în care copii din centrele de plasament s-au automutilat. De asemenea, este cunoscut faptul că sunt mulți copii care fug din aceste centre. Ce ne puteți spune despre aceste fenomene?

Referitor la automutilare, anul acesta ne-am confruntat cu o situație critică în care un grup de patru fete au fost preluate de la un furnizor privat de servicii sociale deoarece copiii au intrat în anturaje care le-au afectat stabilitatea.

Nu trebuie să uităm că acești copii sau tineri provin din medii familiale în care s-au produs abuzuri, au fost neglijați, abandonați și au dobândit traume greu de gestionat chiar și pentru un adult.

Noi am lucrat împreună, toată echipa, să le oferim un mediu cât mai prietenos de viață, în care să se simtă iubiți, apreciați și valorizați. Ne-am îndreptat atenția spre a le oferi activități pe care și le doresc, în special participarea la activități sportive, cursuri de care sunt interesați sau orice activitate își doresc să o desfășoare.

Lucrare realizată de una dintre fetele care, în urmă cu ceva timp, se automutila

În acest context al lucrurilor, apreciem că nu doar DGASPC-ul are un rol important în formarea copiilor ci și comunitatea, școala, presa, întreaga societate civilă. Ne dorim ca în perioada următoare sibienii să cunoască acești copii, performanțele lor și să nu mai  fie promovate doar acțiunile cu impact negativ. Avem copii frumoși și deștepți care își doresc să fie sprijiniți, iubiți, văzuți și ascultați. Vreau să vă arăt ce lucruri frumoase au făcut pentru noi copiii care până nu de mult se automutilau. Uitați ce tablou și ce mesaje frumoase transmit. Acum sunt altfel. Sunt bucuroși, fericiți și încrezători în ei. Trebuie să vă spun că ei au o anumită reținere în societate, pentru că nu toată lumea îi privește cu bunăvoință sau bună-credință. Sigur că sunt și momente în care fac și prostioare sau lucruri mai puțin frumoase. Eu nu sunt psiholog, dar cred cu tot sufletul că o fac pentru a fi remarcați.

Și cei care fug?

Păi asta vrem să facem, să nu mai fugă. Să se simtă într-un mediu stabil, securizat emoțional și să-și dorească să rămână. Nu vom reuși sută la sută, pentru că unii dintre ei deja provin din medii infracționale și ajung la noi în sistem deja cu anumite probleme. Unii ajung să facă ei infracțiuni, dar ceea ce vrem noi să le oferim este un mediu din care ei să nu mai fugă. De aceea este foarte important să-i ascultăm. Nu avem de unde să știm ce trăiesc ei, prin ce trec ei dacă noi nu-i ascultăm. Și uneori adulții fac greșeala de a asculta ce vor ei de la copii. Vreau să încercăm și să reușim cu toții să schimbăm asta.

Și ce se întâmplă cu minorii din sistem care sunt implicați în infracțiuni? Care este cursul lor?

Dacă care sunt implicați în comiterea unor infracțiuni sunt incluși în programe de consiliere psihologică, psihoterapie, programe educaționale în funcție de nevoile acestora și acordarea de servicii medicale atunci când se impune acest lucru.

De asemenea, în aceste cazuri se colaborează cu organele de cercetare penală, caz în care minorii sunt asistați de psihologi din cadrul DGASPC Sibiu în toate etapele derulate în procesul penal, dar întotdeauna minorii sunt asistați de psihologi. La nivelul anumitor structuri din cadrul DGASPC au loc periodic activități de prevenire a comportamentelor delincvente efectuate de către specialiștii noștri, dar și de către specialiști din cadrul altor instituții ale statului, precum: Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane-Centrul Regional Alba Iulia, Inspectoratul Județean de Jandarmi Sibiu.

Vi se pare corect față de persoanele internate în centrele pentru vârstnici sau pentru persoanele cu dizabilități, ca imaginea lor să fie folosită în scopul promovării, fie de către instituțiile afiliate DGASPC, fie diferite acțiuni exterioare? Exemplele sunt pe paginile de socializare a multor dintre centre.

