Vineri,
14.02.2025
Innorat
Acum
3°C

Statistică: 236 de sibieni sărbătoresc astăzi Crăciunul. În țară sunt peste 45 de mii de persoane afiliate Bisericii Creștine de Rit Vechi sau Bisericii Ortodoxe Sârbe

Statistică: 236 de sibieni sărbătoresc astăzi Crăciunul. În țară sunt peste 45 de mii de persoane afiliate Bisericii Creștine de Rit Vechi sau Bisericii Ortodoxe Sârbe

236 de persoane care și-au declarat reședința în județul Sibiu, la recensământul încheiat în 2022, sărbătoresc astăzi Crăciunul. Ei sunt cei care apar în statistici că s-au declarat creștini de Rit Vechi sau afiliați la Biserica Ortodoxă Sârbă.

Cei mai mulți se află în municipiul Sibiu (30 pe rit vechi și 54 afiliația la Biserica Ortodoxă Sârbă), însă sunt și în Cisnădie, câte 12 din ambele confesiuni și Șelimbăr, acolo unde sunt 17 persoane care s-au declarat aparținători ai Bisericii Ortodoxe Sârbe.

La nivel național, sunt peste 45 de mii de persoane afiliate la cele două biserici. Sunt 28.363 de persoane care s-au declarat la recensământ ca aparținând de Biserica Creștină de Rit Vechi și alți 17.159 care s-au declarat aparținători ai Bisericii Ortodoxe Sârbe.

77,14% dintre sibieni s-au declarat de confesiune ortodoxă la recensământ, județul nostru fiind sub media națională (73,60%).

Localitatea cu procentul cel mai mare de populație ortodoxă este Boița (95,95%), urmată de Tilișca (94,74%) și Turnul Roșu (92,35%). La polul opus se află Biertan (68,73%), Mediaș (67,16%) și Dârlos (62,82%).

Procentul populației ortodoxe din fiecare localitate, după datele recensămândului din 2021-2022:

  BOIȚA

95,95%

  TILIȘCA

94,74%

  TURNU ROȘU

92,35%

  CHIRPĂR

92,20%

  APOLDU DE JOS

92,06%

  RACOVIȚA

91,71%

  ARPAȘU DE JOS

90,09%

  POIANA SIBIULUI

89,76%

  RĂȘINARI

89,63%

  VURPĂR

89,56%

  SADU

89,22%

  ORLAT

88,29%

  POPLACA

87,71%

  PĂUCA

87,49%

  SLIMNIC

87,48%

  ORAȘ SĂLIȘTE

87,33%

  LUDOȘ

86,81%

  MARPOD

86,45%

  ȘEICA MICĂ

86,43%

  MERGHINDEAL

86,21%

  NOCRICH

85,97%

  CÂRȚIȘOARA

85,87%

  GURA RÂULUI

85,80%

  VALEA VIILOR

85,57%

  BRĂDENI

84,94%

  RÂU SADULUI

84,82%

  JINA

84,21%

  PORUMBACU DE JOS

84,14%

  BRUIU

84,05%

  ALȚINA

83,88%

  ROȘIA

83,70%

  BÂRGHIȘ

83,68%

  ȘURA MICĂ

83,54%

  MICĂSASA

83,39%

  CRISTIAN

83,30%

  IACOBENI

83,05%

  ORAȘ TĂLMACIU

82,49%

  ORAȘ AVRIG

82,35%

  TÂRNAVA

82,27%

  CÂRȚA

81,19%

  MIHĂILENI

80,78%

  ȘEICA MARE

80,25%

  HOGHILAG

80,12%

  MOȘNA

80,02%

  BRATEIU

79,92%

  ORAȘ AGNITA

79,34%

  ORAȘ MIERCUREA SIBIULUI

79,16%

  AXENTE SEVER

78,362%

  ȘURA MARE

77,87%

  ORAȘ COPȘA MICĂ

77,74%

  ORAȘ OCNA SIBIULUI

77,25%

SIBIU

77,14%

  AȚEL

76,64%

  ORAȘ CISNĂDIE

75,34%

  BAZNA

74,73%

  LASLEA

74,58%

  ȘELIMBĂR

74,51%

  BLĂJEL

74,22%

  MUNICIPIUL SIBIU

73,88%

  ORAȘ DUMBRĂVENI

73,72%

ROMÂNIA

73,60%

  LOAMNEȘ

70,64%

  ALMA

70,56%

  BIERTAN

68,73%

  MUNICIPIUL MEDIAȘ

67,16%

  DÂRLOS

62,82%

De ce este sărbătorit praznicul Nașterii Domnului de două ori în calendarul bisericesc

Expresia ”stil vechi” face referire la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa, în Evul mediu, notează Digi24.

Calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr. Acest tip de calendar a fost ales după mai multe consultări și calculat prin aproximarea anului tropic. Anul tropic este cunoscut și sub denumirea de an solar și reprezintă timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ.

Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Noul calendar numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, şi ulterior "stil nou" a început prin omiterea a zece zile din calendar astfel că ziua următoare (zilei de joi) datei de 4 octombrie 1582 (care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi) a fost cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582.

Documentul semnat de Papa Grigorie al XIII-lea este o scrisoare care datează din 9 februarie 1581, înaintea adoptării calendarului gregorian. Aceasta prevedea mai multe reguli noi, printre care şi schimbarea modului de calcul al anilor bisecţi şi stabilirea datei de Paşte România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919.

De atunci, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi, iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani.

De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Însă, nu toate bisericile au adoptat acest tip de calendar.

Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus