Reciclarea nu mai este o prioritate pentru Germania. Țara nu doar că și-a atins, dar a și depășit țintele impuse de Uniunea Europeană pentru 2025, an în care toate statele membre ar trebui să aibă o rată de reciclare de cel puțin 55%.
În Germania, procentul este de peste 60%, iar pe termen lung, planul este să se ajungă la un stil de viață ”zero waste”.
Mai aproape de cultura noastră, în Italia, colectarea separată a deșeurilor este în creștere, ajungând la 65,2% din producția națională în 2022. Regiunea Veneto are cel mai mare procent de colectare separată a deșeurilor, cu 76,2%.
Alte regiuni, precum Abruzzo și Basilicata, se apropie de acest obiectiv. Puglia, Molise, Liguria, Campania, Calabria și Lazio au procente de colectare separată sub 60 %. Sicilia a depășit pentru prima dată pragul de 50%, ajungând la 51,5% colectare separată, conform datelor din peninsulă.
În România, procentul de colectare selectivă a deşeurilor este de 12 – 14%, iar în municipiul Sibiu, chiar dacă situația e mult mai bună, procentul a scăzut în 2023, în comparație cu anul 2022, de la 26% la 23,35%.
Conform datelor Primăriei Sibiu, în anul 2023, din municipiul Sibiu a fost colectată o cantitate totală de 53.276,14 tone de deșeuri, din care 12.440,86 tone au fost deșeuri reciclabile, respectiv plastic, metal, hârtie și biodegradabil, rezultând astfel un grad de colectare selectivă de 23,35%.
Este bine pentru România, însă dezastruos pentru ce am promis comunității europene că vom face.
Pentru a afla cum se poate face la alții și la noi, deocamdată nu, am cercetat legislația din Italia, pentru a vedea dacă modelele din orașele de acolo nu se pot aplica și în Sibiu. Aflăm în final că nu.
”Evitarea avizelor și amenzilor”
În aproape orice articol în presa italiană legat de cum se face colectarea selectivă se vorbește de amenzi. Dacă în Germania punctul central este dragostea față de mediu, autoritățile din peninsulă insistă pe faptul că o lipsă de preocupare pentru acest aspect aduce pedepse financiare. Și gunoi la ușă.
”Cunoașterea și respectarea colectării selective ajută la evitarea primirii avizelor, la plata amenzilor și la trăirea mai liniștită a vieții într-un condominiu”, se precizează într-un astfel de articol.
Prima mare diferență față de ce se întâmplă în Sibiu, în zona de blocuri, este că zona de containere este aservită unui număr mult mai mic de persoane. Nu sunt amplasate în mijlocul cartierelor, ci fiecare bloc sau scară, dacă sunt mai multe apartamente au un astfel de spațiu. Astfel, situația de a gestiona situația gunoaielor este mult mai ușoară.
”De exemplu, alegerea amplasării pubelelor se poate încadra în curtea condominiului, unde nu creează disconfort pentru deșeurile rău mirositoare, sau în orice alt spațiu, atât timp cât nu îngreunează manevrele în parcarea condominiului.
După ce toți locatarii din condominiu vor fi conștienți de dispunerea pubelelor pentru a se debarasa corect de gunoaie, va fi de datoria lor:
să respecte normele de depozitare din municipiul lor de reședință
să elimine deșeurile în pubelele și la orele prescrise;
De asemenea, deșeurile abandonate în zona desemnată este responsabilitatea fiecărui locatar în parte, care trebuie să supravegheze și să mențină zona curată, deoarece fiecare este coproprietar al zonei comune„, se precizează în articol.
O altă diferență ține de cine are grijă de acest spațiu. În România, între blocuri, răspunderea e mai mult a municipalității, în Italia există un om special desemnat pentru fiecare zonă de containere.
Administratorul imobilului este în Italia cel care răspunde de primirea și depozitarea containerelor, el trebuie să informeze locatarii cu privire la utilizarea, depozitarea și curățarea containerelor, să îi informeze unde să depună deșeurile, să informeze condominiile cu privire la zilele săptămânii de colectare în funcție de tipul de deșeuri, să amplaseze pubelele de colectare a deșeurilor acolo unde este mai potrivit, dacă nu există acordul adunării de condominiu , să pună anunțuri (de exemplu, pentru schimbarea zilelor în cazul sărbătorilor legale indicate de municipalitate).
În plus, în ceea ce privește celelalte îndatoriri și sarcini principale, administratorul are sarcina de a aplica regulile și a amenaja spațiul, pentru a evita prezența șobolanilor și a altor animale periculoase pentru siguranța și bunăstarea locuitorilor.
Evident că toată această muncă este remunerată.
Salariul lunar al unui administrator în Italia este strâns legat de numărul de condominii sau blocuri de locuințe de care se ocupă.
Conform exemplelor oferite de Asociația Națională a Administratorilor de Clădiri, care se bazează pe media națională, un administrator de imobile poate câștiga
- cu o clădire de apartamente de 20 de unități: 220 € pe lună sau 2640 € pe an
- cu 10 clădiri de apartamente a câte 20 de unități fiecare: 2200 € pe lună sau 26400 € pe an
- cu 20 de clădiri de apartamente a câte 20 de unități fiecare: 4400 € pe lună sau 52800 € pe an
Desigur, a avea mai mulți clienți înseamnă, de asemenea, a avea mai multă muncă de făcu,; prin urmare, este puțin probabil ca o persoană care administrează un număr mare de clădiri de apartamente să lucreze cu normă întreagă și în alte profesii. Astfel că el ajunge să fie administrator profesionist.
Pe de altă parte, este destul de frecvent ca un profesionist din alt sector să acționeze și ca administrator al propriei clădiri de apartamente sau al câtorva clădiri de apartamente.
Amenzile. Cine le dă, cine le primește
Legea italiană spune că nu este sarcina administratorului să controleze comportamentul locatarilor individuali. Dacă, de exemplu, cineva aruncă hârtie în coșul de plastic, administratorul nu este responsabil, dar există consecințe pentru locatarul necivilizat.
Sancțiunile variază de la 25€ la 600€ pentru cei care încalcă regulile de colectare a deșeurilor în blocuri, chiar dacă o fac fără intenție. Rețineți că amenzile nu pot fi aplicate de administratorul condominiului, ci direct de municipalitatea de care aparțin, ai cărei angajați pot deschide sacii și verifica dacă colectarea se face corect.
Ce se întâmplă dacă municipalitatea tot nu reușește să identifice partea responsabilă? Amenda va fi adresată întregului condominiu și costurile vor trebui să fie împărțite.
Dacă există persoane în bloc care nu respectă reciclarea și nu este corect ca toată lumea să plătească pentru o singură persoană, se poate decide atunci să se instaleze camere de supraveghere video lângă pubele.
”Când s-au creat platformele, unele dintre ele s-au făcut cu poliție și cu jandarmi. (…) Cum am putea să le punem noi acum și mai aproape?”
Am stat de vorbă cu directorul executiv al Adi Eco Sibiu, Claudia Iordănescu, pentru a afla dacă se poate implementa în Sibiu vreuna din ideile aplicate în Italia. Răspunsul e negativ, cel puțin deocamdată.
„Nu, categoric, nu se poate asimila sistemul de acolo„, spune Claudia Iordănescu.
”Când s-au creat platformele, unele dintre ele s-au făcut cu poliție și cu jandarmi. Asta, pentru că locatarii nu sunt de acord să aibă pubele în proximitate. Cum am putea să le punem noi acum și mai aproape?
Sunt zone în care nu se poate face, efectiv. Vă dau un exemplu: zona Mihai Viteazu. Configurația de acolo nu permite amplasarea pubelelor pentru fiecare bloc sau scară, separat.
Poate în alte state felul în care sunt amplasate blocurile permit astfel de spații, dar când se iau decizii de acest gen, trebuie să ai în vedere toată zona de blocuri, nu doar câteva cazuri.
Pe de altă parte, și noi ne îndreptăm, pas cu pas, către astfel de soluții, de deservire a unui grup mai mic de beneficiari„, explică managerul Adi Eco.
Claudia Iordănescu spune că se fac pași pentru îmbunătățirea situației, iar un aspect vizează exact același lucru ca în Italia, diminuarea numărului celor care la un punct de colectare.
”Municipalitatea a aplicat prin PNRR și a demarat achiziționarea unor platforme închise, la care vor avea acces numai cetățenii cu card de acces, să nu mai poată arunca oricine. Știu că licitația se desfășoară la nivel național, știu că una din licitații a fost finalizată, o alta cred că este contestată. Pe parcursul anului viitor vor veni și la Sibiu aceste eco-insule, pentru că așa se numesc și ele le vor înlocui pe cele existente. Atunci, probabil, că se va face mai multă rânduială”, explică managerul.
”Atâta timp cât ai o platformă deschisă la care pot avea acces și alții cum poți amenda locatarii arondați?”
Iar partea cu amenzile este greu de realizat, cel puțin în condițiile actuale, spune Claudia Iordănescu.
”Atâta timp cât ai o platformă deschisă la care pot avea acces și alții cum poți amenda locatarii arondați? Mai ales atunci când ești și lângă un supermarket…
Te întrebi, de ce să mă amendeze pe mine, când eu văd pe geam pe unii care vin și aruncă gunoiul. Aruncă din mașini saci peste gărduleț.
Sunt multe soluții, dar când a început Italia colectarea selectivă?
Se vor schimba lucruri și la noi, dar pas cu pas. După ce le-ai închis și sunt accesate pe bază de cartelă doar de către locatarii arondați cu siguranță se va face și un pas următor de a aplica inclusiv amenzi, dar până atunci, în zona de blocuri, rațional și faptic nu poți face nimic.
Nici nu poți amenința că nu iei gunoiul pentru că nu e corect sortat, pentru că vine Mediul și spune că legal nu poți lăsa deșeurile, trebuie ridicate.
E foarte frumos ce se întâmplă în Italia, în anumite zone, în Germania, în anumite zone, în Austria, dar nici acolo nu au fost totul roz de la început„, mai spune Claudia Iordănescu.
Platforme cu cartelă pentru majoritatea sibienilor
Reprezentanții municipalității sibiene spun că în viitor în oraș vor fi amplasate 200 de noi platforme de colectare selectivă a deșeurilor. Accesul la ele se va face cu o cartelă, ce va fi acordată doar locuitorilor arondați, astfel că taxa de salubrizare va putea fi plătită în funcție de ce aruncă cetățenii și cât de atenți sunt la colectarea separată.
”Pentru creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor la platformele publice, Municipiul Sibiu a obținut finanțare europeană nerambursabilă în cadrul PNRR – Componenta 3 pentru amenajarea a 200 de insule ecologice digitalizate, în vederea modernizării infrastructurii de colectare din zonele de blocuri. Aceste insule vor permite măsurarea individuală a deșeurilor generate de fiecare apartament prin intermediului contorizării accesării lor prin intermediul unui card NFC. Astfel, taxa se va calcula în funcție de numărul real de aruncări ale rezidualului”, transmitea Primăria Sibiu în urmă cu un an.
Urmează CAV-urile pentru moloz și deșeuri mari
De asemenea, Primăria Sibiu a obținut finanțare în cadrul PNRR pentru alte două proiecte ce vizează înființarea unor centre de colectare prin aport voluntar pentru colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door. Aici este vorba despre respectiv deșeuri reciclabile, precum și fluxurile speciale de deșeuri (voluminoase, echipamente electrice și electronice, baterii uzate, periculoase, deșeuri din construcții și demolări, etc).
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: cum se colecteaza sibiul , cat e amenda pentru gunoi , amenzi pentru gunoi , Sibiu , colectare selectivă
Vizualizari: 2729
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
HBomb
Acum 4 ore
HBomb
Acum 4 ore
Rob
Acum 5 ore
Pensionar
Acum 5 ore
Oare cand se va interzice aceasta barbarie?