Alegerile din România, cei 27.000 de „traficanți de droguri” executați în Filipine și alegerea fiului de dictator

Filipine este o țară cu aproape 120 de milioane de locuitori, iar 97% din populația adultă are cont pe Facebook. Acest procent extrem de ridicat al utilizării rețelei de socializare a transformat filipinezii într-o comunitate care în ultimii opt ani nu doar că a amplificat la cote nebunești valurile de ură în societate, ci a dus și la aprobarea publică a zeci de mii de crime și, în cele din urmă, la alegerea în fruntea țării a fiului lui Ferdinand Marcos. Dictatorul care, în 1986, a fost alungat în urma a ceea ce avea să rămână în istoria filipineză Revolta Poporului, adică un moment de retrezire a conștiinței naționale.

Pentru detaliile poveștii care, în Filipine, a transpus ura și dezinformarea din mediul online în viața reală vă recomand să citiți cartea Mariei Ressa, „Cum să înfrunți un dictator. Lupta pentru viitorul nostru”, tradusă și în limba română în vara acestui an și publicată de ZYX Books. Jurnalist de investigație, Maria Ressa a primit, în 2021, premiul Nobel pentru pace, pentru munca ei în combaterea dezinformării.

În cartea prin care Maria Ressa își spune povestea descoperi o țară în care filipinezii se lovesc cam de aceleași probleme precum și românii: măcinată de scandaluri de corupție în care politicienii ocupă primele locuri, democrația filipineză n-a avut timp și resurse să-și dezvolte anticorpi împotriva manipulărilor din mediul on-line. De pe Facebook, în cazul de față.

„Războiul împotriva drogurilor” (sună cunoscut și la noi, nu?) a devenit temă electorală în Filipine în 2016. „Nevoia de a ne proteja copiii în fața rețelelor de traficanți de droguri” a împânzit Facebook-ul și, prin campanii concertate, a radicalizat cea mai mare parte a societății. Pe acest val uriaș de manipulare avea să-și construiască, mai apoi, campania electorală Rodrigo Duterte. Și avea să câștige.

Sub Duterte, filipinezii s-au trezit că locuiesc într-o țară care, deși democratică, aplauda execuțiile pe timp de noapte, în plină stradă, a celor considerați de forțele înarmate ale puterii drept „traficanți de droguri”. Între 2016 și 2018 se estimează că 27.000 de filipinezi au fost executați, noaptea, în numele așa-numitului război al drogurilor. Fără procese, fără dovezi. În ciuda situațiilor reclamate de presă – copii uciși laolaltă cu adulți acuzați de trafic de droguri, execuții cât se poate de aleatorii – campaniile de pe Facebook, în care democrația era prezentată a fi sub asaltul traficanților de droguri, au generat susținere socială pentru tot acest război real, cu victime reale.

Investigațiile instituțiilor independente de presă prin care au fost scoate la iveală rețelele de dezinformare care acționau pe Facebook pentru justificarea acestui de neînțeles „război al drogurilor” nu au rămas fără rezultat. Împotriva jurnaliștilor care semnau aceste investigații, cu dovezi despre fermele de troli și manipularea algoritmilor rețelelor de socializare, au fost lansate campanii de denigrare. Tot pe Facebook, evident. 

Efectele au apărut și în lumea reală: împotriva Mariei Ressa, de exemplu, au fost deschise numeroase dosare penale. Unele pentru faptul că ar acționa ca urmare a finanțării ilegale primită din străinătate. „Presa vândută străinilor”, unul din sloganurile campaniilor concertate pe Facebook de puterea constituită în jurul președintelui țării, a creat suficientă emoție în societate astfel încât să genereze susținere pentru campaniile de hărțuire a presei de investigație. Pe numele Mariei Ressa – jurnalista care s-a încăpățânat să nu abdice de la profesia prin care demasca cine este în spatele campaniilor on-line și cum funcționează acestea - au început să curgă mandatele de arestare, hărțuirea a devenit una permanentă, nu doar din partea puterii, ci și a maselor de oameni care au căzut în capcana dezinformării.

Abia scandalul Cambridge Analytica – generat de Brexit și acuzațiile de manipulare a campaniei electorale din SUA – au mai redus din imens de numeroasele fermele de boți din Filipine, puternic implicate în campaniile care au precedat ieșirea Marii Britanii din UE și alegerea lui Donald Trump în primul mandat.

Doar că în Filipine tehnicile de manipulare prin intermediul Facebook au ajuns să fie atât de bine stăpânite de găștile de politicieni încât, la următoarele alegeri, cele din 2022, pentru următorii șase ani a fost ales președinte Bongbong Marcos. Fiul lui Ferdinand Marcos, cel care cu numai 28 de ani în urmă, era alungat de populația sătulă de cleptocrația instaurată de aceasta: s-a dovedit că zece miliarde de dolari furați au intrat în conturile obsedatei de lux familii Marcos. Istoria a fost rescrisă pe Facebook, iar filipinezii au primit cu aplauze ascensiunea politică a familiei pe care o alunga acum nici 30 de ani.

La noi, duminica trecută, pe primul loc în turul alegerilor prezidențiale l-am avut pe Călin Georgescu. „Meteoricul” candidat care a știut cum să folosească algoritmii TikTok cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, astfel încât să fie câștigătorul primului tur al acestora. Cât a făcut-o singur, cu propria echipă, cât a fost ajutat, cât de mult au fost implicați actori statali sunt întrebări care nu au răspuns.

Și nici nu au cum să primească foarte repede. Pentru că și noi, la fel ca imens de mulții locuitori ai acestei planete, nu știm nici măcar ce să cerem când vine vorba de campanii în mediul on-line.

Citind cartea Mariei Ressa afli despre astroturfing (tehnică de propagandă a cărei menire este să creeze falsa impresie că ar exista o mișcare populară – inițiată «la firul ierbii», răspândită, spontană – care sprijină ori se opune unei politici publice, unui partid etc), despre bandwagon (tendința noastră de adopta anumite comportamente sau convingeri percepute drept populare, ceea ce în sine le crește și mai mult popularitatea) sau brigading (practică prin care un grup de utilizatori decide să acționeze coordonat cu un anume scop, de regulă negativ – de pildă, prin manipularea votului într-un sondaj online ori prin hărțuirea unei persoane sau a unei comunități). 

Citind cartea Mariei Ressa afli de ce astfel de tehnici sunt importante. Pentru că pot duce – spre exemplu – la situația în care prin doar 26 de conturi de Facebook să fie lansată o campanie care să ajungă la zeci de milioane de utilizatori, pentru denigrarea principalului contracandidat al celui care avea să devină actualul președinte filipinez. Contracandidata a fost acuzată, mai întâi, că ar fi avut relații sexuale cu șoferul ei, apoi că i-ar fi cumpărat acestuia o casă din fonduri publice pentru a fi, mai apoi, arestată sub acuzația că primit mită pentru a oferi protecție traficanților de droguri. Maria Ressa și echipa sa au demontat toate aceste acuzații, au dovedit campaniile concertate de actori statali pentru propagarea minciunilor care să justifice arestarea contracandidatei, dar – la fel ca și la noi – presa independentă se dovedește adesea a avea un impact mult mai mic decât campaniile de manipulare din rețelele de socializare.

Maria Ressa este, probabil, cel mai cunoscut jurnalist de investigație din Asia. Cu dosarele din țara sa despre toate relele pe care le poate aduce Facebook-ul societății a ajuns în cele din urmă și la Mark Zuckeberg, pentru a-i cere să conștientizeze dezastrul și să acționeze ca atare. Reacția creatorului Facebook este una grăitoare pentru cât de singuri am ajuns să fim cu toții în fața monștrilor care au devenit rețelele de socializare. „Dar, stai, Maria, unde sunt celelalte 3%?”, a fost singura reacție a lui Mark Zuckerberg, după ce i-au fost descrise pe scurt ravagiile pe care le face rețeaua sa în țara cu 97% din populație conectată la Facebook.

Vă îndemn să citiți cartea Mariei Ressa. Veți regăsi acolo răspunsuri pentru cel puțin o parte din lucrurile care se petrec și la noi, în timpul acestor alegeri.

Foto principală: Facebook / Maria Ressa

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro