Proiect de regionalizare, întocmit de USR: 31 de localități din județ ar trebui să dispară sau să se comaseze. Sibiul, alături de Brașov și restul județelor din Centru

Un nou proiect de regionalizare a României a fost depus marți în Parlament de către USR, iar măsurile propuse include, pe lângă crearea unor regiuni, reducerea numărului de județe și reducerea numărului de orașe și comune.

Potrivit documentului, orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de 3.000 de locuitori.

Proiectul a fost depus de parlamentarii USR Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr, iar în opinia lor, necesitatea de a reduce numărul de unități administrativ-teritoriale rezultă și din realitatea că 9 din 10 localități din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici.

România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid, arată USR.

Proiectul poate fi consultat aici

„Dacă reușim să facem reorganizarea administrativ-teritorială propusă de USR, putem economisi aproximativ 17 miliarde de lei anual. Adică am avea bani să facem cinci-șase spitale regionale sau circa 2.000 de km de autostradă în fiecare an! Reorganizarea teritorială va aduce servicii de calitate în comunitate, mai mulți bani de investiții, mai mulți bani europeni și lucrări publice făcute cu cap, nu de genul terenurilor de fotbal în pantă. Cred că după 35 de ani în care s-a amânat acest proces, doar pentru interese electorale meschine, a venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI și nu una organizată după anul 1968”, declară deputatul USR Alin Apostol.

Proiectul de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României prevede organizarea țării în opt județe, corespunzând regiunilor de dezvoltare constituite încă din 2004:

Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui),

Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea),

Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman),

Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea),

Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș),

Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj),

Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)

București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov).

Citește și:

Hărțile regionalizării și unde apărea Sibiul în fiecare situație. Iohannis, în 2013: ”Fiecare nouă guvernare și-a propus reorganizarea administrativă și nu s-a reușit să se facă”

Regiunea Centru, 2,3 milioane de locuitori și una din cele mai puternice din punct de vedere economic

Conform proiectului, fiecare regiune ar avea între 1,7 milioane și 2,9 milioane de locuitori. Regiunea Centru are 2,317 milioane de locuitori, iar Produsul intern brut (PIB) este de 119 miliarde de lei. Raportat la populație, PIB-ul ar fi de 51 de mii de lei pe cap de locuitori. Am fi depășiți la acest capitol doar de București Ilfov (126 de mii de lei) și de către Regiunea Vest (56 mii lei).

Documentul nu prevede și care orașe din fiecare regiune ar urma să dețină rolul de ”capitală”.

31 de localități din Sibiu nu ar intra în ”norma” de peste 3.000 de locuitori

Potrivit propunerii USR, orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de 3.000 de locuitori.

Ei spune că sunt  375 de comune în țară cu o populație sub 1.500 de locuitori și peste jumătate din localitățile din România au sub 3.000 de locuitori, în timp ce peste 75% au populația sub 5.000.

”Aceasta este realitatea românească. Diferită de ce spun cei cu expertiză - cercetătorii și politologii au demonstrat că unitățile administrativ-teritoriale care au mai puțin de 5.000 de locuitori nu sunt sustenabile și eficiente. Explicăm și de ce: pentru că se confruntă cu dificultăți logistice; pentru că au provocări financiare în ceea ce privește furnizarea de servicii ; pentru că nu au capacitatea de a asigura standarde de bunăstare ridicată, de a crea, susține și menține zone rezidențiale și piețe ale forței de muncă ce se remarcă prin durabilitate, stabilitate și prosperitate”, se precizează în analiză.

În județul Sibiu sunt 31 de localități care nu s-ar încadra în pragul minim de 3.000 de locuitori. Biertan (foto jos), Racovița și Loamneș sunt cele mai aproape, au între 2.900 și 2.800 de locuitori, conform datelor INS, preluate prin serviciul Tempo, referitoare la populația din județ, la 1 ianuarie 2024, după reședință.

Datele din această statistică sunt oricum mai mari decât cele din ultimul recensământ. Asta, din cauza faptului că numeroase persoane multate în alte zone ale țării sau plecate în străinătate nu au anunțat autoritățile și nu și-au procurat alte documente.

Chiar și așa, sunt 3 localități în județ, Bruiu, Ludoș și Râu Sadului care au mai puțin de o mie de locuitori.