Noi nu utilizăm imaginea persoanelor adulte pentru a promova servicii sau să obținem beneficii. Noi promovăm activități recreative, de grup, activități la care ei își doresc să participe și care fac parte din demersul lor de integrare în societate. Să știți că și ei, ca și copiii, își doresc să fie văzuți. Așa de multă bucurie există în mijlocul lor când au activități, când merg undeva invitați sau vin invitați la ei încât sigur că noi vrem pe paginile noastre de socializare să arătăm lumii aceste activități. Sinceră să fiu, în perioada următoare vrem să fim și mai activi în privința asta. Dar acolo unde apar aceste imagini există acorduri semnate în vederea utilizării imaginilor de la persoanele adulte cu dizabilități sau reprezentantul legal, respectiv a datelor cu caracter personal, cu respectarea legislației în domeniu. La copii legislația este mai restrictivă. Le putem folosi imaginea dacă sunt la o serbare, într-un cadru școlar, dar în rest trebuie acordul reprezentantului legal sau imaginile să fie blurate. Noi respectăm cu mare strictețe toate aceste lucruri. Dar să știți că și ei își doresc foarte mult să apară, să fie văzuți, pentru că, din păcate, în rest sunt destul de invizibili pentru societate.

Câte procese are pe rol instituția pentru drepturile salariale?

Există 12 cauze sunt în curs de soluționare, dintre care cinci cauze sunt pe rolul Tribunalului Sibiu, iar șapte cauze sunt în calea de atac la Curtea de Apel. Apelurile au fost declarate în două cauze de DGASPC și în cinci cauze de reclamanți. De regulă sunt pentru sporurile pentru condițiile de muncă. Majorarea acestor sporuri până la valoarea maximă.

Din punct de vedere al angajaților care este situația? Sunt suficienți angajați, există deficiențe?

Având în vedere legislația în vigoare care limitează sau restricționează înființarea de posturi noi și angajarea de personal, există dificultăți în acest sens. Suntem nevoiți să dispunem și să delegăm atribuții noi unor angajați care, până la urmă, sunt încărcați cu sarcini suplimentare. Dar în acest moment nu avem alternative. Sperăm ca până la sfârșitul lunii iunie să fie încetată restricția pe care o avem prin una din legi și atunci să sperăm că vom putea înființa câteva posturi.

Unde aveți cel mai mare deficit de personal?

La înființarea serviciilor sociale și înființarea caselor de tip familial, centrele de zi. De exemplu, la Prichindelul este gata deja, avem recepția făcută, ne-au venit echipamentele pentru centrul de recuperare a copilului cu dizabilități și acolo dacă nu ne aprobă prin memorandum posturi, deși sunt slabe șanse, mai întârziem cu deschiderea lui. Și avem copii pe liste de așteptare. Din păcate, repet, administrația publică nu ia în serios rolul ei în domeniul social.

În ce sens?

Păi, întrebați la primăriile din județ, ei ce fac în domeniul asistenței sociale, pentru că atribuții nu are doar DGASPC-ul la nivel local. Sunt obligați prin lege să înființeze servicii sociale în structuri. Să aibă servicii de prevenire, de consiliere, pentru că și adulții și copiii ajung la noi în niște situații în care nu prea mai este mare lucru de făcut pentru ei. 

Câte primării din Sibiu au fost înființate servicii sociale?

Pentru adulți se pot spune, pentru că a fost ședința aceea a comitetului de dezinstituționalizare la nivel național, unde este o statistică a acestor servicii înființate de DGASPC-uri și a celor din comunitate. În județul Sibiu, de exemplu, sunt 18 servicii sociale licențiate în primăriile a șapte orașe și comune din județ. Și avem, în total, 64 de primării. Șapte dintre aceste servicii sociale sunt în municipiul Sibiu, două în Mediaș, două în comuna Chirpăr, unul în comuna Mihăileni, unul în Loamneș, unul în Șeica Mare, două în Șeica Mică, două în Agnita și unul în Avrig. La copii nu am încă o analiză făcută.

Care sunt prioritățile dumneavoastră în acest moment?

Prioritatea zero este să am o comunicare eficientă și deschisă cu angajații. Îmi doresc să creez un mediu de lucru pozitiv în care oamenii să fie ținuți la curent cu obiectivele noastre, să planificăm împreună toate activitățile pentru că este o muncă grea. Prețuiesc oamenii și chiar cred că împreună o să reușim. Ce-mi mai doresc este să fiu un exemplu pentru echipă și pentru asta cred că este necesar să-mi îndeplinesc atribuțiile în mod exemplar. Cu toții trebuie să reușim să facem față provocărilor care provin, în mod special din modificările legislative succesive din domeniul asistenței sociale. Mie îmi place foarte mult să lucrez în echipă, de aceea mă bazez pe colegii mei să vină cu propuneri, să fie proactivi, pentru că mie nu-mi place să aud doar ce-și imaginează cineva că vreau să aud. Nu așa se construiesc lucruri. Pot accepta un punct de vedere diferit și chiar apreciez și-l aștept. Este foarte important să reușim pentru că activitatea instituției noastre este foarte importantă. Noi schimbăm vieți. Ajutăm oameni într-o perioadă mai puțin norocoasă a vieții lor.

Și pe termen scurt?

Pe termen scurt îmi doresc foarte mult anul acesta este să duc toți copiii la mare. Avem în jur de 100 de copii și pentru asta vom vedea cum ne mobilizăm cu toții. Am deja semnale că sunt persoane care vor să se implice. Și vom primi echipamente din fondul de rezervă, vorbesc aici despre corturi, pături, treninguri și saci de dormit, ne-am gândit să mergem și într-o drumeție la munte, într-un weekend, cu cortul, să avem foc de tabără, să avem chitară. Acestea sunt două planuri care aș vrea tare mult să ne iasă pentru copii. Și pentru adulți, la fel. Ce mai avem în proiect este o serbare școlară în care să fie toți copiii. Una dintre fetele noastre spunea că-și dorește să compună o melodie pentru toți copiii din sistem.

Ne puteți spune unde vă place mai mult să munciți, aici sau la prefectură?

Muncesc ca funcționar public de o perioadă îndelungată de timp. La Instituția Prefectului – Județul Sibiu mi-am desfășurat activitatea o perioadă mai scurtă de timp, doar doi ani de zile, dar a fost o experiență extrem de valoroasă având oportunitatea de a lucra într-un mediu profesionist și transparent. Formarea mea a început din anul 1998, de când sunt funcționar public. Cea mai mare perioadă a timpului am lucrat în asistența socială la Agenția Județeană pentru Plăți și Asistență Socială. Am fost de cealaltă perioadă a baricadei, adică am controlat, dar toate aceste mă ajută în ceea ce fac acum. De ceva timp în doresc să fac și altceva în afară de administrație și documente și iată că am ajuns aici.

La DGASPC Sibiu îmi place enorm interacțiunea cu tinerii, cu copiii din sistemul de protecție specială, mă onorează și totodată mă obligă să îndeplinesc nu doar obligațiile legale ale instituției în ceea ce îi privește ci să particip activ la activitățile lor, să fac parte din viețile lor. Una dintre prioritățile mele este să reușesc să îi cunosc, să îi văd și să îi îmbrățișez măcar o dată pe fiecare dintre ei.  

Având în vedere că sunteți singura persoană care a reușit să obțină acest post după nouă concursuri, cum vi s-a părut concursul în sine?

Concursul nu a fost deloc ușor, pentru că legislația este destul de vastă, dar am avut șansa de a-l promova, pentru că așa cum vă spuneam anterior, experiența profesională acumulată din domeniul asistenței sociale mi-a fost de mare ajutor. Partea scrisă a fost mai dificilă, dar și partea de interviu a fost interesantă pentru că fiecare membru al comisiei, pe lângă întrebările care mi le-au pus, mereu revenea la «totuși, ce v-a determinat să participați la acest concurs?».

Și ce le răspundeați?

Exact ce v-am răspuns și dumneavoastră. Pentru că iubesc să lucrez cu oamenii.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

8 comentarii

Marius Balan

Acum 1 lună

Succes! Sper sa reusit sa puneti DGASPC "'pe roate''
Raspunde

@marius balan

Acum 1 lună

Vezi sa nu! Tineri care se drogheaza, fete care se prostitueaza, fete gravide, batai intre cei institutionalizati, abuzuri ale copiilor mari fata de cei mici... Asta-i situatia reala, nu fellicitarile si alte parascovenii
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Sibian

Acum 1 lună

O directoare foarte buna a DGSAPC, dar neinteleasa de sefi a fost dna Mihaela Tolciu. Mari realizari a avut!
Raspunde

Marian Budrala

Acum 1 lună

Toate problemele au rezolvare daca exista implicare din partea angajatilor. Dar unii, cum este si doamna director de pe social, Roxana Dinescu, nu stiu de ce vin la serviciu. De s-ar intoarce la cafeneaua ei si sa lase mai altii mai inteligenti sa faca treaba.
Raspunde

Cetățean

Acum 1 lună

Lauda de sine!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Alt sibian

Acum 1 lună

Nu era de-a sefilor.
Raspunde

Xxx

Acum 1 lună

Poate...Lilian!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Nicolae Dincă

Acum 1 lună

De mine cine are grijă, mama e în vârstă, dacă rămân singur vine peste mine, etc. Jud. Ialomița
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus