Amintiri din familie despre personalitatea lui Carl Wolff vor fi depănate de doi strănepoți ai acestuia, în cadrul unui program organizat la împlinirea a 175 de ani de la cel care a promovat în Sibiu unele din cele mai importante lucrări publice din ultimii 200 de ani.
Cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la nașterea lui Carl Wolff (1849-1929), Asociația Dr. Carl Wolff a Bisericii Evanghelice C.A. din România organizează împreună cu Fundația Carl Wolff din Germania între 11 – 13 octombrie Zile comemorative Carl Wolff la Sibiu, se precizează într-un comunicat de presă transmis de Biserica Evanghelică.
Programul cuprinde comunicări, o prezentare de proiecte a unor elevi și a unor amintiri din familie despre personalitatea lui Carl Wolff din partea a doi strănepoți care trăiesc în Austria (vineri, 11.10., ora 19, Sala oglinzilor, Sediul FDGR), sâmbăta o plimbare prin Sibiu pe urmele celui comemorat (plecare ora 10 din fața Primăriei) și dezvelirea unei plăci comemorative de către doamna primar, Astrid Fodor, la casa în care a locuit (Piața Mare Nr. 2, ora 12), iar duminica vizitarea Muzeului Energetic în locația primei centrale electrice din Transilvania la Sadu și comemorarea lui Carl Wolff la mormântul său aflat în Cimitirul Central al Sibiului (ora 9 respectiv 16).
Citește și:
Cine a fost Carl Wolff
Carl Wolff (n. 11 octombrie 1849, Sighișoara – d. 3 octombrie 1929, Sibiu) a fost jurist, economist, jurnalist și politician, și îl putem considera un adevărat vizionar în ceea ce privește dezvoltarea economică în strânsă legătură cu cea de modernizare a vieții cotidiene și ridicării bunăstării populației din Transilvania.
Între 1885-1918 a deținut funcția de director al Casei Generale de Economii din Sibiu (Hermannstädter allgemeine Sparkasse), transformând instituția într-o instituție modernă ca societate pe acţiuni, care a devenit o bancă importantă în Transilvania, bine cotată şi căutată și la bursa din Viena. Prin această bancă, el a adus capitalul străin în țară, care era necesar pentru modernizarea și industrializarea Sibiului și a întregii regiuni. Limitând dividendele pentru acţionari la o sumă modică, Carl Wolff a folosit surplusul obţinut pentru lucrări publice.
Printre proiectele astfel finanțate se numără:
– Construirea celei mai vechi uzine electrice din ţară aflată la Sadu I (inaugurată la 16 decembrie 1896).
– Electrificarea Sibiului (începând cu 1896), iar din 1905 extinderea rețelei electrice la comunele din jur.
– Construirea Băii populare, inaugurată în 1904, în funcțiune și azi.
– Construirea unui sanatoriu, unde veneau pacienți din întreaga țară.
– Construirea rețelei de tramvai, inaugurată la 8 septembrie 1905, Sibiul fiind totodată al doilea oraş din Europa unde s-a introdus omnibusul cu tracţiune electrică – pe roţi de lemn, fără şine, strămoșul troleibuzului.
– Prin Casa de Economii a promovat înfiinţarea sistemului de apă potabilă și canalizare, pavarea străzilor cu piatră cubică, redeschiderea Hotelului Împăratul Romanilor în actuala clădire (1895).
– Tot Casa de Economii a fost finanţatorul căilor ferate Sibiu-Cisnădie, Sibiu-Făgăraş, Sibiu-Agnita, Sibiu-Vinţul de Jos.
– Prin Casa de Economii, Carl Wolff a promovat proiectul de amenajare al râurilor Olt, Cibin, Târnava Mare, Mureş.
– În 1885, Carl Wolff a devenit membru fondator al Cooperației Raiffeisen (Raiffeisen-Genossenschaft) din Sibiu, înfiinţată în scopul sprijinirii ţăranilor.
– O preocupare a sa a fost cea de stabilizare a populaţiei împotriva emigrării în SUA. Pentru atingerea acestui obiectiv, a cumpărat terenuri, păduri şi clădiri devenite vacante din zona rurală şi a organizat o colonizare rurală internă, prin revânzare cu dobândă mică sau prin arendare.
Carl Wolff a fost membru și a sprijinit:
– Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor (Siebenbürgischer Karpatenverein – SKV, înfiinţată în 1880), asociaţie care a pus bazele staţiunilor Păltiniş şi Poiana Braşov şi a construit nu mai puțin de 60 de cabane în Munţii Carpaţi, amenajând 700 de km de trasee montane.
– Asociaţia de înfrumuseţare a oraşului (1881), care a participat la amenajarea Parcului Sub Arini (înfiinţat pe 22 ha în 1856).
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Politic
Alătură-te comunității
7 răspunsuri
-
E ordin pe unitate masonică să-l scoată pe Carol Lupu de la naftalină, sau cum? Nu ar trebui să aibă el stradă în Sibiu, dar Alexandru Lebu, care o donat terenul pe care e construită Catedrala ortodoxă și palatul mitropolitan sa nu aibă. Ăsta e numai unul dintre marii patrioți români care sunt uitați intenționat de antiromânii care conduc de zeci de ani Sibiul.
-
Totuși, dl Bratu, trei articole cu ăsta în două săptămâni e prea mult. Înțelegem, e ordin de la FDGR, dar spuneți-le că deja demersul de popularizare a unui anonim, vizionar cu certitudine la vremea aceea, cade în penibil. Și toată campania asta pentru că în cel mai democratic mod oamenii de pe strada Spartacus nu au vrut să umble după naiba să-și schimbe actele. Cum e și normal, mai ales că nu e Armata Roșie e Spartacus, simbol al luptei pentru ieșirea din sclavie!
În plus, comentariile despre Alexandru Lebu din Cacova, cel care a donat terenul pe care este construită catedrala ortodoxă și palatul mitropolitan, nici măcar nu le publicați. Dumneavoastră faceți jurnalism, sau altceva? Dumneavoastră credeți în democrație și în libertate de exprimare, cum zice în constituția României sau numai clamați astea,când de fapt…? -
O dați cu raifaisen, pentru sprijinul țăranilor, auzi aici, dar nu ziceți că pentru țăranii din alte etnii decât cea română. În schimb nu spuneți de cei care au fondat Banca Albina, a românilor transilvăneni și din Ungaria, înființată ca instituție de credit care să-i ridice pe toți, dar mai ales pe români. Da, știu, asta cu banca Albina, unde e sediul BNR din Sibiu, al cărei sediu se surpă la Brașov și tot așa prin toată Transilvania și Ungaria, e un subiect taboo. E un fel de Fundația Gojdu, dar un bolșevic rus, cum e ponta nu o poate da, Ungariei, chiar dacă le-au dat și curentul electric din o parte din Transilvania.
-
Nu a adus capital străin în țară, dacă a listat banca la bursa din Viena, că Sibiul și Viena erau în aceeași țară atunci. A adus capital din metropolă la periferia imperiului. Iar dacă au fost și investiții străine, astea au fost ale străinilor din afara imperiului, care au cumpărat acțiuni investind în imperiul austro-ungar, la Sibiu.
Oricum, omul a fost vizionar, iar faptul că a reușit să mențină capitalul aici, să fie investit aici, e remarcabil. E remarcabil pentru că până atunci capitalul era extras din Transilvania, ca dintr-o colonie, și dus la centru, la Viena și Budapesta. Cum nu face acum Statul Român. Acum nu mai e așa, spun unii, dar Banca Carpatica a fost desființată de KGBistul Manole Isărescu. În schimb e plin de bănci străine!
Dar, tot ar fi bine dacă ați scrie și despre învățătorul Visarion Roman, din Rășinari, și de marii patrioți români, unii dintre ei baroni -da, baroni români, că nu numai Bruckenthal era baron- care în 1871 înființau la Sibiu Banca Albina, bancă a românilor din Transilvania.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Ce babilonie absolut fără sens ! Gravura e profilul unui Karolus K !
miticu’ o crezut ca se circula ca prin tara lui, bucale
I-as da inchisoare vreo 30 de ani daca a depasit in curba. L-as incadra in premeditare.
Inreresant si educativ acest articol. Ar fi bine sa publicat cat mai multe articole bine documentate ca acesta, in locul…
Care popor , bă? 2 milioane înseamnă poporul? Când a candidat georgel peluzarul dus de mânuța de kakalin și a…













Lasă un răspuns