Sub 1500 de locuitori sunt 9 localități.

Propunerea să nu mai fie decât orașe cu peste 20 de mii de locuitori este și mai drastică pentru județ. Sibiul are acum 2 municipii și 6 orașe, însă dacă am aplica regula de mai sus, județul ar rămâne doar cu un singur oraș, în afara municipiilor Sibiu și Mediaș: Cisnădie. Localitatea cu numărul cel mai apropiat de pragul de 20 de mii este Șelimbăr, care conform datelor INS ar 18.263 de locuitori.

Citește și:

24 de primării din județul Sibiu nu-și pot acoperi cheltuielile minime de funcționare. „Comasarea nu ar strica, dar nici nu cred că ar aduce multe beneficii”

Localități în județ cu mai puțini de 3.000 de locuitori (conform datelor INS, după reședință, în ianuarie 2024)

Biertan – 2.964

Racovița – 2.892

Loamneș – 2.857

Arpașu de Jos – 2.788

Sadu – 2.786

Hoghilag – 2.574

Turnu Roșu - 2490

Poiana Sibiului - 2353

Blăjel - 2260

Valea Viilor - 2198

Bârghiș - 2159

Micăsasa - 2000

Chirpăr - 1921

Alțâna - 1855

Poplaca - 1829

Alma - 1801

Păuca - 1770

Șeica Mică - 1755

Brădeni - 1691

Atel - 1660

Merghindeal - 1595

Boița – 1.527

Tilișca - 1381

Cârțișoara – 1.371

Apoldu De Jos - 1243

Cârța - 1212

Mihăileni - 1134

Marpod - 1014

Bruiu - 950

Ludoș - 636

Râu Sadului - 548

Reforma localităților ar urma să fie făcută de Comisia Națională de Reorganizare Teritorială

Numărul localităților sau al districtelor, forma lor de organizare și alte detalii vor fi stabilite prin Strategia de Reorganizare Teritorială, care va fi elaborată de către Comisia Națională de Reorganizare Teritorială și care va fi adoptată de către Guvern și Parlament.

Celelalte proiecte USR, inițiate de deputații Alin Apostol și Teodor Lazăr, prevăd:

– Reorganizarea ordonatorilor secundari și terțiari de credite cu un număr mai mic de 25 de angajați în direcții în subordinea ordonatorilor principali de credite. România are un număr excesiv de ordonatori de credite, peste 14.000.

– Creșterea cu puncte procentuale a impozitului pe venit alocat localităților care se comasează voluntar. Proiectul este menit să încurajeze localitățile din România să fuzioneze din proprie inițiativă, primind drept răsplată un buget local mai mare. Această creștere a bugetului local a viitoarelor localități comasate este gândită pe o perioadă de 10 ani, în două trepte, respectiv primii 5 și următorii 5 ani. Modalitatea prin care localitățile se pot comasa în mod voluntar este aceea a referendumului local.

– Feedback de la cetățeni pentru activitatea instituțiilor publice, pe modelul feedback-ului de la pacienții din spitale. Cetățenilor le vor fi puse la dispoziție mijloace electronice să-și exprime opinia cu privire la interacțiunea pe care au avut-o cu instituția publică. Toate instituțiile vor fi obligate să afișeze pe pagina proprie de internet, în scopul creșterii transparenței instituționale, feedback-ul pe care l-au primit.

– Model unitar de afișare a informațiilor de interes public pe site-urile autorităților și instituțiilor publice. Proiectul vizează creșterea transparenței instituționale, astfel încât informațiile publice să fie mult mai ușor accesibile cetățenilor, prin intermediul unui buton dedicat transparenței. Pe unele site-uri de instituții sau autorități publice, deși există informații publice, este foarte greu ca acestea să fie accesate.

– Ședințele consiliilor locale să fie filmate și distribuite pe rețelele sociale. Dezbaterile asupra hotărârilor locale trebuie să fie publice și accesibile tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să fie în permanență informați de activitatea autorităților publice locale, chiar și atunci când nu pot participa fizic la ședințele organizate de primării.

– Pontaj electronic pentru angajații din instituțiile publice. Plecând de la practica din mediul privat, proiectul vizează digitalizarea pontajului din instituțiile publice, astfel încât evidența angajaților să poată fi făcută mult mai ușor, iar datele să aibă un plus de credibilitate.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro