Dosarele ATI Covid din Sibiu sunt blocate: nu se găsesc medici pentru a se realiza expertizele necesare

Cele 13 dosare desprinse din prima cercetare penală începută la Spitalul Clinic Județean Sibiu în martie 2021 sunt blocate din cauza lipsei medicilor care să execute o expertiză medicală asupra cauzelor deceselor din acea perioadă.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului de pe lângă Parchetul Sibiu, Mihaela Ruginosu, a precizat pentru Turnul Sfatului că dosarele nu au fost finalizate încă, după mai mult de 3 ani deoarece ”nu au fost finalizate încă expertizele”. Aceste expertize însă nici nu au fost demarate pentru că ”nu s-au găsit medici” care să le realizeze. ”Dosarele sunt în lucru”, a mai precizat procurorul.

Citește și:

Povestea primului sibian bolnav de COVID transferat în străinătate. Experiența lui Ilie Coveșan cu sistemul sanitar și cum a fost trădat de poliție și oameni

Urmărire penală pentru ucidere din culpă

Procurorii sibieni s-au autosesizat în 8 martie, după apariţia unui articol în „Turnul Sfatului” intitulat ”Și eu am omorât oameni” în care o fostă asistentă care a lucrat la secția ATI Covid la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu a povestit, sub protecţia anonimatului, că aici au fost omorâţi pacienți infecați cu SARS CoV-2, din cauza administrării defectuoase a medicamentelor și a procedurilor medicale.

Procurorii au reţinut atunci faptul că personalul medical „nu administrează cu intenție tratamentele corespunzătoare afecţiunilor pe care persoanele internate pe secţia respectivă le au, ci le administrează doar anestezice şi sedative, aspect care duce la moartea marii majorităţi a pacienţilor astfel trataţi”.

Ca urmare a autosesizării, s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat.

Ulterior, încadrarea s-a modificat.

„Din materialul probator administrat în cauză nu a rezultat că pacienţii internaţi pe secţia ATI Covid a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu au decedat ca urmare a unor acţiuni săvârşite cu intenţie directă sau indirectă de personalul medical al acestei instituţii. Întrucât, din materialul probator administrat până în prezent, nu a fost exclusă posibilitatea ca aceste decese să fi survenit ca urmare a unor neglijenţe medicale, prin ordonanţa din data de 2 decembrie 2021 procurorul de caz din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei sesizate din infracţiunea de omor calificat în infracţiunile de ucidere din culpă”, au transmis procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Astfel că s-a dispus disjungerea şi formarea a 13 dosare, câte unul pentru fiecare pacient decedat pentru care în cauză s-a formulat plângere penală.

Procurorii au precizat atunci că în dosarele noi formate se vor efectua cercetări pentru ucidere din culpă.

De la ce a pornit inițial: Cluj – Sibiu, diferența deceselor de la 1% la 13%

O analiză a activității spitalului din Sibiu a început după ce s-a constatat că aici mureau mai mulți pacienți internați cu Covid decât în alte spitale.

S-a scris atunci că la Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca de la debutul pandemiei, până în 28 februarie 2021, erau internate 9.780 de persoane, iar procentul celor care s-au vindecat este de aproape 99%.

Din cei 9.780 de pacienți, 160 au decedat, rezultând că au decedat 1,63% din cei internați aici.

În Sibiu, la Spitalul Clinic Județean, de la începutul pandemiei, până în acel moment, februarie 2021, au fost internați 2.694 de pacienți și au decedat 369 la secția ATI, cu precizarea că exista posibilitatea să existe alte decese pe alte secții, în urma infectării cu SARS CoV2. Chiar și așa, procentul mortalității era aici de 13,69%, mult peste ce se întâmpla la Cluj, dar și la alte spitale din țară.

În Sibiu au decedat, așadar, până în acel punct, de două ori mai mulți pacienți decât la Cluj în condițiile în care Clujul a avut de 3,6 ori mai mulți pacienți internați.

Sibiul era totodată pe primul loc pe țară la numărul de decese raportate la populație.

176,5 persoane la suta de mii de locuitori au decedat în urma infectării cu SARS CoV-2, în județul Sibiu, de la începutul pandemiei, până în februarie 2021, data la care a fost scrisă ancheta inițială.

Sibiul se afla pe primul loc într-un clasament național, locul secund fiind ocupat de județul Brăila, la 13 decese distanță.  

Două doctorițe de la spitalul „Sfântul Pantelimon” acuzate de omor calificat au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Apărarea medicilor

Tribunalul București a dispus, joi, arestarea preventivă pentru 30 de zile a doctorițelor Mirela Păiuș și Maria Miron de la spitalul „Sfântul Pantelimon” acuzate de procurori de omor calificat în cazul unui pacient de 54 de ani din Secția ATI. Decizia instanței poate fi contestată.

Procurorii au anunțat, miercuri, reținerea pentru 24 de ore a celor doi medici sub acuzația de tentativă de omor și omor calificat, și a unei asistente pentru mărturie mincinoasă, scrie G4Media.

Anchetatorii susțin că cele două doctorițe au provocat moartea unui pacient în vârstă de 54 ani, internat în stare gravă la Secția ATI, prin scăderea dozei de nonadrenalină, fapt ce a condus la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului.

„Având ca scop provocarea decesului unor pacienți care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menținerea în viață, acestea au conceput și pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator”, susțin procurorii.

Potrivit surselor G4Media, una dintre doctorițe ar fi susținut în fața procurorilor că există anumite proceduri medicale care justifică scăderea dozei de noradrenalină, procedură care de fapt nu ar exista în cazul la care se face referire, spun aceleași surse.

Societatea Română de Terapie Intensivă (SRATI) a respins vineri într-un comunicat acuzațiile procurorilor față de cei doi medici de la Spitalul Pantelimon, arestați preventiv joi.

Organizația condusă de Șerban Bubenek și Dorel Săndesc acuză procurorii de ”cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului” și explică modul în care trebuie prescrisă noradrenalina, substanța despre care procurorii susțin că ar fi fost administrată defectuos de medicii acuzați de crimă.

”NORADRENALINA (NA) este un medicament vasopresor folosit în stările de șoc în anumite doze recomandate, iar ținta terapeutică este menținerea unei tensiuni arteriale medii (TAM) de cel puțin 65 mmHg.

În cazul in care nu se atinge ținta suntem în fața unui ȘOC REFRACTAR la tratamentul vasopresor și se acceptă creșterea temporară (ore) a NA chiar la doze mamut sau asocierea unui alt medicament vasopresor de linia 2. Dacă nici așa nu se atinge ținta se revine la doza recomandata de ghiduri pentru ca este dovedit că mortalitatea crește proporțional cu dozele exccesive de NA administrată. Pe de altă parte neatingerea țintei de TAM pe o perioadă de câteva ore, prezice o mortalitate de 100%.

Din datele puse la dispoziție de Parchet rezultă clar că este vorba despre o cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului și că de fapt era vorba de un pacient profund hipotensiv (TAM 33-45 mm.Hg) cu șoc refractar aflat sub doze mamut de NA (15-20 ml / oră!) la care s-a revenit la o doză recomandată (1 ml/oră). Deci în nici un caz NU poate fi vorba de crimă / omor cu premeditare.

Desigur, aceste argumente științifice trebuie integrate în ansamblul datelor medicale despre pacient (diagnostice de internare, complicații, patologii cronice coexistente, scoruri de severitate ale afecțiunilor, alte tratamente și intervenții, etc.) pentru o analiză medicală corectă și completă care să ofere organelor de justiție toate informațiile necesare pentru stabilirea adevărului”, precizează medicii.

Tot vineri, managerul spitalului a demisionat, iar conducerea a emis un comunicat în care susţinea că a făcut toate demersurile legale necesare, a colaborat şi colaborează în continuare cu autorităţile pentru aflarea adevărului şi este pe deplin angajată pentru a clarifica circumstanţele tragediilor petrecute în unitatea medicală.

Colegiul Medicilor din România susține importanţa introducerii opiniei unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală, ca fiind obligatorie, şi nu opţională, în cadrul unei anchete de malpraxis. „Introducerea unui corp de experţi independenţi, medici, este esenţială pentru rigoarea ştiinţifică şi medicală având în vedere că experţii medicali au o pregătire şi experienţă unice în gestionarea cazurilor din specialitatea lor medicală,” se arată într-un comunicat de presă. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro