Sibienii Elena Lotrean și Marius Vulcan, candidați la Parlamentul României: „Suntem oameni liberi, verticali și purtăm respect pentru comunitatea noastră”

Elena Lotrean - profesor, trainer, fondator al Școlii Româno-Finlandeze ERI Sibiu și antreprenor în serie – și Marius Vulcan – de profesie avocat, deputat – sunt cei doi independenți care candidează de la Sibiu pe listele platformei DREPT pentru Parlamentul României. În interviul de mai jos vorbesc, printre altele, despre învățămintele care decurg din votul dat în primul tur al alegerilor prezidențiale, dar și despre programul politic pe care cei doi le propun alegătorilor sibieni, după alegerile parlamentare din 1 decembrie, în cadrul cărora cei doi candidează.

⁠În contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, care este mesajul celor doi candidați DREPT de la Sibiu pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale?

Marius Vulcan: A fost o scuturare serioasă la adresa partidelor clasice, o reacție la corupția instituționalizată și jocurile de putere, la lipsa de viziune și dezintegrarea diferențierilor ideologice dreapta-stânga, ca pilon al opțiunii personale, al transferului propriilor convingeri spre un partid care să le respecte și materializeze prin măsurile asumate. 

Asistăm la falimentul partidelor consacrate de pe eșichierul politic. Românii au arătat foarte clar că nu mai doresc politica de până acum. Este momentul sa înDREPTăm modul de a face politica. Este momentul sa trimitem in parlament oameni independenți care răspund în fața alegătorilor și nu în fața camarilei de partid. 

La Sibiu, noi doi, fiecare unic candidat pe buletinul de vot – eu, Marius Vulcan, la Camera Deputaților și Elena Lotrean la Senat considerăm că reprezentăm corect, cu profesionalism și verticalitate interesele sibienilor. DREPT  este platforma independenților, votând DREPT pe 1 Decembrie trimitem sibieni în parlament și nu oameni de partid.

⁠Cum candidații principalelor partide politice PSD și PNL, au obținut scoruri mici la Sibiu, la ce vă așteptați pentru duminica alegerilor parlamentare? Credeți că votul de neîncredere arătat marilor formațiuni politice se va păstra?

Marius Vulcan: În mod cert duminică am asistat la un vot de revoltă, negativ, la adresa partidelor clasice. Suntem într-o nouă paradigmă politică, pe care ne-o arată electoratul, care nu mai acceptă modelul politic actual și caută soluții alternative. Faptul că la alegerile locale deja un semnal a fost dat prin suportul acordat unui candidat independent, neafiliat politic și care a dus o campanie bazată pe un plan coerent și viziune pe termen lung a arătat nevoia de schimbare a comunității sibiene. Acum este momentul ca electorii să se informeze cât mai corect, din surse credibile, despre candidați, dimensiunea lor profesională și programele pe care le susțin, dar mai ales să cumpănească înainte de a pune ștampila pe o listă de partid făcută la centru sau pe oamenii care vor ajunge să-i reprezinte.

Candidații la parlamentare din partea partidelor clasice sunt, în mare parte, aceiași din mandatul trecut sau chiar din anii 2000, sau cei care au ocupat în iunie poziții în consiliile local și județean. Asta ne arată o incapacitate a partidelor de a promova oameni noi, integri și profesioniști și reciclează până la pensie aceiași politicieni care conduc filialele locale. Dacă acesta va fi un motiv pentru electori să-i penalizeze și în scrutinul de duminică, nu ar fi de mirare. 

Ceea ce dorim să transmitem cetățenilor care vor merge la vot este să dea un vot pozitiv, constructiv, către formațiuni precum DREPT, care promovează valori europene și un echilibru în toate, pe calea normalității sociale. Noi, candidații DREPT nu facem jocuri ale conducerii, nu am fost „puși din pix” pe listă, suntem oameni liberi, verticali și purtăm respect pentru comunitatea noastră, în care suntem activi și implicați civic. DREPT este o platformă care susține logistic candidați independenți și oameni din societatea civilă, care altfel nu ar fi avut posibilitatea de a concura cu resursele marilor partide. Fiecare vine cu un proiect politic propriu, grefat pe prioritățile sibienilor, în domenii în care ne-am demonstrat experiența și competențele. Venim cu o perspectivă profesionistă și realistă, cu soluții clare la probleme punctuale.

Mergem în Parlamentul României pentru a contribui concret la eficientizarea justiției, la educație de calitate pentru copiii noștri, pentru a sprijini dezvoltarea mediului rural din perspectivă antreprenorială, pentru o viață decentă și stoparea depopulării satelor românești. 

Prin votul acordat DREPT sibienii vor trimite în legislativ oameni curați și de bună-credință, cărora le pasă cu adevărat de comunitate, fără a fi captivi în structuri și interese de partid. Numai prin oameni noi și bine pregătiți, cu un trecut profesional impecabil, pot fi eliminate din viața politică partidele care au guvernat țara până acum și au condus la starea actuală în economie, sănătate, educație și justiție.

În cazul în care ambii veți intra în Parlament, cărei majorități parlamentare ați da votul și ce ați aștepta sau cere la schimb?

Marius Vulcan: O majoritate de centru-dreapta cu orientare europeană. O majoritate care să răspundă direcțiilor  din programul politic pe care l-am propus sibienilor. O majoritate care să asigure că sunt adoptate măsurile necesare pentru a atinge dezideratul eficientizării justiției, la un sistem de educație adecvat nevoilor reale ale generațiilor de copii, la securitate și forțe armate bine dotate, dar toate bazate pe o economie funcțională, cu un sistem fiscal stabil care stimulează dezvoltarea antreprenorilor mici și mijlocii și nu neglijează marii angajatori.

Ne vom alătura unei majorități care să rezoneze cu politicile europene, care să ne confere respectul ca stat membru în structurile de securitate din care facem parte și unde vrem să ne consolidăm poziția

Doamna Lotrean, Klaus Iohannis a câștigat președinția României (și) cu programul România educată? Ce este greșit cu acest program de nu vedem (sau nu putem vedea) vreo îmbunătățire?

Elena Lotrean: Lipsa de viziune, lipsa de acord politic real și lipsa de curaj și asumare în implementare sunt problemele principale la nivel de proces. Programul „România Educată" s-a dorit un proiect ambițios, cu scopul de a reforma și moderniza sistemul de învățământ din România. Am creat inițial o viziune despre cum ar trebui să arate învățământul românesc: spun „noi” nu doar la modul general, ci pentru că am fost implicată și eu personal în fazele inițiale ale proiectului, când credeam că președintele Iohannis chiar își dorea o transformare a sistemului. Am creat atunci un vis frumos, în care învățarea era relevantă, utilă, accesibilă tuturor în mod echitabil, se făcea prin mijloace moderne, învățământul era flexibil, individualizat. Nu cred că vom ajunge vreodată, cu ce a ieșit din acest program, la acel vis, a fost abandonat în parcursul birocratic al legii. A rămas doar o chestiune de imagine, nu a dus-o niciodată la nivelul la care ar fi putut avea impact. Și în ciuda bunei credințe și a eforturilor multora dintre cei care s-au alăturat, creduli, proiectului, nu am observat încă o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor în învățământ pentru că, în cel mai direct mod, s-a tras de timp, ceea ce m-a făcut să înțeleg la un moment dat că nu se dorea, în mod real, transformarea.

După 8 ani în care s-a lucrat la o viziune și un plan, timp în care am pierdut generații de copii, a rezultat o legislație care nu schimbă nimic din substanța sistemului, nu adresează problemele reale, face doar cosmetizări de suprafața, operații estetice, chirurgie plastică - nu ataca în niciun fel cauzele eșecului de sistem. Dar și așa, implementarea lentă și inconsistentă chiar și a formei de lege adoptată într-un final subminează orice transformare reală: apar obstacole birocratice ca și când ele nu ar fi create tot de cei care ar trebui să implementeze legea, este o lipsă acută de resurse și, în unele cazuri, lipsă de asumare, inclusiv din partea actualei ministre PNL a educației, care ar fi trebuit să fie promotorul acestei transformări, fiind promovată, aparent, tocmai pentru a implementa programul.

Dar ca sa revenim la miezul întrebării, ce este greșit în programul însuși: nu duce la descentralizare, nici curriculară, nici administrativă; menține modelul unitar, aceeași rețetă pentru toată lumea, neținând cont de realitățile diferite din România, de nevoile diferite ale comunităților, de resursele existente, de bogăția de expertiză locală pe care oamenii care lucrează în învățământ o au și ar putea-o folosi pentru a propune soluții locale, adaptate, și pentru a crește calitatea actului educațional. Directorii de școli rămân în continuare slugi ale unui minister desprins de realitățile comunităților, nu au fost create condițiile ca ei sa devină lideri care mișcă aceste comunități în direcția învățării. Crește birocrația și aparatul de stat, ducem mai multe resurse spre instituții noi, care le dublează pe cele vechi, mai degrabă decât să le eficientizeze. Decizia privind curriculumul rămâne la nivel de „grupuri de experți”, ceea ce face ca întregul sistem de învățământ să fie lipsit de agilitate, încremenit în deciziile top-down ale unor grupuri de lucru care se formează greu, se întrunesc greu, iau decizii încet, decizii care sunt aprobate și mai încet sau sunt influențate politic – fie de partide, fie de miniștri, fie de sindicate. Și aici, apropos de miniștri, o cauză a eșecului este și lipsa de continuitate în implementarea programului „România Educată”, dublată de o lipsă de acord politic real: PSD a votat această lege în Parlament doar pentru a menține „stabilitatea” atât de promovata de președintele Iohannis, nu pentru că au crezut cu adevărat în puterea de transformare a acestei legi.

Mai mult, schimbările frecvente de miniștri ai educației de-a lungul timpului au dus la o instabilitate în politica educațională, ceea ce a avut ca efect așteptarea, adică abandonarea unor inițiative până vine următorul ministru, cum se întâmplă cu planurile cadru pentru liceu care trebuiau aprobate deja, dar pentru care actuala echipa ministerială nu a fost capabilă să își asume decizia, probabil de teama unor proteste în an electoral. Aceste întârzieri în implementarea unor măsuri fundamentale, care chiar au impact asupra rezultatelor învățării, fac ca procesul de transformare să fie fragmentat și să dureze mai mult decât era planificat inițial, astfel încât chiar și măsurile care par bune devin caduce, sunt depășite de realitatea socială până în momentul când sunt implementate.

Și aș mai avea un lucru de adăugat, un factor care mi se pare piatra de moara a oricărei încercări de transformare: evaluarea inadecvată, sau deloc, a impactului unor măsuri înainte de a fi prinse într-o lege. Chiar dacă au existat tentative de evaluare, acestea nu au fost, de obicei, suficient de riguroase sau cuprinzătoare pentru a oferi o imagine clară asupra rezultatelor ce ar trebui obținute. Lipsa unor pilotări inițiale înainte de implementarea pe scară largă a unor noi politici sau programe a făcut, de-a lungul timpului, ca unele dintre acestea să se dovedească nepotrivite pentru contextul și momentul respectiv. Același lucru se întâmplă și cu România Educată: au fost introduse măsuri legislative decise în cabinete pe baza unor opinii, nu pe baza unor măsurători de teren, a unor experimente, a unor pilotări. Cred că lipsa pilotărilor acestor măsuri, testarea acelor politici pe o scară redusă, care puteau foarte bine făcute pe vechea lege în cei 8 ani de „dezbateri”, vor face ca multe din măsurile propuse acum în legile România Educată să fie abandonate, sau schimbate tot bazat pe opinii sau păreri personale. Fără o pilotare și evaluare sistematică, este dificil să se identifice și să se elimine practicile care nu funcționează, este dificil să se măsoare progresul și să se identifice noi nevoi.

În concluzie, programul „România Educată" putea reprezenta un pas important în direcția modernizării sistemului de învățământ, dar a rămas un simplu exercițiu de imagine al unui președinte ales, cel puțin parțial, de oameni care vedeau deja acum 10 ani riscurile pentru securitate națională ale unui sistem de învățământ neadaptat secolului 21.

⁠Tot pentru doamna Lotrean: cum sau de unde ar trebui să înceapă un proiect de transformare a sistemului de educație astfel încât rezultatele la testul PISA să se îmbunătățească într-o perioadă sesizabilă de către cei din afara sistemului de educație?

Elena Lotrean: Îmbunătățirea rezultatelor la teste precum PISA necesită o abordare care să aibă la bază o înțelegere profundă a cauzelor care stau la baza performanțelor actuale. Vorbeam mai devreme de pilotare: rolul pilotărilor este să vedem ce anume ar funcționa, în diverse contexte, pentru a îmbunătăți situația în contextul respectiv. Deci cred că ar trebui să începem prin a înțelege de ce suntem aici, ce ne-a adus aici, adică printr-o evaluare și diagnoză amănunțită nu a rezultatelor, ci a cauzelor, a realităților din spatele acestor rezultate. O soluție la îndemână ar fi studii de caz relevante, de exemplu analiza unor școli cu performanțe deosebite și a celor cu performanțe sub medie ar putea oferi indicii valoroase despre factorii care influențează succesul școlar. Opiniile profesorilor, ale elevilor și ale părinților ar trebui luate în considerare pentru a obține o imagine completă a situației.

Apoi trebuie să înțelegem ca nu vom găsi o soluție universală, care să funcționeze peste tot. Trebuie să creăm cadrul legal pentru stabilirea unor obiective clare și măsurabile la nivelul fiecărei unități de învățământ, obiective realiste, pornind de la situația din acea școală, și legate de o anumită perioadă de timp.

Și mai trebuie definiți indicatori clari la nivelul fiecărei școli, pentru a măsura progresul în atingerea obiectivelor, și sa ne asigurăm că școala are resursele necesare, mai ales resursele umane, pentru a individualiza procesul de învățare, pentru a organiza intervenții de prevenție și remediere, pentru a sprijini directorul în crearea unor comunități care învață. Și da, cred ca un element esențial aici este acordarea de responsabilități mai mari directorului de școală, liderului școlar, inclusiv în actualizarea curriculumului, astfel încât acesta să fie relevant pentru lumea reală și să dezvolte competențe esențiale pentru elevii din școala respectivă, pentru secolul XXI, cum ar fi gândirea critică, creativitatea și colaborarea.

În rezumat, un proiect de transformare a sistemului de educație ar trebui să înceapă printr-o analiză aprofundată a situației existente și prin stabilirea unor obiective clare și măsurabile la nivel descentralizat, pentru fiecare școală. Și acest proces de descentralizare ar trebui susținut cu resurse umane în primul rând, pentru că este clar că școlile cu rezultate slabe au nevoie de mai multe resurse și mai bune, nu de mai puține și mai slabe, așa cum este tendința acum.

„Noi, cei din DREPT avem un proiect prioritar, inițiativa «Ia-le banii»”

⁠Domnule Vulcan, ce modificări legislative sunt necesare pentru ca un caz precum Dosarul Maricuța, cunoscut la nivel național, să nu se închidă prin prescrierea faptelor?

Marius Vulcan: În perioada 2022-2023 ca urmare a deciziei CCR privind întreruperea cursului prescripției penale în perioada 2018-2022, au fost închise aproximativ 6.000 de cazuri, din care 557 priveau fapte de corupție. Printre beneficiarii de marcă se numără politicieni, oameni de afaceri și funcționari publici. Astfel au scăpat de închisoare nume legate de dosare grele, iar valoarea prejudiciilor de stat și a sumelor reprezentând mită se ridică la sute de milioane de lei. 

Faptul că aceste dosare au rămas cu anii în sertarele parchetelor, că nu au fost corect și la timp instrumentate, că rechizitorii au fost respinse sau refăcute denotă o nevoie de reformă în cadrul Ministerului Public. Sunt necesare modificări serioase în Codul Penal și în cel de Procedură Penală, revizuirea politicii punitive față de anumite categorii de infracțiuni și creșterea perioadelor de prescripție pentru unele, până la normarea imprescriptibilității în cazurile grave de corupție. Deja se constată inconsecvențe față de reglementările privind fraude în finanțările cu fondurile europene.

Mai important este ca prejudiciile să fie integral recuperate și averile bazate pe corupție confiscate. Doar printr-o structură politică parlamentară care să susțină aceste măsuri pot fi puse în practică. Exponenți ai clasei politice actuale sunt adânc implicați în afaceri cu iz penal și interesul lor de a modifica situația actuală nu există, dimpotrivă. Aceste schimbări pot fi aduse doar de oameni curați, fără obligații de partid și care doresc curățarea de politicieni corupți și sistem clientelar.

Noi, cei din DREPT avem un proiect prioritar, inițiativa „Ia-le banii”, dar pentru a ajunge la recuperarea averilor dobândite prin corupție este imperios necesar ca justiția să-și îndeplinească rolul, de a condamna infractorii în timp rezonabil.

Elena Lotrean și Marius Vulcan

Cum aveți în vedere să strângeți susținere pentru astfel de modificări legislative, din postura de independent?

Marius Vulcan: Prin negociere cu ceilalți membri ai Parlamentului și cu ajutorul presiunii publice. Noi suntem un grup DREPT, cu valori comune și ne vom sprijini reciproc. Ne vom asigura că inițiativele noastre vor fi făcute cunoscute publicului, prin toate mijloacele de informare și vom apela inclusiv la activarea cetățenească prin petiții, scrisori deschise și dezbateri publice pentru a convinge pe restul politicienilor de justețea și necesitatea adoptării lor.

Este vorba de a responsabiliza pe reprezentanți în timpul exercitării mandatului. Până  acum se punea problema ca din patru în patru ani să dăm un vot și să sancționam la urne politicienii. Noi propunem sibienilor să ceară celor aleși să vină și să răspundă  periodic în fața lor pentru modul în care își respectă angajamentele, pentru ceea ce fac în timpul mandatului.  Dorim ca cetățenii să fie mai interesați și activi în relația cu aleșii, să vină spre cabinetele parlamentare nu doar pentru a-și spune necazul ci și pentru a se informa și a susține, civic, acele inițiative care au impact asupra comunității. Presiunea publică poate face minuni și politicienii văd abia acum costul ignorării vocilor societății.

Doamna Lotrean, cum explicați ascensiunea lui Călin Georgescu, prin prisma experienței dumneavoastră în domeniul Educației?

Elena Lotrean: Este o întrebare complexă și sensibilă, care, în mod evident, necesită o analiză multifactorială. Nu aș vrea să pară că punem exclusiv în cârca sistemului de învățământ din România ascensiunea unor curente extremiste, fie de dreapta, fie de stânga, pentru că vedem aceste fenomene și în alte state, unde sistemul de învățământ are rezultate mult mai bune: de exemplu, guvernul Finlandei se bazează pe o coaliție care include un partid ce a fost definit de publicul larg drept „de extremă-dreapta”. Cu toate acestea, cred că putem identifica câteva conexiuni posibile între educație și extremismul de orice natură, iar cea mai evidentă este lipsa de gândire critică și de toleranță – curriculumul nostru actual, modul de organizarea a procesului educațional, tipurile de evaluare cu care suntem obișnuiți nu promovează aceste aspecte. Ba, dimpotrivă, se pune accent aproape exclusiv pe memorare în detrimentul înțelegerii. Iar un sistem educațional centrat pe memorare, în detrimentul dezvoltării gândirii critice, poate face elevii mai vulnerabili la idei preconcepute și la manipulare, mai ales că pentru ei memorarea ajunge să însemne învățare. Și, așa cum vedem, sunt multe conținuturi pe care nu le mai putem controla, elevii învață să memoreze orice, nu să gândească, iar acum memorează mai ușor și mai mult de pe TikTok decât din clasă. Deci este foarte important să trecem de la memorare la gândire, de la furnizarea de informații la transformarea acestor informații în cunoaștere.

Un alt factor este lipsa de educație interculturală și a istoriei critice, care poate perpetua stereotipuri și prejudecăți față de alte grupuri sociale sau naționale, facilitând astfel răspândirea discursului de ură. O predare a istoriei care pune accent exclusiv pe evenimente glorioase și omiterea aspectelor mai complexe sau controversate poate cultiva un sentiment exagerat de mândrie națională și un sentiment de superioritate față de alte națiuni, inclusiv cele cu care conlocuim de milenii. De asemenea, lipsa unor cunoștințe solide, relevante în domenii precum științele sociale sau științele naturale poate face oamenii mai vulnerabili la teorii ale conspirației și la informații false. Și cred că mai putem găsi multe elemente în sistemul actual de învățământ care pot duce la un sentiment de alienare a tânărului și la o mai mare receptivitate la idei radicale. Dar, repet, nu putem pune acest fenomen doar în cârca sistemului de învățământ. Pentru atenuarea lui e nevoie de investiții în combaterea dezinformării la nivel societal, de facilitarea unui dialog deschis și constructiv între diferite grupuri sociale, la care evident educația trebuie să fie parte ca unul dintre factorii care contribuie, direct sau indirect, la ascensiunea extremismului.

Ce ar trebui să se întâmple cu legislația în domeniul combaterii consumului de droguri? Ce modificări credeți că sunt necesare?

Marius Vulcan: Dincolo de sancționarea drastică a traficului de droguri și toate mijloacele de stopare a intrării substanțelor de risc în țară sau producerea lor pe plan local, sunt necesare măsuri eficiente de conștientizare despre riscurile și efectele consumului în rândul tinerilor. Programe educative în școli sunt necesare, o educație civică care să cuprindă mult mai aplicat combaterea consumului de droguri.

Recent a fost propusă o nouă abordare, la nivel guvernamental, prin reorganizarea actualei Agenții Naționale Antidrog și a structurilor județene privind politicile antidrog, iar responsabilitatea pentru tratamentul și recuperarea consumatorilor să revină sistemului sanitar. La modul teoretic este o direcție corectă, de a îndrepta atenția spre consumator ca victimă a unui flagel în loc de infractor. Consumatorii sunt în primul rând pacienți, pentru că dependența este o boală și trebuie să fie tratați medical și psihologic și să primească suport pentru reintegrare socială. Măsurile punitive pentru consumatori au de multe ori efecte contrare.

Ce este important este ca sistemul sanitar și cel de suport social să primească și resursele necesare pentru a dezvolta rețeaua de centre de tratament și recuperare. E un subiect vast asupra căruia cu siguranță voi reveni punctual.

Ca răspundere pentru gestionarea eficientă și vizibilă a fenomenului drogurilor sunt mai mulți actori statali implicați, Ministerele Justiției, Sănătății, Educației care trebuie să și valorifice cooperarea cu organizațiile naționale și internaționale specializate și să preia fără rețineri acele metode și bune practici care s-au dovedit că funcționează. Mai amintesc faptul că există pe hârtie o Strategie Națională în domeniul drogurilor pe 4 ani, până în 2026 și un plan de implementare al cărui raport de progres trebuie analizat, evident dacă există.

Diversificarea investițiilor, Codul urbanistic și mobilitatea

În cazul în care veți fi aleși pe listele DREPT, să înțeleg că în eventualitatea în care veți primi voturile necesare, veți demisiona din partidul DREPT pentru a rămâne neafiliați în Parlament?

Marius Vulcan: Dimpotrivă, colegii de platformă care vor ajunge în Parlament vor constitui un grup care va avea o strategie comună și va acționa pentru materializarea proiectelor noastre. Faptul că noi avem un comportament independent nu înseamnă că avem interese contrare, tocmai principiile din manifestul platformei DREPT ne-au adus împreună și vom coopera și susține reciproc inițiativele și munca din spatele lor. Un deziderat al DREPT este o reformă a sistemului electoral, alinierea sistemului de alegeri cu starea actuală societății, cu evoluția ei față de intervalul scurs între adoptarea legilor pentru alegeri și paradigma actuală.

Aceasta va aduce finalmente și reorganizarea legislativului, a numărului de parlamentari și implicit a modului de funcționare prin regulamente și proceduri. Sperăm ca asta să se întâmple acum în acest mandat, pentru ca în 2028 să avem mai puțini demnitari, dar mai merituoși. Până atunci însă respectăm legislația în vigoare și ne vom comporta în litera legii în privința procedurilor parlamentare.           

⁠Ar fi posibilă o reafiliere ulterioară? Dacă da, către ce formațiune v-ați îndrepta?

Marius Vulcan: Dacă vă referiți la faptul că am părăsit un partid, căruia i-am dedicat sute de ore de voluntariat și o activitate intensă, pentru a mă reorienta, da, așa am făcut. Motivele care m-au determinat să mă alătur DREPT sunt de factură principială, pentru că direcția adoptată de USR intrase în coliziune directă cu întregul meu credo în modul în care o organizație politică se manifestă. Nu am acceptat nici încălcările statutare, nici confiscarea deciziei sau lipsa de transparență.

Am intrat în politică în 2018 fără să mai fi fost membru în alt partid înainte. Dar din 2022, când mediul organizațional a devenit toxic și toate eforturile de a prezerva democrația internă și valorile inițiale au rămas fără succes, am decis că nu pot gira aceste comportamente și m-am retras, cu onoare și verticalitatea intactă.

Despre o carieră politică de durată e prematur să mă pronunț, nu am intrat în această luptă pentru propășirea propriei persoane, ci pentru a face tot ce îmi stă în putință pentru generația fiului meu care merită să trăiască într-o țară normală. Am un traseu profesional care îmi asigură un trai decent, prin muncă, așa că nu sunt atras de mirajul statutului de demnitar și avantajele sale. 

Eu voi milita pentru ca această nouă construcție, DREPT, să se consolideze și să reușească să fie exact ceea ce și-a propus, o platformă pentru oameni buni și competenți care să propage schimbare benefică în societatea românească.

⁠Vă rog să enumerați care considerați că sunt primele trei nevoi specifice ale comunității sibiene și cum vă puteți implica, din postura de parlamentari, pentru satisfacerea acestora?

Marius Vulcan: Diversificarea investițiilor ca obiectiv:  Antreprenoriatul sibian este concentrat în zona automotive, iar o criză în această industrie ne afectează în mod direct.  Este necesar să creăm cadrul legal stimulativ pentru atragerea de investitori din domenii diverse. Serviciile cu valoare mare adăugată sunt insuficient exploatate. Cu titlu de exemplu,  IT-ul este un domeniu care beneficia de o înlesnire fiscală, dar guvernarea actuală a eliminat-o. Din punct de vedere economic, este o greșeală, chiar și numai pentru că angajații IT își cheltuiau banii local și aceștia se întorceau în economie. Acum ajung la stat și sunt cheltuiți pentru acoperirea găurilor bugetare și pentru pomeni electorale.  Avem nevoie de o legislație adaptată pentru a stimula eficient antreprenoriatul mic și mijlociu, care este baza economiei, iar în același timp sarcina fiscală să fie echitabil distribuită, nu să sufoce tocmai această categorie,

Codul Urbanistic adoptat și aplicat de urgență.  Crearea unui cadru legal adecvat pentru o dezvoltare urbană corectă. 

Sibiul a devenit un oraș sufocat de trafic la orele de vârf, datorită unei dezvoltări urbane necoordonate. Nu a existat o viziune de ansamblu, care să cuprindă zonele periurbane în care s-a construit haotic și continuă să se edifice, bloc lângă bloc, fără o strategie a căilor de acces, fără servicii publice sau spații verzi. Este imperios necesar să existe o reglementare unitară, aplicabilă la nivel metropolitan și care să asigure ca pe viitor dezvoltarea urbanistică este pe direcții corecte, că sunt respectate elementele care conferă calitatea locuirii.

Mobilitate - Acces ușor la locurile de muncă. Accelerarea conectării prin autostrăzi sau șosele de viteză cu București,  Brașov  și Târgu Mureș. Trebuie să circulam rapid și sigur de la Dumbrăveni la Turnu Roșu și de la Miercurea și Jina la Arpașu.  Ne referim la asigurarea unor comunicații rutiere și feroviare care să permită o navetă comodă din toate colțurile județului spre zonele industriale sau de servicii, ceea ce ar duce la stabilitatea locurilor de muncă și creșterea nivelului de trai din Județul Sibiu.

Punerea în practică se referă la o alocare bugetară adecvată și accesarea tuturor formelor de finanțare disponibile, dar este nevoie de o creștere a disciplinei în privința realizării la timp și de calitate a investițiilor, ca formă de răspundere a instituțiilor implicate. 

CMF 11240046

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).