Descoperire arheologică la marginea Sibiului, în Șura Mare. Prof. Univ. Dr. Țiplic: ”Cercetarea actuală a pus în evidență câteva lucruri care sunt mai spectaculoase”

Arheologii din cadrul Universității ”Lucian Blaga” vorbesc despre prima așezare de epocă romană, certificat clar, aflată în imediata apropiere a orașului Sibiului. Descoperirea a fost realizată de un colectiv condus de Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic în perioada februarie-martie 2024 în Șura Mare.

Cercetarea arheologică de la Șura Mare se desfășoară pe un teren aflat între strada Atelierului și șoseaua spre Sibiu, aflându-se undeva în stânga drumului național, la intrarea în localitate. Ea este prilejuită de pregătirea unei investiții private, un viitor ansamblu rezidențial. În urmă cu trei ani pe aceeași suprafață a fost făcut un diagnostic arheologic, fiind identificate o serie de materiale arheologice și a fost definit un sit arheologic, legislația obligând investitorul să facă cercetări arheologice preventive înainte de a demara lucrările.

În total a fost cercetată cu această ocazie o suprafață de aproximativ 2.500 metri pătrați, descoperiri arheologice ivindu-se doar în câteva din suprafețele cercetate. Deși se așteptau la detalii istorice care țin de Epoca Bronzului, experții ULBS au avut surpriza să dea peste o așezare romană.

”Situl a fost definit pe descoperiri care țin de un orizont de timp foarte timpuriu, aparținând Epocii Bronzului. Au fost descoperite prin diagnostic un mormânt și ceramică aparținând culturii Noua. Și în câteva locuri a fost descoperită iarăși ceramică din mai multe epoci istorice. Deci, oarecum, exista această idee despre ce ar putea să fie acolo. Cercetarea actuală a pus în evidență câteva lucruri care sunt mai spectaculoase. O dată, vorbim despre existența unei așezări de epocă romană, secolele II-III, din care noi am găsit o locuință și două cuptoare de ars ceramică cu o anexă lângă cuptoare. De asemenea, mai mult gropi de împrumut din lut, de unde își luau materia primă. În imediata vecinătate a cuptoarelor de olar se află și o necropola aparținând culturii Noua (epoca bronzului mileniile II-I î.Ch.)”, a explicat pentru Turnul Sfatului Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic.

”Probabil și locuința și atelierul se aflau la marginea așezării romane. Așezarea romană, cel mai probabil este poziționată sub actualele case construite în zonă în anii de dinainte de a fi definit situl. Important este că de când a fost definită ca zonă cu descoperiri arheologice, Direcția Județeană pentru Cultură și Primăria Șura Mare nu mai dau avize până nu se împlinește această etapă de cercetare arheologică”, a mai precizat specialistul.

Descoperirea unei așezări din epoca romană automat i-a făcut pe istorici să discute dacă nu cumva au în față urme ale cunoscutei Cedonii. Cei mai puțin familiarizați cu detaliile istoriei trebuie să știe că ”Cedonia este denumirea unui castru care se afla pe drumul roman ce lega Romula, capitala Daciei Malvensis, de Apulum, capitala Daciei Apulensis”, numele fiind menționat în Tabula Peutingeriana (o copie din secolul al XIII-lea a unei vechi hărți romane în care figurau drumurile și orașele principale ale Imperiului Roman). Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic crede ca Cedonia a fost, mai degraba un punct militar pe malul râului Cibin, decât un castru, însă unde exact se afla ea nu se poate preciza în acest moment.

”Ce pot să spun despre așezare? Este clar că vorbim despre o așezare rurală de epocă romană. După materialul ceramic și alte obiecte pe care le-am găsit acolo s-ar data sec. II-III. Cel mai probabil, undeva de la jumătatea secolului al II-lea ar începe această așezare, potențial legală de ceea ce înseamnă locuirea romană în zonă, menționată și în Tabula Peutingeriana. Cedonia este un nume pe care toată lumea îl știe și toată lumea caută să afle unde este. Eu cred că Cedonia, ca atare, nu a fost o așezare foarte importantă, adică nu era o așezare prea mare. Mai degrabă Cedonia a fost un punct militar, o zonă de trecere a Cibinului, o zonă de vad. Dacă ar fi fost acolo unde toată lumea crede că ar trebui să fie, în zona Gușterița, imediat în apropiere, în zona limitrofă vetrei așezării, la cât de mult s-a săpat acolo am fi avut cel putin fragmente de monumente romane sau ar fi trebuit. Iar dacă ar fi fost o așezare importantă, ar fi trebuit să apară ceramică, să fie vizibilă mai abundent. Or nu iese mai nimic. Noi știm la Gușterița despre depozite de bronzuri descoperite încă de acum o sută și ceva de ani, așezări documentate prin cercetări de suprafață care țin și de perioada Neolitică și de perioada Epocii Bronzului târzie și de Hallstadtt, deci undeva până la nivel de secol III înainte de Hristos. Avem tot felul de materiale. Avem după aceea un cimitir de incinerație (sec. VIII-IX) care a fost cercetat la Gușterița la sfârșitul anilor '60, începutul anilor '70, de profesorul Thomas Nägler. Profesorul Nägler a și publicat această necropolă ce are 72 de morminte descoperite, dar despre materiale de epocă romană nu prea știm nimic. Totuși nu pot să spun că ce am găsit noi la Șura Mare ar putea fi Cedonia. E destul de aproape, iar dacă la Cedonia a fost un punct militar, în imediata lui apropiere a existat așezarea aceasta. Care cu siguranță nu a fost una lipsită de importanță pentru că ateliere de olar nu avem oriunde. Din informațiile pe care le avem până acum am putea spune că avem la Sura Mare un sat normal, o localitate obișnuită. Cât de mare nu putem spune”, a declarat pentru cititorii Turnul Sfatului profesorul Țiplic.

Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic.

”Ce este important este că avem prima așezare de epocă romană clar certificată în imediata apropiere a orașului Sibiu. Am mai făcut o cercetare arheologică la Șura Mică, acolo am descoperit tot o așezare de epocă romană, datată secolele II-III, iar colegul Silviu Purece cercetează tot o așezare de epocă romană, tot de secolele II-III, la Ocna Sibiului. Deci avem niște așezări de epocă romană care se înșiră și cumva creează un drum. El vine dinspre Olt pe Cibin, îl traversează, apoi merge spre Șura Mică, Ocna Sibiului și de acolo Topârcea și merge mai departe către Valea Mureșului. E un drum care conecta zona Alba Iulia, Turda, Potaissa și Napoca, deci venea de la Porolissum și mergea până la vărsarea Oltului în Dunăre. Cumva, pe drumul acesta există și sate, unele așezate pe văile mici, adiacente, care se ocupau cu activități agricol-pastorale, depresiunea Sibiului fiind una foarte bună pentru așa ceva. Cumva, așezarea aceasta – nu vreau să spun că este Cedonia pentru că nu am niciun argument, dar este totuși una importantă. Marchează existența unei locuiri de epocă romană consistentă și este posibil să mai apară și altele”, a concluzionat Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic.

Cercetarea a început în februarie și va mai dura aproximativ lună, cel puțin, spun specialiștii Universității Lucian Blaga. Descoperirile au fost sau vor fi predate Muzeului Astra, ele urmând să servească atât ca obiect de studiu pentru studenții ULBS de la istorie, cât și ca bază pentru viitoare expoziții dedicate publicului larg.

Sursa foto: Facebook Ioan Marian Țiplic

Descoperiri arheologice în Cisnădie: Cum trăiau acum mii de ani înaintașii cisnădienilor din zilele noastre

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi