Joi,
25.07.2024
Innorat
Acum
22°C

Primăria Sibiu, despre avantajele viitorului Gușterland: autobuz dedicat, restricționarea accesului motorizat, lifturi pentru persoanele cu nevoi speciale, regenerarea pășunilor

Primăria Sibiu, despre avantajele viitorului Gușterland: autobuz dedicat, restricționarea accesului motorizat, lifturi pentru persoanele cu nevoi speciale, regenerarea pășunilor

Ca urmare a criticilor aduse referitoare la dimensiunile viitorului Gușterland, Primăria Sibiu a revenit cu o serie de explicații și detalii despre proiectul ale cărui lucrări vor începe, oficial, în câteva zile. Reprezentanții administrației locale arată că va fi restricționat accesul auto inclusiv înspre monumentul din Primul Război Mondial, că va fi creată o linie de autobuz dedicată acestui parc de distracții și că, printre altele, acolo unde se impun taxe, acestea vor fi modice.

Nu mai puțin de 16 motive pentru redimensionarea proiectului au fost enumerate de inginerul Jens Kielhorn, într-o scrisoare deschisă transmisă Primăriei în cadrul unei a doua consultări pe teme de mediu. Printre îngrijorările locuitorului cartierului Gușterița se numărau afectarea pășunilor seculare, inclusiv la nivel vizual, și, în general, creșterea presiunii antropice asupra zonei. 

Pe mai bine de 12 pagini se întinde răspunsul transmis de către reprezentanții Primăriei Sibiu, răspuns în care se regăsesc o serie de detalii. Cum ar fi cele referitoare la accesul la viitorul parc de distracții. „Va exista un traseu de transport public dedicat acestui obiectiv, care va prelua o parte din traficul generat și vom stimula cetățenii să utilizeze mijloace de transport alternativ, prin construirea unei piste pentru biciclete care să conecteze zona de agrement cu rețeaua velo din oraș, dar și prin aplicarea de măsuri soft. Legat de acces, acestea sunt gândite pe de o parte doar pentru velo și pietonal dinspre zona Mălinului (pe Strada Viilor nu dorim și nici nu recomandăm să se transforme într-o parcare pe carosabil neavând capacitatea de mai mult de 20 de locuri de parcare), rutier, velo și pietonal pe strada Salcâmilor, Răchitei. Accesul auto va fi permis doar până la baza versantului estic, unde va fi propusă o parcare amenajată cu suprafață permeabilă, urmând ca pe toată zona să se facă accesul pietonal sau velo. Acest aspect va duce la limitarea/oprirea accesului motorizat în zona către «Cruce/Turn», prin urmare scăderea presiunii antropice din perspectiva aceasta”. 

Citește și Traseu pietonal și velo spre Gușterland: a fost anunțată licitația pentru lucrările la tronsonul al doilea al străzii Mălinului

Un parc și pentru cei cu nevoi speciale

În ceea ce privește dotările Gușterlandului criticate drept „decorațiuni scumpe”, reprezentanții Primăriei arată că, de fapt, este vorba de instalații care au drept scop transformarea zonei într-una accesibilă și celor cu nevoi speciale, pentru care vor fi și amenajate elemente de agrement speciale. „Echipamentele și dotările menționate drept «decorațiuni scumpe» sunt câteva măsuri de bun simț pentru accesibilizarea zonei, iar lifturile pentru persoane cu dizabilități sunt măsuri care să crească gradul de incluziune socială a unor categorii de cetățeni cu dificultății locomotorii, la care ne-am gândit atunci când am realizat conceptul proiectului. Mai mult decât atât, sperăm ca și parte din elementele de agrement să răspundă nevoilor acestor persoane, care au nevoie mai mult decât oricine de interacțiune socială și de activități în aer liber”.

Despre taxele care vor fi impuse pentru utilizarea unor facilități ale parcului, reprezentanții Primăriei nu dau detalii exacte, dar arată că va fi vorba de taxe modice, precum cele adoptate în cazul proiectului Sibiu Bike City. „Atracțiile care se vor supune taxării nu vor putea genera profit sau încasări mai mari decât costurile anuale de întreținere/operare/mententenanță și nu vor fi mai mari decât costurile medii rezultate din analizele de piață. Scopul acestui proiect nu este de a genera profit ci de a crește calitatea vieții în Sibiu, atragerea de turiști și creșterea gradului de înnoptare, dar și diversificarea ofertei turistice și de petrecere a timpului liber cât mai aproape de natură.

Accesul publicului pe întreg arealul amenajat nu va fi îngrădit, atracțiile ce vor fi supuse taxării fiind dotate cu sisteme și tehnologii de control-acces”. Orarul de funcționare al parcului nu a fost, deocamdată, stabilit. 

Citește și Cum va arăta Gușterlandul: Primele imagini cu centrul de agrement din Dealul Gușteriței

Proiect gândit să ducă la regenerarea pășunilor

Responsabilii administrației locale arată că, de fapt, proiectul Gușterland va duce tocmai la regenerarea naturii din zonă, afectată în prezent de pășunat excesiv (acum pășunile sunt „la liber”, fără să fie percepută vreo chirie vreunui fermier), de accesul necontrolat al autovehiculelor de teren, ATV-urilor și motociletelor, precum și din cauza focurilor necontrolate. În viitorul Gușterland, pășunile ar urma să beneficieze de regenerare naturală.

„Controlarea accesului activităților antropice care produc fenomene de eroziune, și impact fonic ridicat (atv-uri și motocros, accesul auto chiar până la baza turnului monument din Primul Război Mondial), va conduce la o mai bună regenerare a patrimoniului natural. Din punct de vedere peisagistic, peste 90% din suprafața analizată va fi doar pajiște multiflorală (care va fi ameliorată cu specii autohtone) iar în lipsa pășunatului excesiv, vegetația va putea trece inclusiv prin ciclul final de înflorire și diseminare a semințelor pentru a stimula creșterea biodiversității. În ceea ce privește peisajul de pajiște cu arbori izolați(stejari și tei), vă aducem la cunoștință că nu vom interveni asupra arborilor maturi, ba mai mult vom planta peste 180 de arbori, care vor completa peisajul existent”, mai transmit reprezentanții administrației locale.

Aspectual actual al zonei unde va fi construit Gușterlandul

54,87 de milioane de lei este valoarea contractului de proiectare și execuție a Gușterlandului, lucrările urmând să înceapă în zilele următoare.

Redăm mai jos, în format integral, criticile transmise pe seama proiectului și răspunsul la aceste critici

1. Este surprinzător că, potrivit Certificatului de Urbanism (eliberat de Primărie), pentru un proiect de această amploare nu este necesar un PUZ . La fel de surprinzător este faptul că de data aceasta, Primăria nu a desfășurat o consultare publică înainte de a licita lucrările, așa cum face de obicei chiar și pentru proiecte mici, cum ar fi străzile cu sens unic sau modificările traseelor de autobuz. De ce planurile acestui proiect nu sunt publicate și nu sunt disponibile cetățenilor interesați, nici măcar la cerere?

RĂSPUNS: Din punct de vedere al obligațiilor legale, Primăria Municipiului Sibiu a mai trecut acest proiect printr-o etapă de consultare publică în lunile iulie și septembrie ale anului 2022, perioadă în care au putut fi transmise observații asupra proiectului supus dezbaterii în cadrul etapei Studiului de Fezabilitate. Tot în anul 2022, proiectul propus a fost analizat și avizat de toate instituțiile avizatoare dar și cele cu rol consultativ, instituții participante în Comisia de Analiză Tehnică a APM Sibiu. Ne-am conformat tuturor solicitărilor venite din partea acestor instituții, realizând studii de coexistență a rețelelor de utilități și chiar diagnoze arheologice.

Proiectul înaintat pentru zona Gușteriței, este propus pe o suprafață de teren inclusă în PUG-ul Municipiului Sibiu în zona Vs Zonă verde cu rol de complex sportiv, și a prezentat un real interes din partea cetățenilor Municipiului Sibiu la momentul lansării în spațiul public a ideii de proiect, în consecință acesta va fi depus pentru a atrage o finanțare din fonduri nerambursabile. Exproprierea unor suprafețe se va realiza pentru a asigura accesul transportului public în zonă, pentru realizarea unui trotuar și a unei piste de biciclete. Accesul auto va fi permis în zonă doar până la spațiul amenajat ca parcare, reglementând astfel, accesul necontrolat din zonă.

2. Un alt aspect este lipsa desăvârșită în Memoriu a unui concept de operare pentru parcul de agrement. Nu se precizează cine va administra Gusterland, un operator privat (prin licitație) sau un operator public (Primăria), sau ce costuri anuale de operare și întreținere vor apărea pentru contribuabili pe lângă costurile de investiție de peste 60 milioane lei. Lipsește complet o analiză cost-beneficiu. Care este deficitul anual estimat și cum va fi finanțat acesta în vremurile de criză care se așteaptă în curând în Sibiu, datorită migrației industriei auto către Orientul Îndepărtat? De ce orașul face concurență inițiativelor private ușor accesibile din Păltiniș (Arka-Park, Arena Platoș)? Este într-adevăr operarea unui parc de distracții o sarcină a orașului?

RĂSPUNS: Proiectul în cauză, va fi depus spre finanțare pentru a accesa fonduri europene nerambursabile, astfel că Acțiunea 8.1 - Dezvoltare urbană integrată prin regenerarea spațiilor publice, punerea în valoare a patrimoniului, infrastructurii culturale și a potențialului turistic din municipiile Regiunii Centru, prevede clar faptul că acest obiectiv trebuie să respecte principiile concurențiale impuse de legislația națională și europeană în vigoare. În acest sens, Primăria Municipiului Sibiu s-a adresat Consiliului Concurenței după etapa de elaborare a studiului de fezabilitate, printr-o adresă transmisă în luna ianuarie a anului 2023, prin care ni s-au transmis toate prevederile pe care trebuie să le respectăm (răspuns Consiliul Concurenței RG/2811/2023). Astfel, vă asigurăm că nici un mecanism de finanțare prin fonduri europene nerambursabile sau vreo autoritate de management nu va finanța un proiect care nu va respecta legislația concurențială sau va afecta schimbul comercial între statele membre ale UE. Proiectul de față nu face concurență investițiilor private, este complementar și va diversifica oferta de activități turistice și de agrement în proximitatea orașului, astfel încât vor fi ușor accesibile locuitorilor și vizitatorilor Municipiului Sibiu.

3. Nu există informații despre orele de funcționare planificate, de exemplu, dacă parcul va fi deschis pe tot parcursul anului sau doar în sezonul estival (ca de exemplu, lacul Binder). Nu se spune nimic despre orele de deschidere. Va fi închis seara? De ce este necesară o iluminare completă? Vor exista tarife de intrare pentru pietoni și bicicliști sau doar pentru utilizarea atracțiilor? Va fi întregul teren împrejmuit? Dacă da, va mai exista o posibilitate de a ocoli terenul pe drumul existent pentru vehicule și pietoni până la monument?

RĂSPUNS: Zona de agrement va fi deschisă pe tot parcursul anului, iar accesul va fi liber pentru o mare parte din atracțiile din zona amenajată. Atracțiile care se vor supune taxării NU VOR PUTEA GENERA PROFIT SAU ÎNCASĂRI MAI MARI DECÂT COSTURILE ANUALE DE ÎNTREȚINERE/OPERARE/MENTENTENANȚĂ și nu vor fi mai mari decât costurile medii rezultate din analizele de piață. Totodată, tarifele vor trebui să respecte reglementările concurențiale atât la nivel local, național, dar și regional European, astfel că nu reprezintă un motiv de îngrijorare. După cum foarte bine știți, inclusiv sistemul de închiriere Sibiu Bike, are un plan tarifar mai mult decât modic, fiind de asemenea o investiție implementată cu finanțare europeană. Scopul acestui proiect nu este de a genera profit ci de a crește calitatea vieții în Sibiu, atragerea de turiști și creșterea gradului de înnoptare, dar și diversificarea ofertei turistice și de petrecere a timpului liber cât mai aproape de natură.

Accesul publicului pe întreg arealul amenajat nu va fi îngrădit, atracțiile ce vor fi supuse taxării fiind dotate cu sisteme și tehnologii de control-acces.

În ceea ce privește orarul de funcționare acesta va fi analizat și definitivat în cadrul elaborării Strategiei și Planului de Marketing, nu în etapa de avizare a unui proiect tehnic de execuție.

4. Lipsesc complet un studiu de trafic și un concept de trafic. Nu ar trebui să se urmărească, într-un proiect de această amploare cu pretenții ecologice, ca majoritatea vizitatorilor să vină cu mijloace de transport public? Ce modal split se așteaptă? De ce sunt atrase mașinile pe drumul lung prin Str. Răchiței cu 300 de locuri de parcare într-o vale îngustă? De ce nu se înființează un autobuz navetă din centrul orașului (de exemplu, gară, unde sunt întotdeauna locuri de parcare libere) spre Gusterland și se renunță la locurile de parcare? Care vor fi costurile parcării? Cum se va preveni ca oamenii să evite parcările scumpe și să parcheze cum vor ei de-a lungul Str. Răchiței pe zonele verzi? Accesul la Str. Răchiței ar trebui să fie restricționat cu exceptii pentru rezidenți și autobuzul navetă printr-o barieră. Astfel, acest drum de câmp actual nu ar trebui să fie extins la tripla sa lățime, așa cum este prevăzut în Master-planul de Transport, cu toate exproprierile și defrișările asociate.

RĂSPUNS: În acest sens, va exista un traseu de transport public dedicat acestui obiectiv, care va prelua o parte din traficul generat, și vom stimula cetățenii să utilizeze mijloace de transport alternativ, prin construirea unei piste pentru biciclete care să conecteze zona de agrement cu rețeaua velo din oraș, dar și prin aplicarea de măsuri soft.

Legat de acces, acestea sunt gândite pe de o parte doar pentru velo și pietonal dinspre zona Mălinului (pe Strada Viilor nu dorim și nici nu recomandăm să se transforme într-o parcare pe carosabil neavând capacitatea de mai mult de 20 de locuri de parcare), rutier, velo și pietonal pe strada Salcâmilor, Răchitei. Accesul auto va fi permis doar până la baza versantului estic, unde va fi propusă o parcare amenajată cu suprafață permeabilă, urmând ca pe toată zona să se facă accesul pietonal sau velo. Acest aspect va duce la limitarea/oprirea accesului motorizat în zona către “Cruce/Turn”, prin urmare scăderea presiunii antropice din perspectiva aceasta.

Pentru realizarea accesului către obiectivul de agrement, Primăria Municipiului Sibiu este în curs de contractare a serviciilor de realizare a proiectului Tehnic pentru implementarea proiectului E09 din PMUD- Accesibilitate pietonala, velo si rutiera pentru zona de agrement Gusterita: str. Salcâmilor, Str. Răchitei, Str. Mălinului. Menționăm faptul că, pentru Strada Mălinului, municipalitatea a scos la licitație modernizarea tronsonului al doilea din strada Mălinului, care va asigura accesul către zona de agrement Gușterland de pe Dealurile Gușteriței. Conform Studiului de Fezabilitate aprobat, s-a propus amenajarea străzii pe o lungime de 320 metri dintr-o supra-structură din macadam așezată pe o fundație din balast. Pe lângă lucrările specifice de modernizare a străzii, s-au propus lucrări de realizare a iluminatului public, rețea cablaj metropolitan și de asigurare a alimentării cu apă în cadrul Zonei de Agrement Dealul Gușteriței.

Totodată, prin Strategia pentru adapatare la schimările climatice, Primăria Municpiului Sibiu are ca obiectiv stoparea poluării cu particule în suspensie PM5, PM10, iar una din cauzele generatoare de astfel de poluare sunt chiar străzile de pământ, acesta fiind printre altele și unul din motivele amenajării acestor străzi. Totodată costurile anuale de întreținere (nivelare, adiție de pietriș, etc) și recurența cu care sunt necesare aceste acțiuni, impun ca acest segment de stradă să fie modernizat, însă doar din perspectiva introducerii unor rute de transport public în zonă, tocmai pentru a nu încuraja accesul cu un număr ridicat de autoturisme.

În ceea ce privește observația legată de exproprieri, „sigilarea naturii” și “sacrificarea” arborilor de pe marginea drumului vă aducem la cunoștință următoarele mențiuni:

-Proiectul prevăzut pentru zona Gușteriței, este propus pe o suprafață de teren inclusă în PUG-ul Municipiului Sibiu în zona Vs Zonă verde cu rol de complex sportive și a fost unul care a prezentat un real interes din partea cetățenilor municipiului Sibiu la momentul lansării în spațiul public a ideii de proiect, și pe cale de consecință acesta va fi depus pentru a atrage o finanțare din fonduri nerambursabile. Exproprierea unor suprafețe se va realiza pentru a asigura accesul transportului public în zonă, pentru realizarea unui trotuar și a unei piste de biciclete. Accesul auto va fi permis în zonă doar până la spațiul amenajat ca parcare, reglementând astfel accesul necontrolat din zonă.

-Aliniamentul de arbori este unul format din specii spontane iar în contextul unei zone extrem de întinse cu pășuni împădurite și o zonă forestieră foarte largă, impactul este unul redus. Totodată la momentul implementării proiectului se va avea în vedere crearea unor aliniamente de arbori.

-Toate obiectivele propuse pentru acest proiect sunt realizate pe structuri ușoare, fără sigilarea solului sau naturii, iar proiecte similare din România (Sky Ghimeș, Cheile Grăsiștei, Toplița) sau din vestul Europei (Zone amenajate și administrate de Wiegand GmbH & CoKG) arată că, în urma unui management riguros, cu reguli foarte clare, astfel de zone au devenit poli de dezvoltare a turismului și de atragere a populației către activități în aer liber, care pe termen lung au dus la o îmbunătățire a calității factorilor de mediu.

Totodată, în perspectiva unei viziuni macro, trebuie avut în vedere faptul că în proximitatea zonei, este reglementată prin PUG și zona ANP1 în zona Dealurile Văii Fărmăndoala şi afluenţi: Padina Goală, Padina Tiişelului, Fântâna Rece, zonă care este conservată ca atare, tocmai pentru a păstra total nealterate elementele de mediu definitorii pentru un astfel de spațiu. În același timp, toată zona delimitată de drumul de exploatare către Hamba și intersecția cu strada Salcâmilor până în limita UAT Sibiu este o zonă foarte valoroasă prin prezența peisajelor mozaicate și a arborilor izolați pe pășuni, iar acest areal foarte vast, va rămâne disponibil în continuare doar iubitorilor de natură care nu vor dori să practice activități de recreere și ecoturism.

Menționăm că pe această temă Primăria Municipiului Sibiu a mai transmis un răspuns argumentat prin adresa numărul nr. 61541/2022, la momentul dezbaterilor pentru PMUD 2021-2030.

 

5. Toate atracțiile și toate căile parcului sunt prevăzute să fie iluminate, deși este complet neclar dacă parcul va fi deschis pe întuneric. Iluminarea ridică problema poluării luminoase a zonelor neiluminate până acum, afectând negativ flora și fauna.

RĂSPUNS: Conform caietului de sarcini, Constructorul va avea obligația ca sistemul de iluminat să fie prevăzut cu un sistem de telegestiune conform Fișelor Tehnice anexe ale Studiului de Fezabilitate. Totodată Sistemul de iluminat va fi pe corpuri led eco-eficiente și cu impact redus asupra biodiversității (tehnologie existentă de mult timp pe piață), cu realizarea sistemului de contorizare și aprindere automată.

Perioadele de aprindere și stingere a iluminatului se vor seta la momentul definitivării planului de operare a obiectivului, astfel că o mare parte din instalațiile electrice vor fi stinse pe timpul nopții.

6. Până acum, zona planificată a fost folosită ca pășune comunală a fostei localități preponderent săsești Gusterita (Hammersdorf). După unirea cu Sibiul, acest patrimoniu comunitar secular al Hammersdorf-ului a trecut în posesia orașului Sibiu. Până în prezent, zona este folosită ca pășune pentru oile, vacile și caprele fermierilor din zonă. Este vorba de un peisaj cultural format de-a lungul generațiilor prin pășunat, fiind astfel foarte valoros din punct de vedere ecologic și aproape unic în Europa. Acestea ar trebui să fie păstrate (vezi https://transylvanian-wood-pastures.eu/). Din păcate, se pare că proiectul Gusterland, care ar trebui să păstreze patrimoniul natural, va realiza contrariul. Natura va fi distrusă. În special prin parcarea uriașă (aproximativ 4000 mp), care este planificată exact peste actuala adăpătoare de animale și pentru care pârâul ce alimentează astăzi această adăpătoare va fi umplut. De asemenea, pentru instalația de schi estival (aproximativ 4000 mp), o pășune va fi acoperită cu plastic. Ar trebui, prin urmare, să se verifice dacă pășunatul va fi permis și în cadrul parcului de distracții. Numai așa se poate menține pe termen lung structura peisajului. Parcarea și instalația de schi estival nu sunt sustenabile din punct de vedere ecologic. Ar trebui să se renunțe la ele.

RĂSPUNS: Atunci când analizăm impactul, este util să plecăm de la tempus T0:

1. Dacă pășunea, proprietate a Municipiului Sibiu, a fost utilizată până în prezent, aceasta a fost exploatată fără a aduce vreun beneficiu locuitorilor acestui oraș, terenul în cauză nefiind niciodată închiriat către fermierii din zonă.

2. În acest moment zona analizată este afectată de eroziune de suprafață tocmai datorită pășunatului excesiv/supra-pășunatului, precum și a activităților antropice necontrolate: acces cu atv-uri și motocross, focuri necontrolate, acces auto necontrolat. În ultimii ani, biodiversitatea florală din zonă a avut de suferit urmare a acestor acțiuni, ori prin amenajarea întregului areal, proiectul are și o componentă de reconstrucție ecologică prin supraînsămânțarea arealului cu specii de floră spontană cu diversitate ridicată. Totodată planul de mentenanță a zonelor verzi presupune cosirea vegetației doar în perimetrele accesibile cetățenilor, astfel că peste 80% din suprafață nu va fi cosită decât de maxim două ori pe an.

Raportat la întreaga suprafață de teren, suprafețele amenajate se încadrează în limitele maxime impuse de legislația în vigoare.

Parcarea ”uriașă” de aproximativ 4000 mp reprezintă 0,0125% din totalul suprafeței și va fi realizată pe o structură permeabilă. Mai mult decât atât, pe amplasamentul parcării vor fi plantați arbori. În ceea ce privește adăpătoarea “artizanală” realizată în zonă, vom avea în vedere să existe una și după implementarea proiectului însă pe un alt amplasament în proximitate.

În ceea ce privește pârtia de ski pe suprafață sintetică, aceasta nu este altceva decât o structură formată din grile de plastic tratată UV, care are un grad de permeabilitate foarte ridicat (nu colectează apă și permite vegetației să se dezvolte prin ea…prezența vegetației fiind chiar un plus pentru practicarea acestui sport pe suport sintetic Foto atașat).

Producătorul acestor materiale, Neveplast a finalizat CALCULUL AMPRENTEI DE CARBON ÎN CONFORMITATE CU STANDARDUL ISO 14064-1 PENTRU ANUL 2021. Studiul măsoară cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră produse, direct și indirect, de activitățile desfășurate de o organizație într-o perioadă dată. În 2022, Neveplast a obținut importanta certificare ISCC PLUS (International Sustainability & Carbon Certification) pentru produsul NP30 FREESKI SUSTAINABLE. 

7. În Memoriu nu se menționează câți și ce copaci vor fi tăiați. Soarta teilor bătrâni din spatele monumentului și a stejarilor vechi răspândiți pe teren este complet neclară. Având în vedere experiențele anterioare cu acțiuni de defrișare neglijente și inutile ale administrației orașului, în special pe malul Cibinului, sunt necesare măsuri de precauție.

RĂSPUNS: Principiile Dezvoltării Durabile, prevăd identificarea unui echilibru între cele 3 componente Social, Economic și de Mediu, astfel că orice extremă este una care va produce în mod sigur un dezechilibru, și este nerecomandat să migrăm către un astfel de model: exclusiv social, exclusiv economic sau exclusiv de mediu.

În acest moment nu sunt prevăzuți spre tăiere arbori maturi, ci doar vegetație spontană (arbuști crescuți necontrolat). În plus în planul de amenajare peisagistică sunt propuși a fi plantați în jur de 180 de arbori noi cu circumferințe de peste 18-20 cm și în jur de 700 de arbuști.

În ceea ce privește terenul afectat de intervențiile utilajelor, în CAIETUL DE SARCINI PEISAGISTICĂ din cadrul Proiectului Tehnic se propun două mixuri și anume:

Mixul 1 folosit cu precădere pe toate suprafețele afectate de lucrările de intervenții la nivelul amplasamentului. Acest amestec propune utilizarea următoarelor specii:

Asociații vegetale caracteristice: Junco-Molinetum (Preising 1951 ex. Klapp 1954)

Peucedano rocheliani-Molinetum caeruleae (Boșcaiu 1965)

Specii edificatoare:

Molinia coerulea (L.) Moench, Juncus artatus L. , Peucedanum rochelianum L. , Carex pallescens L.

Trifolium hybridum L. , Deschampsia caespitosa (L.) Beauv. , Poa pratensis L. , Festuca pratensis Huds. , Polygonum bistorta L. , Sanguisorba officinalis L. , Genista tinctoria L. ,Succisa pratensis Moench, Trifolium hybridum L.

Mixul 2 contine preponderent specii de flori sălbatice pentru asigurarea unui efect decorativ deosebit. Acest mix este propus in diferite zone adiacente construcțiilor, cailor de rulare auto sau a cailor pietonale propuse prin proiectul de arhitectura. Acest amestec propune următoarele specii:

Molinia coerulea (L.) Moench ,Juncus artatus L. ,Peucedanum rochelianum L. ,Dactylorhiza maculata (L.) Soo. , Narcissus poeticus (L.) ssp. radiiflorus (Salisb.) Baker , Polygonum bistorta L. , Sanguisorba officinalis L. , Stachys officinalis (L.) Trevis. , Succisa pratensis Moench , Trifolium hybridum L.

Deschampsia caespitosa (L.) Beauv. , Poa pratensis L. , Festuca pratensis L. , Filipendula ulmaria (L.) Maxim , Fritilaria meleagris L. , Lychnis flos-cuculi L. , Lysimachia vulgaris L. , Lythrum salicaria L. , Valeriana officinalis L. , Dianthus carthusianorum L. , Scabiosa ochroleuca L., Salvia pratensis L. , Anthericum ramosum L. , Filipendula vulgaris Moench. , Leucanthemum vulgare Lam.

Geranium pratense L.

Referitor la afirmația “Având în vedere experiențele anterioare cu acțiuni de defrișare neglijente și inutile ale administrației orașului, în special pe malul Cibinului, sunt necesare măsuri de precauție” ne rezervăm dreptul de a nu comenta, fiind o opinie personală și foarte subiectivă neavând argumente solide în sprijinul acesteia (analize tomografice, evaluări peisagistice, analize swot, avize sau necnformități constatate de Garda de Mediu Sibiu etc). Menționăm totodată că intervențiile pe malul Cibinului s-au realizat respectând legislația în vigoare, și s-au realizat strict intervențiile fundamentate(însoțite de rapoarte tomografice ale stării de sănătate a exemplarelor extrase). Vă reamintim totuși, că Primăria Municipiului Sibiu a relocat (pe Strada Maramureșului și în Cimitirul Municipal) aproape 100 de arbori de pe Calea Dumbrăvii și a plantat peste 200 de arbori în locul acestora. Iar pe malul Cibinului au fost plantați în ultimii ani, peste 200 de arbori atât în locul sălciilor tăiate, cât și în locul celor doborâte de furtuni sau castori. De asemenea a relocat în toamna anului trecut în Piața Huet un tei salvat dintr-un șantier, așa că avem o preocupare permanentă să reîntinerim fondul dendrologic.

8. Lărgirea/astuparea Str. Răchiței, care în prezent este de fapt un drum de câmp, nu face parte din Memoriu. Această extindere a drumului într-o zonă până acum naturală va duce la o presiune de construcție puternică asupra zonelor verzi adiacente (inclusiv construcții ilegale), așa cum am văzut deja în alte locuri (de exemplu în Cisnădioara, cartierul Arhitecților). Este de temut o urbanizare haotică și o extindere necontrolată, cu distrugerea corespunzătoare a naturii. Prin urmare, accesul prin Str. Răchiței și efectele sale ar trebui incluse în studiul de impact asupra mediului al acestui proiect. În cele din urmă, Str. Răchiței e va fi extinsă special doar pentru Gușterland. Un studiu de trafic, care din păcate nu a avut loc și care ar trebui să evalueze mai multe variante alternative, ar trebui realizat urgent. Ar trebui prevenită creșterea semnificativă a traficului în această zonă ecologic sensibilă, de exemplu, prin autobuzul navetă propus mai sus și prin restricționarea accesului pentru autoturismele private. Astfel, ar putea fi eliminată și parcarea supradimensionată, care ar distruge fatal acest mic bazin.

RĂSPUNS: Proiectul de amenajare a străzii Salcâmilor/Răchitei este un proiect distinct și va fi analizat prin procedură separată, fiind un obiectiv de investiții de sine stătător. Totodată vă aducem aminte că “de exemplu în Cisnădioara, cartierul Arhitecților” nu fac parte din raza UAT Sibiu. Variantele alternative de acces în zona Gușterița sunt definite atât din punct de vedere istoric dar și funcțional: Strada Mălinului, Strada Bradului, Strada Răchitei/Salcâmilor, astfel că opțiunile alternative sunt cele menționate și de noi: conectare velo, linie de transport public, extindere sistem Sibiu Bike, sisteme de afișaj al gradului de încărcare al parcării în timp real. Mai multe detalii tehnice regăsiți la punctul 4.

 

9. La fel ca toate celelalte componente ale acestui proiect, și clădirea administrativă uriașă este supradimensionată. Nu este clar în Memoriu de ce sunt necesare aceste spații. Și aici ar trebui să se planifice cât mai restrâns posibil pentru a menține costurile de operare reduse.

RĂSPUNS: Dorindu-se a fi un centru de agrement all seasons, obiectivele propuse au fost dimensionate și adaptate astfel încât să poată fi utilizate și pe perioade mai puțin favorabile (protecții anti-vânt și anti-ploaie la bob/sanie, terasă cu pergole retractabile, etc). Clădirea este una modulară (contrucție metalică) și a fost dimensionată având ca exemple alte parcuri de agrement din Austria, Germania și Statele Unite ale Americii. Clădirea modulară adăpostește spații tehnice, spații de depozitare echipamente, spații sanitare și vestiare, iar pe viitor poate găzdui și alte funcțiuni. Aceasta va avea în principal rolul de zonă de relaxare, punct de informare iar în timp se poate organiza un mic centru de vizitare, având în vedere planurile de amenajare trasee de drumeții și cicloturism în tot arealul din zona pădurilor din Gușterița-aproximativ 40 km de poteci și trasee tematice marcate. De remarcat este că această clădire modulară este proiectată după principii NZEB și va colecta apa pluvială printr-un sistem care va permite utilizarea în activitățile de întreținere a spațiilor verzi.

10. Pentru pista de vară de bob se menționează în Memoriu o lățime a traseului de 3 m. Această lățime nu este justificată și ar avea prin lărgirea sa un impact semnificativ asupra naturii.

RĂSPUNS: Lățimea pistei de bob este una standard și nu va avea un impact semnificativ asupra naturii, deoarece fixarea ei se va face prin ancore metalice speciale sau, pe zonele instabile geologic, cu fundații locale, permițând dezvoltarea biodiversității și neîngrădind parametrii de mediu. Singurele intervenții ulterioare pe această amprentă de 3 metri lățime, vor fi cele de cosire a vegetației astfel încât aceasta să nu depășească 30/40 cm.

11. În două locuri, poteca pietonală va trece printr-un tunel sub linia de înaltă tensiune. Construirea tunelului înseamnă, prin urmare, că trecerea pe sub linia electrică fără tunel, cum este acum, este periculoasă?

RĂSPUNS: Construirea acestor tunele este o solicitare în perioada de avizare, a distribuitorilor de energie electrică ce au infrastructură care tranzitează zona, și sunt prevăzute în normativele și legislația națională ca măsuri de coexistență față de infrastructura de transport a energiei electrice. În ceea ce privește afirmația “că trecerea pe sub linia electrică fără tunel, cum este acum, este periculoasă?” Primăria Municipiului Sibiu nu are competențe și nici nu este instituție de reglementare în acest domeniu, astfel că vă recomandăm să vă adresați Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice SIBIU – Electrica.

12. Pista de ciclism mult lăudată are doar 3,34 km lungime. Este dezamăgitor că, cu un buget de peste 60 milioane lei, nu se pot amenaja mai mulți kilometri de pistă de biciclete. În loc să se realizeze decorațiuni scumpe (iluminare, clădire administrativă, lift pentru persoane cu dizabilități, schi de vară etc.), banii ar trebui investiți în mai mulți kilometri de pistă de biciclete.

RĂSPUNS: Pista de ciclism construită în acest areal (dacă la ea vă referiți), urmărește perimetrul exterior al zonei și a fost propusă pentru a accesibiliza zona, fiind maximul ce putea fi amenajat pe această suprafață fără a depăși indicatorii de ocupare a terenului prevăzuți de legislația în vigoare. Vom avea în vedere conectarea ei cu infrastructura care va deservi zona, pe strada Salcâmilor/Răchitei și strada Mălinului.

Mai mult decât atât, proiectul în cauză vizează realizarea mai multor categorii de funcțiuni de sport, agrement și petrecere a timpului liber, iar amenajarea de piste de biciclete este doar o componentă din întreg proiectul.

Vă transmitem pe această cale că echipamentele și dotările menționate drept “decorațiuni scumpe” sunt câteva măsuri de bun simț pentru accesibilizarea zonei, iar lifturile pentru persoane cu dizabilități sunt măsuri care să crească gradul de incluziune socială a unor categorii de cetățeni cu dificultății locomotorii, la care ne-am gândit atunci când am realizat conceptul proiectului. Mai mult decât atât, sperăm ca și parte din elementele de agrement să răspundă nevoilor acestor persoane, care au nevoie mai mult decât oricine de interacțiune socială și de activități în aer liber.

13. Pista de schi estival planificată este menționată în Memoriu o dată ca pistă de antrenament și o dată ca pistă pentru începători. Ce ar trebui să fie, de fapt? Nu se precizează nimic despre materialul folosit și compatibilitatea acestuia cu mediul. Este în orice caz discutabil să se acopere suprafețe ecologice valoroase cu materiale sintetice. De asemenea, nu este clar ce lucrări de terasare sunt necesare pentru a nivela pista de schi estival.

RĂSPUNS: Pârtia de schi va fi realizată cu materiale care au fost testate și avizate de mai bine de 20 de ani, având un impact redus (nesemnificativ) asupra asupra mediului (A se vedea răspunsul de la punctul 6). Totodată în perioada de operare aceasta nu are o amprentă de carbon ridicată, neavând nevoie de apă sau electricitate pentru producerea zăpezii artificiale, putând de altfel să fie funcțională 365 de zile/an, fiind cu mult mai sustenabilă decât pârtiile de ski clasice.

În ceea ce privește funcționalitatea acesteia, a fost dimensionată pentru a răspunde nevoilor de a practica acest sport în sezoanele când nu există temperaturi care să permită schi clasic. Datorită dimensiunilor ei și a pantei reduse, ea este pretabilă pentru inițierea și trainingul persoanelor care sunt la început de drum în practicarea sporturilor de iarnă, dar nu este exclusă utilizarea ei de către profesioniști sau persoane care au abilități mai avansate.

14. Protecția aerului (Memoriu p. 35+47): aici se ia în considerare doar traficul pe durata construcției, nu și traficul suplimentar al vizitatorilor.

RĂSPUNS: În momentul de față zona este vizitată și frecventată destul de intens pe timpul verii, pe un acces care este la stadiul de drum de exploatare/pământ. Prin amenajarea și accesibilizarea căilor de acces, se vor reduce sursele de poluare cu particule PM 5 și PM 10, iar traficul va fi preponderent susținut printr-un transport public cu o cadență ridicată în funcție de rezultatele monitorizării cerinței acestui centru de agrement. Vom stimula și încuraja utilizarea transportului public și a mijloacelor alternative de transport (a se vedea propunerea de extindere a unor stații de Bike City) prin optimizarea infrastructurii rutiere în acest sens, și totodată vom implementa un sistem de informare cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare, astfel încât utilizatorii să fie informați din timp cu privire la locurile de parcare disponibile.

Amplasarea parcării la baza versantului și interzicerea accesului auto spre monument, a fost gândită tocmai pentru a descuraja transportul personal pe amplasament, iar dimensionarea parcării a fost realizată urmare a colaborării cu companiile care produc o serie de dotări și echipamente, și au expertiza a peste 15 ani de management a unor zone de agrement similar în Europa.

Totodată vă aducem aminte că ecosistemele urbane și peri-urbane, reprezintă un complex de elemente naturale care pot menține un echilibru și prin capacitatea de furnizare a serviciilor eco-sistemice (stocare de CO2, retenție de carbon, retenție de ape meteorice, retenție de particule și poluanți atmosferici etc), astfel încât dimensionarea tuturor elementelor propuse s-a realizat ținând cont și de amprenta de carbon pe care acestea o vor avea în ciclul de operare și funcționare, dar și de capacitatea de suport a ecosistemului analizat.

15. Impactul vizual asupra mediului (Memoriu p. 48): Impact pozitiv asupra peisajului prin aspectul îngrijit: zona este astăzi atât de frumoasă peisagistic, încât prin amenajarea unei infrastructuri de agrement discutabile nu poate avea decât un impact negativ.

RĂSPUNS: În acest moment zona analizată este afectată de eroziune de suprafață tocmai datorită pășunatului excesiv/supra-pășunatului, precum și a activităților antropice necontrolate: acces cu atv-uri și moto-cross, focuri necontrolate, acces auto necontrolat. În ultimii ani biodiversitatea florală din zonă a avut de suferit urmare a acestor acțiuni, ori prin amenajarea întregului areal, proiectul are și o componentă de reconstrucție ecologică prin supraînsămânțarea arealului cu specii de floră spontană cu diversitate ridicată. Totodată planul de mentenanță a zonelor verzi presupune cosirea vegetației doar în perimetrele accesibile cetățenilor, astfel că peste 80% din suprafață va fi cosită de maxim două/trei ori pe an.

Controlarea accesului activităților antropice care produc fenomene de eroziune, și impact fonic ridicat (atv-uri și motocros, accesul auto chiar până la baza turnului monument din Primul Război Mondial), va conduce la o mai bună regenerare a patrimoniului natural. Din punct de vedere peisagistic, peste 90% din suprafața analizată va fi doar pajiște multiflorală (care va fi ameliorată cu specii autohtone) iar în lipsa pășunatului excesiv, vegetația va putea trece inclusiv prin ciclul final de înflorire și diseminare a semințelor pentru a stimula creșterea biodiversității.

În ceea ce privește peisajul de pajiște cu arbori izolați(stejari și tei), vă aducem la cunoștință că nu vom interveni asupra arborilor maturi, ba mai mult vom planta peste 180 de arbori, care vor completa peisajul existent.

În ceea ce privește intervenția pe termen lung, analizăm posibilitatea de a realiza insule sau micro-păduri urbane (izolate, pe maxim 3 ha), pe o parte din arealul rămas liber care în prezent este afectat de eroziune de suprafață sau are un substrat geologic cu risc erozional ridicat.

În același timp, analizând proiectele implementate în alte zone din Europa de vest, am constatat că astfel de proiecte au dus la o mai bună dezvoltare a biodiversității vegetale și a faunei de talie mică, tocmai datorită unui management controlat.

16. Impactul asupra climei (Memoriu p. 48): și aici lipsește mențiunea efectului negativ al traficului auto suplimentar.

RĂSPUNS: Impactul asupra mediului trebuie analizat în mod echilibrat, integrat și totodată compensatoriu, astfel încât să fie cuantificate și elementele cu un potențial impact negativ dar și aspectele pozitive ale unui proiect, atât la nivel local dar și extins(macro). Dacă așa-zisul impact negativ l-ați menționat dumneavoastră, impactul pozitiv vi-l prezentăm mai jos:

-creșterea capacității de stocare a CO2 și a retenției de ape pluviale prin regenerarea pășunii și reconstrucția acesteia ca pajiște(aerarea solului, aport de pământ vegetal, stoparea șiroirii pe versanți înclinați etc)

-reducerea efectului de insulă de căldură prin plantarea materialul dendrologic propus

-stocarea rezervelor de ape pluviale atât prin bazinul din proximitatea clădirii modulare, cât și prin funcționalizarea unui mic luciu de apă care va stoca apele meteorice.

-scăderea poluării cu particule PM 5 și PM 10, urmare a modernizării accesului (drum de pământ) în zonă și a înierbării suprafețelor nude.

-amenajarea unei porțiuni a clădirii multifuncționale cu acoperiș verde.

- regenerarea spațiilor verzi și acvatice, cu precădere în zonele cu acoperire deficitară a acestora, în scopul asigurării funcționalității infrastructurii verzi-albastre

- utilizarea de instalații de producere a energiei verzi la nivelul amplasamentului pentru iluminat și climatizare

- extinderea rețelei de piste de biciclete/trotinete și pietonale, inclusiv a infrastructurilor suport

-reducerea fenomenelor erozionale și degradare a suprafețelor afectate

-îmbunătățirea accesului la rețeaua de canalizare și apă potabilă la nivelul gospodăriilor (proiectul de conectare cu canalizare și apă potabilă pe Strada Salcâmilor/Răchitei, momentan localnicii din zonă neavând sisteme de colectare a apelor menajere).

ASPECTE GENERALE

Toată zona cuprinsă generic pe Dealurile Gușteriței, începând de la limita UAT Sibiu-UAT Roșia-UAT Hamba, reprezintă o zonă naturală și semi-naturală(de peste 3000 ha), în care predomină aceleași tipologii de peisaje, spre norocul nostru al sibienilor, încă un peisaj deschis: pajiști, pășuni, pășuni cu arbori izolați și arbuști, fânețe, peisaj agricol mozaicat, văi intrazonale cu păduri aluvionale/de luncă, păduri mixte, păduri de protecție etc. În acest context, macro-zonal, presupusul impact de mediu semnificativ pe care îl susțineți dumneavoastră este localizat pe mai puțin de 1% din toată suprafața peri-urbană analizată(dacă luăm în calcul întreaga zonă) și pe mai puțin de 0,078% dacă analizăm strict suprafețele supuse intervenției. În continuare vor rămâne zone naturale și seminaturale accesibile și doritorilor de natură extremă, pe Valea Fărmăndoala și pe versanții care o delimitează, precum și în tot ecosistemul forestier existent.

1. În memoriul depus în această procedură, ați fi regăsit în INDICI URBANISTICI CARE CARACTERIZEAZĂ INVESTIȚIA (propus):

- Suprafață spații verzi = 281 908.05 mp;

- Suprafață construită (I - construcții, II - traseu pietonal, traseu biciclete și parcare, III - amenajări agrement): 23 969.65 mp;

- Procentul de amenajări + construcții (23 969.65 / 305 877.702 x 100): 7.84%;

- Procent spații verzi: 92.16;

Vă informăm totodată că procedura de evaluare de mediu pe care o parcurge proiectul este realizată pentru a doua oară: o dată în anul 2022 la etapa Studiului de Fezabilitate(Decizia Etapei de încadrare 195/11.10.2022) și a doua oară acum în 2024, deși am fi putut să nu ne mai adresăm încă o dată instituției de profil în domeniul protecției mediului, avizul de la etapa SF fiind suficient pentru implementarea proiectului. Astfel am dat dovadă de pro-activitate și deschidere, respectând procedurile legale și parcurgând de două ori această procedură.

Mai mult decât atât, vă aducem la cunoștință că Acțiunea 8.1 - Dezvoltare urbană integrată prin regenerarea spațiilor publice, punerea în valoare a patrimoniului, infrastructurii culturale și a potențialului turistic din municipiile Regiunii Centru, prevede măsuri foarte clare în ceea ce privește respectarea unor principii orizontale și obiective transversale care guvernează cadrul legal de acordare a unor finanțări din bani europeni, principii care nu sunt facultative a fi respectate. Dintre acestea enumerăm:

-Aspectele generale de mediu (inclusiv aplicarea Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului).

-Aplicarea principiului DNSH: Proiectele finanțate vor avea în vedere, pe toată perioada de implementare a proiectului, respectarea obligațiilor prevăzute în PR Centru pentru implementarea principiului „Do No Significant Harm” (DNSH) așa cum acesta este definit prin Regulamentul (UE) 852/2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile. În faza de evaluare se va verifica dacă proiectele propuse respecta principiul DNSH prin parcurgerea și completarea unei liste de verificare DNSH

-Imunizarea la schimbările climatice: Imunizarea infrastructurii finanțate la schimbări climatice, respectiv adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor nocive asupra mediului și rezistența în fața dezastrelor, va fi avută în vedere atât în etapa de elaborare, cât și pe durata implementării proiectelor, precum și în etapa de exploatare și întreținere a investițiilor, asigurându-se astfel durabilitatea infrastructurii și standardul serviciilor cu abordarea adecvată a riscurilor climatice. În acest sens, proiectul de finanțare va integra măsuri de atenuare și de adaptare la schimbările climatice respectând Orientările Comisiei Europene privind imunizarea la schimbările climatice.

- Caracterul durabil al proiectului: proiecte care susțin dezvoltarea durabilă și care aleg opțiunile de implementare care contribuie la îmbunătățirea performanței de mediu, la dezvoltarea unei economii moderne durabile, competitive și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.

- Acțiuni menite să garanteze egalitatea de șanse, de gen, incluziunea și nediscriminarea: Egalitatea de gen, accesibilitatea, incluziunea și nediscriminarea pe bază de rasă, origine etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, sunt urmărite în toate etapele de elaborare, evaluare, implementare a proiectelor și vor reprezenta condiții obligatorii de îndeplinit pentru accesarea fondurilor europene.

Toate aceste principii orizontale și obiective transversale definesc strategia și intervențiile PR Centru, urmărind sustenabilitatea ecologică a proiectelor, astfel că ele vor fi evaluate(de experți independenți) la depunerea proiectului spre finanțare și vor fi monitorizate post-implementare pe o perioadă de 5 ani, astfel că Primăria Municipiului Sibiu nu poate respecta opțional măsurile impuse de Autoritatea de Management, fiind măsuri obligatorii pentru obținerea unei finanțări.

Vă mulțumim pentru atenția pe care o acordați dezvoltării Municipiului Sibiu și sperăm că răspunsurile noastre au clarificat o serie de nelămuriri și observații.

Citește și Proiectul Gușterland a fost revizuit și vine cu o premieră națională. Modificări la traseul saniei de vară, locul de joacă, tiroliene, popasul turistic și terasa panoramică

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

13 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Amn114

Acum 1 lună

Cât de penibilă poate fi Primăria cu acest nume, Gușterland! În rest, domnul în cauză emite niște păreri personale. Dacă am sta după toți părerologii, nu s-ar mai face nimic - pentru că este pur și simplu imposibil să-i mulțumești pe toți
Raspunde

Dragos

Acum 1 lună

In caz ca nu va mai amintiti, nu Primaria a stabilit aceasta denumire (intr-adevar, cam nepotrivita...), ci cetatenii care au votat propunerea de nume facuta de alti cetateni. La fel s-a procedat si cu stabilirea numelui dat Parcului Belvedere.
Raspunde

Paul

Acum 1 lună

Nu îmi pot da seama de unde atâtea rating-uri negative. Daca nu se face , nu fac nimic astia alesi , daca se face ceva ,de ce sa se facă?!... Daca nu răspundea primăria - nu le pasa de cetățeni, acum că a răspuns tot nu-i bine...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 lună

Telegondola la urmatoarele alegeri.
Raspunde

D.m.

Acum 1 lună

Primaria construieste sa fie construit, dar fara CAP! Sibienii au nevoie de parcuri si zine verzi la ei in cartiere nu la periferie unde se poate ajunge facil doar cu auto! Exemplu elocvent – recentul parc Belvedere. Setea sibienilor de spatii de recreere (care lipsesc cu desavarsite din Turnisor, Lazaret, 3 stejari, Hipodroame, etc) aduce zilnic in acest parc sute de sibieni. Avand in Vedere amplasarea parcului (la periferie, langa padure), majoritatea vin cu autoturismul. La fel va fi si cu Gusterland. O linie de autobuz dedicata nu rezolva accesul sibienilor din cartierele enumerate mai sus, care repet NU au parcuri in cartierele lor! Accesul velo e posibil pentru cei dispusi sa-si riste integritatea fizica pe “pistele” din oras. Vezi recentele accidente si pista de cascadorii rasului din zona curbei str. podului / cu str. muncitorilor. Pensionarii sunt exclusi automat din ecuatia transportului alternativ – ei n-au nevoie de verdeata – dupa gandirea primariei. PRIMARIA E OBLIGATA SA DEZVOLTE PARCURI SI SPATII VERZI IN CARTIERE, in zonele populate, accesibile pe jos, nu la periferii. Logica stramba a primariei este ca sibienii dupa ce stau in trafic dupa munca, sa mai urce o data in masina sa genereze trafic – deplasandu-se catre Belvedere, Gusterland, Zavoi – in viitor. Hai odata cu expropierile in CAMPSOR si faceti odata un parc tangibil intre strand si turnisor – pentru sibieni.
Raspunde

Paul

Acum 1 lună

Și daca s-ar face un parc in Campsor , cei din 'Hipodroame' vor avea acces facil la parc cum ? Nu tot cu mașina ? Nu exista soluție să mulțumească pe toată lumea...
Raspunde

@Paul

Acum 1 lună

vezi google maps. Campsorul e intre Strand si Turnisor si e relativ aproape si de zona centrala. Sunt 9 trasee de autobuz ce opresc pe Alba Iulia - zona Podului nou/ Kaufland si sunt 5 trasee de autobuz ce tranziteaza str. Maramuresului - unde doar treci calea ferata si esti in Campsor. La Gusterland vorbim de o linie de autobuz si nu de invecinare directa cu zone dens populate - vezi blocuri adiacente Campsorului - atat Stand cat si Turnisor.
Raspunde

Balan

Acum 1 lună

Nu va speriați atâta pentru traficul, va reamintesc că se poate ajunge in Gusterita urcând pe autostrada, se poate ocoli orașul, nu cred că asta ar fi cea mai mare problema. Eu zic sa ne bucuram de orice investiție, în străinătate sunt tot felul de parcuri de distracții la periferiile orașului (oare unde să construiești un parc de dimensiuni mari in mijlocul ei?) in loc sa ne bucuram că putem avea și noi ceva la îndemână, totuși vorbim de Sibiu nu de Bucuresti sau Cluj... unde mai te poți plânge când urci in mașină...
Raspunde

Andreea

Acum 1 lună

Ati putea renunta la numele ala aiuristic, totusi... parca suntem copii mici cu..Gusterland.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Pai si cum sa se invete minte cei care au votat la misto numele? Adevarul e ca si primaria e de vina ca intreaba prostimea. Nu merita.
Raspunde

Alzara 1918

Acum 1 lună

Gusterlandul ( la nevoie și Gusterfold ) - un izvor de sănătate în aer liber aruncă în derizoriu Noul și Marele Spital Clinic Universitar și Județean de Urgență din Drumul Hoților : realul bate virtualul !
Raspunde

Sibianul

Acum 1 lună

Va ieși un rahat cu apa rece!!!
Raspunde

Sibiu.Adrian

Acum 1 lună

GusterLand nu este altceva decat un alt moft pe bani multi al primarului care ar fi trebuit acum sa fie in pensie, dar dintr-o greseala a celor din Sibiu acum este tot pe capul nostru, sa va tineti bine urmeaza parcul SubArini pe care primaria l-a filat si nu se v-a lasa pana nu il face praf, multumim celor care au votat-o intr-un numar nefericit de mare,cand copacii din Sibiu vor disparea, unii dintre ei nejustificat,sa va ganditi asa ca si din cauza voastra sunt taiati pentru ca cei care au votat-o nu sunt victime ci complici.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus