Greutățile micilor comercianți cu returnarea ambalajelor: „E plin de viruși și microbi. M-am îmbolnăvit și eu, și colegul meu. Este un atac la siguranța alimentară!”

Faptul că și micii comercianți sunt obligați să preia ambalajele cu garanție ridică mari probleme de securitate alimentară, arată Laurențiu Radu Popescu, proprietarul unui magazin din zona centrală a Sibiului. Colectate din coșuri de gunoi, nespălate și lăsând să se scurgă tot felul de lichide, recipientele cu garanție aduse în micile magazine creează și alte greutăți.

„Așa arată aproape 3.000 de ambalaje strânse la magazin în cam 4 zile, renumărate manual și ambalate în saci RetuRo (cam 5 lei bucata) ambalaje pline de viruși și microbi, strânse de prin toate coșurile de gunoi ale Sibiului și aduse apoi spre valorificare la un mic magazin alimentar de 64 mp, de unde ar trebui să vă aprovizionați în mod igienic cu de-ale gurii. O lege idioată care te transformă din magazin alimentar în tomberon de cumpărat ambalaje pe care le plătim cu bani peșini, bani pe care RetuRO SGR uită să-i mai plătească, pentru că pot, pentru că sunt mafioți, pentru că monopol, pentru că stat eșuat”, a scris Radu Laurențiu Popescu, pe pagina sa de Facebook, în cursul zilei de marți. A atașat și o fotografie (vezi foto principală) cu sacii în care se aflau recipientele trecute de două ori prin mâinile angajaților săi și ale sale: prima dată la preluarea de la cei care le-au colectat și adus în magazin și, a doua oară, când au fost sortate pe categorii (recipientele din plastic și metal într-un sac, cele din sticlă – în alt tip de sac) și pregătite pentru a fi preluate de reprezentanții RetuRo SGR.

„Bombă sanitară”

Una din problemele ridicate de acest sistem de colectare a recipientelor cu garanție este că, în cazul micilor magazine, nu se pot respecta normele de siguranță sanitară. „Este o întreagă nebunie, o bombă sanitară. Mă auziți cum vorbesc? Eu de 12 zile sunt bolnav din cauza microbilor pe care i-am luat renumărând recipientele aduse la magazinul nostru, recipiente colectate de te miri pe unde. S-a îmbolnăvit și colegul meu. Iar problema în magazinele de genul nostru este că nu ai spațiu. Noi suntem încă norocoși, că avem o hală în Turnișor unde de trei ori pe zi ducem din recipientele colectate”, descrie Laurențiu Radu Popescu. Potrivit lui, dacă după implementarea sistemului de returnare a recipientelor cu garanție ar trebui să-și obțină din nou avizele necesare, cele sanitare nu crede că le-ar mai putea primi acum.

„Legea este copiată după cea din Germania și Suedia, spun ei. Doar că, în Germania, sunt exceptați de la obligația de a prelua astfel de ambalaje magazinele care au o suprafață de sub 200 de mp. Bine, la noi legea spune că micii comercianți se pot asocia, dar acest lucru nu este în niciun fel detaliat, nu există norme, este doar scris acolo. De ce mă bagi pe mine, magazin mic, să strâng gunoaiele de pe stradă?”.

Sursa: Facebook / Radu Laurențiu Dan Popescu

Preluare manuală versus - automată

Spre diferență de magazinele mari, care au spațiu suficient pentru a amplasa automate de colectare în afara circuitelor care se intersectează cu fluxurile de alimente, magazinele mici mai au și problema personalului. „Vă dați seama, sunt și câte 700 de sticle pe zi care trebuie luate la mână în magazin, verificate dacă sunt cu garanție, plătite, depozitate, renumărate, reîmpărțite. Nu avem personal pentru așa ceva”.

Printre cetățenii care vin să predea ambalajele cu garanție, mulți invocă rigorile legii. „La mine la magazin, cei de la Soma vin și de trei ori pe zi cu tot felul de recipiente colectate din coșurile de gunoi. Îi terorizează pe vânzători, că ei au citit legea și tebuie să le fie numărate sticlele împuțite. După care, de fiecare dată, trebuie spălat pe jos prin magazin. Că dacă nu iei ambalajele, vin de la Ministerul Mediului și îți dau amenzi de până la 30.000 de lei. Sau chiar îți sistează activitatea”.

Activitatea de preluare a ambalajelor de la cetățeni este remunerată diferit. Marile magazine, care au amplasat automate de preluare a recipientelor, primesc 20 de bani pe fiecare recipient procesat (aparatele de acest gen transmit direct în sistemul RetuRO SGR codurile recipientelor colectate și le și compactează). Micile magazine, care preiau manual recipientele, primesc nouă bani. „Un automat de preluare a recipientelor costă 20.000 – 30.000 de euro. Iar la 20 de bani pe fiecare recipient colectat, cred că reușesc să amortizeze în timp decent investiția. Asta dacă ai loc unde să pui automatul. Eu, preluând manual, abia îmi acopăr cu banii pe care îi primesc costul cu sacii și cu sigiliile pe care trebuie să îi cumpăr de la ei”.

Sacii la care face referire sunt de două tipuri: unii în care trebuie sortate recipientele de plastic și metal și unii în care trebuie sortate recipientele din sticlă. 

Notificați de către micile magazine care preiau manual recipientele de la cetățeni, reprezentanții RetuRo SGR trimit apoi camioane pentru ridicarea sacilor, pe care îi cântăresc înainte de a-i lua și duce la un centru de tranzit, de unde, mai apoi, sacii sunt transportați la centre zonale de reciclare. Iar în aceste din urmă centre sacii sunt identificați (la preluarea de la comercianților sacii sunt sigilați, iar sigiliul are un cod de bare), iar recipientele care trebuie să fie intacte sunt din nou numărate, în vederea returnării garanției către micii comercianți care le-au colectat. „Nu este un sistem eficient”.

„Eu zic că e țeapă”

Laurențiu Radu Popescu este un nume vechi în comerțul din Sibiu. Iar despre modul în care funcționează sistemul de colectare a recipientelor prin intermediul micilor comercianți nu are prea multe cuvinte de laudă. Îl consideră lipsit de eficiență și care încurcă mult micii antreprenori. „Eu am m-am înrolat în sistem de când a apărut legea, sunt om care respectă legea, dar am început să preiau ambalaje din aprilie. Până acum am preluat și transmis mai departe în jur de 30.000, dar de plătit mi-au plătit doar 5.000 – 6.000. Eu sunt demult în acest domeniu și am avut de-a face cu mulți parteneri, iar după atâta timp am început să îi «citesc». Iar ăștia (RetuRO SGR – n.r.) sunt țepari de meserie. Au spus că ținta lor de colectare este de 11 miliarde de ambalaje, ceea ce înseamnă 5,5 miliarde de lei. Adică mai bine de un miliard de euro pe an sunt în discuție”.

Reprezentanții RetuRo SGR au răspuns textului publicat de Radu Laurențiu Popescu, tot pe Facebook, printr-un comentariu. „Salut, Radu! Apreciem efortul de a colecta toate aceste ambalaje, știm că nu e deloc ușor. Inițiativa nu e gândită ca să fie o povară în plus pe umerii comercianților, ci ca să facem, împreună, o țară mai curată. Iar contribuția comercianților ca tine este semnificativă pentru a ajunge aici. Pentru a evita situațiile neplăcute, noi încurajăm consumatorii să golească și să clătească ambalajele de acasă, înainte să le returneze. Avem încredere că, în timp, mai mulți se vor obișnui cu procesul. Cât despre factură, te informăm că săptămâna aceasta se va emite. Știm că mai apar tot felul de probleme, dar suntem aici și încercăm să le remediem. Dacă întâmpini și alte dificultăți, nu ezita să ne scrii”. Proprietarul magazinului a replicat că, până acum, în campaniile de comunicare publică nu s-a făcut deloc referire că ambalajele trebuie să fie spălate în prealabil, dimpotrivă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro