Ce au făcut primarii din Alba Iulia și Făgăraș în legătură cu tigrul platanului și ploșnița dantelată. La Sibiu încă nu se știe instituția care ar putea interveni

Conducerea Direcției de Sănătate Publică Sibiu spune că a înmânat primăriei metodele de combatere a insectei cunoscută sub denumirea de tigrul platanului, inclusiv tipul de substanță care poate fi folosit, dar și măsuri de protecție și prevenție pentru populație. În același context, directorul Agenției pentru Protecția Mediului transmite că instituția pe care o conduce nu are în atribuții combaterea acestei insecte, dar că la nivelul instituției au existat discuții despre găsirea unui predător, printr-un proiect de cercetare. Nu există, însă, finanțare. Pe de altă parte, Turnul Sfatului a luat legătura cu primarii din Alba Iulia și din Făgăraș, două orașe care s-au confruntat, la rândul lor, cu invazia acestei insecte, pentru a vedea cum au procedat.   

La jumătatea lunii aprilie, după mai multe sesizări transmise de sibieni pe toate canalele cu privire la o invazie a insectelor tigrul platanului și ploșnița dantelată, primăria a reacționat printr-un comunicat de presă prin care îi anunța pe locuitorii Sibiului că instituția nu are atribuții în întocmirea planurilor de combatere a bolilor și dăunătorilor pentru spațiile verzi, acestea intrând în competența ministerelor de resort, prin Agențiile proprii specializate, respectiv Oficiul Fitosanitar, Agenția de Protecția Mediului și Direcția de Sănătate Publică.

„Tipurile de insecte pentru combaterea cărora se efectuează activități de dezinsecție, sunt stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică sau de Direcțiile de Sănătate Publică. Tigrul platanului și ploșnița dantelată sunt insecte care se hrănesc cu seva plantelor și nu sunt considerate de autoritățile competente menționate vectori de transmitere a bolilor infecto-contagioase și parazitare pentru oameni sau animale.

Primăria Sibiu a solicitat încă din august 2023 și un punct de vedere din partea Direcției de Sănătate Publică Sibiu. Conform răspunsului primit, la nivelul DSP Sibiu nu există un plan de combatere a acestor specii invazive de insecte emis de către Ministerul Sănătății și nici o metodologie de supraveghere a vreunei boli transmise de aceste insecte. Primăria Sibiu nu poate să depășească prevederile emise de autoritățile competente și, prin urmare, Programul Unitar de Acțiune de Combatere a Vectorilor alcătuit de Serviciul Public Salubrizare și Protecția Mediului include în prezent activități de dezinsecție pentru combaterea țânțarilor și căpușelor, care transmit (direct sau indirect) boli infecto-contagioase și parazitare pentru om și animale. Acest program NU include și NU POATE să includă combaterea insectelor tigrul platanului și ploșnița dantelată”, se arăta în comunicatul transmis de Primăria Sibiu.

Imagine din Sibiu, cartierul Terezian, din această primăvară

Directorul Direcției de Sănătate Publică Sibiu, Horațiu Cojocaru, spune că trebuie făcute o serie de precizări, cu privire la câteva informații inexacte transmise de cei de la primărie prin comunicatul de presă și subliniază faptul că a au fost trimise atât metode de combatere cu substanțe indicate explicit, cât și măsuri de protecție și prevenție pentru populație.

„Așa cum este precizat și în răspunsul adresat Primăriei Sibiu, în luna august 2023, referitor la specia de insecte Corythucha ciliata, cunoscută popular și ca Tigrul platanului, am pus la dispoziție toate informațiile necesare referitoare la mediul și ciclul de viață al acesteia, la faptul că accidental pot provoca prin înțepare un disconfort, recomandări pentru populație cu privire la măsuri de protecție și de prevenție și poate cel mai important pentru Primaria Sibiu metoda prin care se pot combate cu insecticide aceste insecte, indicând explicit tipul de substanță cu care se pot efectua, concentrația ce trebuie folosită și intervalul la care trebuie aplicat. Aceste informați au fost puse la dispoziție cu sprijinul Institutului National Medico-Militar „Cantacuzino” și care este parte integrantă a răspunsului nostru. În concluzie, Primăria împreună cu autorității fitosanitare și de protecție a mediului pot decide combaterea acestei insecte dacă numărul mare și răspândirea lor impune acest lucru”, spune Horațiu Cojocaru, directorul DSP Sibiu.

Directorul Agenției de Protecție a Mediului spune că nu are atribuții în combaterea insectei

În momentul de față Agenția de Mediu nu execută niciun plan în legătură cu combaterea acestor insecte, a transmis Ciprian Simulescu, ca răspuns la comunicatul primăriei.

„Există acea instituție, Oficiul fitosanitar care probabil are atribuții în acest sens. Agenția de mediu, eventual, dacă este necesar, poate să avizeze vreo substanță cu care să acționeze în teritoriu, în rest nu”, spune acesta.

În ceea ce privește impactul pe care această insectă l-ar putea avea asupra naturii, directorul spune că există un proiect prin care să se găsească un prădător, dar încă nu sunt bani pentru el.

„Există un studiu în acest sens și am mai avut discuții cu diverse instituții și ne-am gândit chiar să facem un proiect, dar încă nu am găsit sursa de finanțare pentru el. Ne-am gândit să facem acest proiect cu Universitatea Lucian Blaga și cu niște profesori universitari de acolo. Era vorba despre un studiu și o cercetare cu privite la această insectă pentru a găsi o specie antagonică pentru a o mânca. Asta era ideea proiectului, dar a rămas totul la stadiul de discuții pentru că nu avem o finanțare certă. Asta pe partea de cercetare și nu de teren. Vă pot spune în schimb, chiar dacă nu sunt eu un mare specialist pe tema aceasta, că și în alte țări a fost invazie, cu mai mulți ani înainte ca ea să apară și în România și natura știe să regleze totul, la un moment dat. Adică nu trebuie să ne panicăm”, a mai spus directorul Agenției pentru Protecția Mediului.

Ce au făcut alte primării 

Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, spune că a suplimentat sumele pentru deratizare – dezinsecție.

„Este o insectă relativ nou apărută și nu toate substanțele au fost eficiente. Acum avem substanțe noi care sunt și mai bune și mai scumpe. Noi suntem acum la faza unei achiziții rapide, care sper să se finalizeze săptămâna aceasta, pentru anul acesta de dezinsecție – deratizare, pentru că este în derulare și achiziția mare pentru cinci ani de zile cu contract cadru și contract de subsecvente. Problema este că nu ne putem permite așteptarea încheierii acestei achiziții și atunci am făcut achiziție directă, mai rapidă care, din câte știu eu, se va încheia săptămâna aceasta. În concluzie, vom suplimenta sumele și vom da cu substanțe mai noi, cu treceri mai dese. Față de vechiul contract, vom merge nu doar pe domeniul public, cu vom da cu atomizoarele și în curțile părăsite sau acolo unde pot fi focare de dezvoltare a larvelor și a insectelor”, a spus pentru Turnul Sfatului primarul din Alba Iulia.

Imagine din Alba Iulia. Sursa foto Alba24 

Edilul spune că a consultat caietele de sarcini și achizițiile de la Deva, care au achiziționat astfel de substanțe cu o lună înainte, dar a discutat și cu specialiști. De asemenea, acesta precizează că substanțele achiziționate sunt acreditate și de Direcția de Sănătate Publică și de Direcția Sanitar Veterinară.

Primarul spune că și anul trecut s-au făcut acțiuni de dezinsecție care au vizat tigrul platanului și ploșnița dantelată, dar undeva prin luna mai. Anul acesta însă, din cauza temperaturilor ridicate din lunile februarie și martie, insectele au apărut mai devreme.

Decizia de a da cu substanțe a venit în urma sesizărilor făcute de locuitorii orașului Alba Iulia, dar și a autosesizării.

„Am primit și plângeri. Au venit în audiență, mi-au scris pe facebook sau am primit sesizări pe adresa primăriei, dar și noi ne-am dat seama că această insectă este deranjantă pentru oameni”, mai spune primarul.

În ceea ce privește afectarea mediului Gabriel Pleșa spune că sunt mulți platani în Alba Iulia și a observat că insecta stă pe spatele frunzei, dar că nu a văzut studii care să-i indice că ar afecta copacul, deși nu exclude această posibilitate.

Făgărașul este un alt oraș în care oamenii s-au arătat afectați de insecta cunoscută sub numele de tigrul platanului și au cerut sprijinul autorităților. Și primarul de aici a apelat tot la dezinsecție.

Imagine din Făgăraș (sursa: făgărașultau.ro)

„Este un fenomen care s-a petrecut în zona noastră peste tot și am ales să facem dezinsecție. Noi aveam programată dezinsecția așa cum spune și normativul, dar am făcut-o puțin mai repede în încercarea de a combate și această insectă. Am primit destul de multe sesizări la primărie din partea oamenilor, am sesizat și noi disconfortul creat de insectă și am acționat în acest fel. Avem contract cu firme acreditate care folosesc soluții acreditate”, a declarat pentru Turnul Sfatului Gheorghe Sucaciu, primarul municipiului Făgăraș.  

La București și Tg. Mureș încă nu s-a auzit de tigrul platanului

Pentru că în aceste zile la Sibiu se desfășoară Olimpiada Națională de Biologie am profitat de discuțiile avute cu membrii comisiei acestei olimpiade pentru a afla situația din orașele lor. 

„Eu personal nu am auzit în cercul de biologi discuții despre tigrul platanului sau ploșnița dantelată, dar am mai citit în presă. Eu cred că fiecare localitate se confruntă cu diverse probleme. Dacă mă întrebați pe mine ca și cetățean al Bucureștiului eu pot să spun că mă confrunt cu țânțarii. Nu am văzut încă, la noi acestă nouă insectă”, a spus prof. dr. Daniela Călugăru, inspector în Ministerul Educației. 

Nici delegatul de la Tg. Mureș nu a avut prea multe de spus despre tigrul platanului, acesta fiind profesor la Facultatea de Medicină și nu biolog.  

Potrivit specialiștilor de la Institutul „Cantacuzino”, tigrul platanului este o insectă originară din America de Nord care a fost descoperită și în Europa în anul 1964, în Italia mai exact.

În România a fost identificată în anul 1990, în sud-vestul țării, iar ulterior, în 2010, în centrul țării, inclusiv în județul Alba. Femelele acestei specii pot depune între 285 și până la 350 de ouă cu o lungime de 0,5 cm de culoare neagră. Tot ciclul de viață durează 44 de zile, cu câteva generații într-un an. Specia rezistă și peste iarnă suportând temperaturi și de – 24 de grade Celsius.

Se hrănesc preferențial pe frunze de platan (pe care le înțeapă și sug seva din proximitatea nervurilor limbului foliar) sau pe frunze de frasin, mai rar.

Accidental pot provoca prin înțepare (înțepătura de obicei nedureroasă) disconfort la om manifestat prin inflamarea zonelor înțepate generând, dar în cazuri rare, puruit intens, dermatoze și în unele cazuri suprainfecții mai grave cu bacterii oportuniste. Doar două cazuri au fost semnalate în acest sens, în anul 2013, în Italia.

Ca măsură de protecție personală specialiștii de la Cantacuzino recomandă aplicarea de creme emoliente și preventiv repelenți de tip DEET sau similari (soluții împortiva insectelor).

Se pot combate prin tratamente cu insecticide asupra formelor adulte cu Deltametrin 10g/l sau Imidacloprid 200 – 75g/l, aplicate lunar.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671