Miercuri,
19.06.2024
Cer Senin
Acum
16°C

30 de ani de la prăbușirea Caritas, una din cele mai mari ”țepe” de după 1989. Cum au trăit sibienii euforia și dezamăgirea câștigului X 8, fără să faci nimic

30 de ani de la prăbușirea Caritas, una din cele mai mari ”țepe” de după 1989. Cum au trăit sibienii euforia și dezamăgirea câștigului X 8, fără să faci nimic

Cel mai celebru joc piramidal din istoria României s-a prăbușit în august 1994, iar mii de sibieni au rămas fără banii depuși într-o acțiune care promitea înmulțirea lor de opt ori, fără cel mai mic efort.

Interesant este că media de atunci era împărțită în două tabere: scepticii și cei care încurajau depunerile. Atmosfera de atunci încercăm să fie redată în rândurile ce urmează.

Citește și:

Ocna Sibiului, acum peste 100 de ani: ”Oaspeții stabili sunt pe an 1.400—1.500, iar accidentali, câteva zeci de mii”. Problema tricolorului românesc

Ce era Caritas. S-au băgat până la 5 miliarde de dolari. Stoica, fondatorul a murit sărac

A fost un joc de tip piramidal care a funcționat în România între aprilie 1992 și august 1994. A atras milioane de deponenți din toată țara care au investit mai mult de 1.000 de miliarde de lei vechi, între 1 și 5 miliarde de dolari americani, înainte de a da faliment în 14 august 1994. La data declarării falimentului avea datorii de 450 milioane de dolari americani”, scrie Economedia într-un articol din 2021.

Compania "Caritas" a fost fondată de către Ioan Stoica în aprilie 1992 în Brașov sub forma unei societăți cu răspundere limitată cu un capital de numai 100.000 de lei (500 USD sau 775 de dolari actual).

Caritas s-a mutat în Cluj-Napoca două luni mai târziu. Depozitele erau inițial mici (2.000–10.000 lei), dar mai târziu depozitul minim a crescut la 20.000 de lei, iar cel maxim a fost majorat până la 160.000 de lei.

Sistemul lui Stoica promitea restituirea, după trei luni, a unei sume de opt ori mai mari decât banii investiți. Listele cu depunători cărora le venise rândul la câștig erau publicate în cotidianul "Mesagerul transilvan" dar și în ”Rondul de Sibiu”, în județul Sibiu, culmea un ziar care în partea editorială era extrem de sceptic la adresa jocului.

Caritas-ul a atras un număr de 400.000 deponenți din întreaga țară.

Economistul Dan Pascariu estima că între 35% și 50% din gospodăriile din România au fost participante la acest sistem, în timp ce Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, estima circuitul financiar ajunsese la un moment dat să ruleze o treime din masa monetară a României.

Fondatorul și proprietarul afacerii, Ioan Stoica, a fost condamnat în anul 1995 de către Tribunalul din Cluj la un total de 7 ani de închisoare pentru fraudă, dar a făcut apel și i s-a redus termenul de pedeapsă la numai doi ani. Nemulțumit și de această perioadă, el s-a adresat Curții Supreme de Justiție și sentința i-a fost micșorată la un an și jumătate de închisoare. A fost eliberat la data de 14 iunie 1996.

Ioan Stoica a murit în 2019, falit, fiind evacuat din garsoniera în care trăia cu chirie și dormind alături de oamenii străzii, preciza Foaia Transilvană, ziarul care publica în anii 90 câștigătorii Caritas. 

Citește și:

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Pledoarie pentru Caritas. ”Lăsaţi, domnilor gazetari atoateştiutori, românii să-şi investească banii lor în ce vor” 

Cotidianul Tribuna publica în 9 noiembrie 1993 un comentariul al directorului general Emil David în care îi ataca pe cei care criticau jocul piramidal Caritas.

”Caritas-ul este, fără îndoială, un fenomen. Caritas-ul este fără doar şi poate, un mit. Caritas-ul a născut pasiuni şi speranţe şi obsesii şi psihoze. Dar Caritas-ul a născut deopotrivă şi propriii săi duşmani şi detractori. Cei mai nemiloşi şi mai consecvenţi s-au recrutat din rândul publicaţiilor româneşti. De ce? Numai Dumnezeu ştie! (...)

De ce un arsenal atât de vast şi sofisticat împotriva unei biete idei care “a prins" în România? Adică, nu s-ar putea adopta şi o altă atitudine? O atitudine de genul: e treaba oamenilor, sunt banii oamenilor ce avem noi cu ei? S-au văzut cândva, la cazinourile din Monte Carlo sau de aiurea, inşi, fie ei şi supradotaţi, ca gazetarii noştri de elită, care să-i tragă de mânecă pe participanţi, sfătuindu-i imperativ: “nu jucaţi, veţi fi duşi la pierzare?” Sau scribi care să ceară desfiinţarea ruletei? Sau unii gazetari români îi consideră pe cetăţenii români, tembeli şi nevolnici, inşi ce nu ştiu ce fac cu averea şi cu banul lor? Sau - de ce nu? - aceiaşi gazetari sunt de fapt părtaşi la odiversiune şi potlogărie tipic românească având drept “punctochit” Caritas-ul, diversiune finanţată pe căi oculte chiar de concurenţii Caritas-ului...

Lăsaţi, domnilor gazetari atoateştiutori, românii să-şi investească banii lor în ce vor şi cum vor şi nu-i mai socotiţi proşti şi nu le mai plângeţi atâta de milă şi nu le mai cobiţi, ca nişte babe troglodite, pierderi iluzorii!”, scria Emil David.

Citește și:

„Sibiul verde”: După 117 ani s-a dublat numărul călătorilor de pe transportul public electric. În 1906, aproape un milion de persoane foloseau tramvaiul electric cu energie de la Sadu

Toată administrația aștepta banii Caritas: ”Nu ne-ar fi picat rău din punct de vedere financiar să dăm un spaţiu pentru CARITAS” 

Ziarul Rondul publica în noiembrie 1993, spre finalul jocului piramidal, o declarație a lui Ioan Stoica, în care acesta precizează că ar intenționa să deschidă o filială în Sibiu.

”Domnul Ioan Stoica, patronul popularului circuit de întrajutorare „Caritas“, a acordat o declarație în exclusivitate ziarului „Rondul“, în care și-a precizat într-o formă directă intențiile de viitor: „Sunt forțe care se opun bunului mers al circuitului, ziare care îmi interpretează gesturile și cuvintele, care scriu numai ce le convine, acționînd în slujba unor puteri oculte. în ciuda problemelor de moment, circuitul este puternic, voi accelera într-o oarecare măsură și plățile la Agenția din Cluj și doresc să deschid o agenție la Sibiu, dacă sunt mulțumit de spațiu“”, scrie ziarul.

Stoica ar fi spus că deja ar fi discutat despre acest subiect cu primarul Sibiului, Bucur, iar jurnaliștii de la Tribuna, contrariați, i-au întrebat pe toți ”bucurii” din județ cu funcții notabile dacă au discutat cu patronul Caritas.

”Primul nostru interlocutor, domnul SORIN ŞERBU (n.r. primarul de atunci al orașului) ne-a precizat: “nu am fost contactaţi de dl. Stoica până acum în privinţa solicitării vreunui sediu pentru o agenţie Caritas la Sibiu. Şi nici de altă persoană de la Caritas. Noi n-am avut niciodată o asemenea iniţiativă. Dacă ea va veni din partea domnului Ioan Stoica o vom analiza în Consiliul municipal şi cred că va primi o rezolvare pozitivă”.

DIONISIE BUCUR, primarul Mediaşului - “Nimeni din primăria noastră nu l-a contactat pe dl. Ioan Stoica. Am fi bucuroşi să-i oferim un spaţiu pentru o filială la Mediaş în cazul în care ne-ar solicita acest lucru”.

CORNELIU BUCUR, directorul Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Populare “Astra” Sibiu- “Nu, din păcate nu-i vorba de mine şi nici de muzeu. Zic, din păcate, întrucât poate nu ne-ar fi picat rău din punct de vedere financiar să dăm un spaţiu pentru CARITAS”.

Ioan Stoica a declarat atunci că totul ar fi fost o invenție a jurnaliștilor de la ”Adevărul”.

”Eu nu am dat nici o declaraţie ziariştilor de la “Adevărul”. Nu ştiu de unde l-au scos pe acel domn Bucur. Nu am fost contactat de nici o oficialitate din Sibiuşi nu am contactat la rândul meu pe nimeni din conducerea administraţiei oraşului. Vă pot informa că am primit mai multe oferte de la persoane private. Le voi studia pe fiecare în parte și voi comunica la timpul potrivit decizia luată”, a declarat Stoica pentru Tribuna în 1993.

Citește și:

Scriitoarea care l-ar fi inspirat pe Bram Stoker în ”Dracula” a stat 2 ani în Sibiu. Jurnal: ”Sașii au un aspect trist de lemn neterminat, iar românii sunt încăpățânați și lipsiți de curaj”

Citește și: 

60 de ani de când în Sibiu a poposit o balenă. Istoria lui Goliath s-a terminat cu un uriaș fake: balena, reconstituită din papier-mâché, a vândut zeci de mii de bilete

Aveți încredere în Caritas? ”Fiind angrenată foarte multă lume, este foarte greu să se oprească”

În noiembrie 1993, ziarul Rondul a întrebat mai mulți sibieni dacă au încredere în sistemul Caritas. Acestea sunt răspunsurilor:

Pensionar, 57 de ani: „Da. Am jucat la CARITAS. Dacă toată lumea în, vom lua șî noi. Dacă nu aveam încredere, nu jucam“.

Profesor, 48 de ani: „Da. Am încredere, pentru că odată pornită chestiunea, fiind angrenată foarte multă lume, este foarte greu să se oprească“.

Elevă, 17 ani: „Da. Am jucat și am încredere că voi cîștiga“.

Mircea Corban, 35 de ani, sing. un șomaj tehnic: „Da. Cred că va merge pînă în ianuarie, februarie. Mai mult nu cred, după devansările astea“.

Barbu A., inginer, 38 de ani: „Da. Am jucat, dar nu cred că voi cîștiga“.

Drăgan N.1 18 ani, student: „Nu. N-am jucat și nici nu am încredere s-o fac“.

Vînzătoare, 46 de ani: „Da. Bineînțeles, că am încredere. Altfel n-aș fi jucat“.

Aurelia Duiciu, 46 de ani, gestionară: „Da. Pînă acum a fost serioasă problema. Oricum, nu cred că se va întrerupe pentru că se depun în continuare banii.

Elevă, 18 ani: „Nu. Fiind elevi, nu avem buget“.

Patroană, 46 de ani: „Da. Cred că voi cîștiga. Doar nu se întrerupe acum“.

Liviu Foca, 79 de ani, pensionar: „N-am jucat. Aștept să văd pe unul care a cîștigat. Atunci am curajul. Pensionarii strîng banii“.

Unii sibieni au avut atunci ideea unui câștig suplimentar de pe urma jocului piramidal. Exstau în acea perioadă anunțuri în care oameni își oferea serviciile de a merge să depună banii la Cluj, la Caritas. Contra unui procent de 10% din viitorul câștig.

Citește și:

Istoria lagărului de la Sibiu. Detalii despre dezarmarea și trierea românilor ajunși în ”carantina morală și sanitară”, de după Primul Război Mondial

Caritasul făcea pui…

Caritas mai avea o lună de existență în iulie 1994 când la Sibiu începea să funcționeze un nou joc piramidal, semn că puțini au înțeles de fapt ce s-a întâmplat.

Ziarul Rondul a scris despre acest fapt.

”Lumea bună a început un nou circuit de întrajutorare Lecția „CARITAS"ului nu a fost suficientă. îmbogățirea peste noapte este încă o himeră, care circulă prin numeroase case, mai ales prin cele bune. Așa e la început târziu, când jocul Mai ajunge printre cele mai modeste, el sucombează rapid. De vreo lună, oameni subțiri, în funcții înalte din Sibiu, s-au înscris la noul circuit „CONEX GOLD“, „circuit supervizat de computer“, născut la poalele Feleacului ca și fratele său mai mare „CARITAS”. El aparține firmei „FLORMAR“ SRL și promite în 6—8 luni de la înscriere 5,832 milioane Primești o listă de lei, cu cinci nume, îi dai primului 24 de mii de lei, firmei din Cluj îi trimiți 16 mii de lei, apoi cauți încă patru dornici de bani și completezi o nouă listă. Cam ăsta este noul joc pe care clujenii l-au inventat, nu ne îndoim, spre binele națiunii române. Deja s-a dovedit primii câștigă”, scria Dorin Teodorescu în ziarul Rondul.

Același ziar scria în decembrie 1993 despre apariția altui jos piramidal.

”Sperînd că de această dată norocul le va surîde, mulți dintre depunătorii ghinioniști ai Caritasului s-au alăturat ieri persoanelor îngrămădite și zgribulite din incinta Hotelului „Dumbrava“, mizînd pe faptul că, de această dată, sînt printre primii. 

Noul circuit de întrajutorare, deschis în premieră națională la Sibiude firma „Năstase“ S.R.L. din Brașov, asigură deponenților un cîștig de 10 ori mai mare decît suma depusă, după numai 60 de zile calendaristice. 

Dl. Dumitru Mitrache, patronul circuitului, ne-a declarat că „suma minimă de depunere este de 20 000 lei, la care clientul adaugă și comisionul firmei de 3 000 lei (15%), iar cea maximă 1 milion. 

Dînsul a mai precizat: „Jocul va ține ani de zile și sper că va fi continuat de copiii mei!“. Deocamdată, efectivul personalului angajat totalizează 20 de persoane, iar înscrierile se fac pe baza unei chitanțe de mînă.

Programul de lucru este zilnic de la 8 la 20. Ieri, în prima zi de funcționare a circuitului, în jurul orelor 14,00 erau adunate îin holul hotelului aproximativ 50 de persoane, număr care, potrivit spuselor patronului, se menținea încă de la ora 8 dimineața. 

„Am depus o sumă mică și sper că voi lua repede banii, căci sunt printre primii depunători. Așa poate, îmi voi recupera și banii pierduți la Caritasne-a declarat d-na O.G.”, scria ziarul sibian.

Citește și:

Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

12 comentarii

Emil

Acum 1 lună

Ca Soica va muri talharul Iliescu. Caritas a fost escrocheria mafiei statale, Tatulici cu TVR-ul precum CEC-ul cu somnul FNI-ului, Mesagerul transilvan care filtra listele cu depunatorii si castigatorii. Multi se plangeau autoritatilor ca trecusera 4-5 luni de cand depusesera banii si n-au mai aparut in ziar iar cei care depusesera banii mult in urma lor au aparut si nimeni n-a indraznit sa-l deranjeze.
Raspunde

Blaga

Acum 1 lună

Este greșită informația ca în august 1994 a căzut “Caritas” ! A fost în august 1993 !!!! De ce știu? Pentru ca în octombrie 1993 am făcut nunta iar o mare parte dintre invitați au “cinstit” cu bonuri “Caritas” deși știau ca este mort !
Raspunde

Gic@

Acum 1 lună

Daca nu era Caritas-ul, Clujul era la fel de prăfuit și de imbicsit. Și toți patrioții is atîrna steagul românesc deasupra casei. Asta erau daca nu furau, niste taximetriști amărâți. Trăiască România și patrioții, să mai ciugulim ceva de la ei...
Raspunde

GDPR

Acum 1 lună

Eu zis sa aveti putina grije cu lista aia. Poate ca va luati o amenda pentru încalcarea legislatiei GDPR.
Raspunde

Kukuruku

Acum 4 săptămâni

Mai greu...nu e prenumele. Si pe vremea aia , fara GDPR, aveau grija sa nu stie toata lumea numele exact din buletin si adresa completa. Doar cat sa vina sa-si ridice banii toti de pe strada aia pe care ii chema asa de familie si care aveau initiala aia a prenumelui. La fata locului se comunicau si verificau datele exacte.
Raspunde

Dudu

Acum 1 lună

Imi aduc aminte. Hmmm.... parca a fost ieri. Manati de lacomie, naivi si usor de manipulat, au fost unii care si-au pus la bataie toata agoniseala. Si acum suntem tot la fel, nu s-a schimbat nimic in mentalitate.
Raspunde

Kukuruku

Acum 4 săptămâni

Adica suntem oameni, dintre care unii sunt lacomi si/sau lenesi si/sau disperati.
Raspunde

Vrabie Georgeta

Acum 4 săptămâni

Credulitatea și lăcomia maselor,au fost suportul pe care s-a construit Caritas! Orice om cerebral,care cunoaște aritmetică,înțelege că dintr-un leu,nu se pot face doi fără o investiție profitabilă,sau dacă alt om pune lângă acel leu încă unul ! Niciun "joc" și nicio " metodă" piramidală,nu funcționează,decât în primele luni! Fostul meu soț,a insistat sa depunem și noi bani,...."că uite câți s-au îmbogățit", numai tu nu vrei,ca intotdeauna faci pe deșteapta!
Raspunde

Adina

Acum 4 săptămâni

Mi se pare absolut hilar ca il cheama "Ioan Stoica" pe tipul din etnia _____ :) Oare daca s-ar cauta la evidenta populatiei Brasov, nu cumva s-ar gasi pe acolo un act cum ca omul nostru si-a schimbat numele? Ioan Stoica suna atat de romanesc... dar uite ca fata il tradeaza. Putea sa se cheme si Vasile Marginean sau Ghita Suciu, ca tot il trada nasul ala exotic. :) Mai, mai, mai... cum a cazut comunismul, cum au navalit "afaceristii" sa dea tepe si sa cumpere fabrici.
Raspunde

Kukuruku

Acum 4 săptămâni

(Acest mesaj a fost moderat din cauza limbajului care incită la ură)

Raspunde

Cet

Acum 4 săptămâni

Oare cat era un belet? 40.000!lei!
Raspunde

Till Eulenspiegel

Acum 4 săptămâni

Multi si-au justificat prosperitatea obtinuta din spagi prin ''am cistigat la Caritas!''.Cumva, ''elita'' oamenilor de afaceri sibieni a pornit ''de la Caritas''.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus