Se vinde o bucată din Agricola Dumbrăveni: 140 de mii de euro pentru 13 mii de metri pătrați și 6 construcții. Fostul I.A.S. producea în 1968 180 tone carne, iar în anii 2000, aici se creștea canabis. Povestea unei minciuni

Agricola Dumbrăveni SA, societatea aflată acum în faliment, vinde la licitație, în Hoghilag, 13.355 mp şi 6 construcţii la prețul de pornire de 140.600 de euro, potrivit licitatiapublica.ro.

Licitația urmează să se desfășoare în 16 ianuarie, ora 12:00, la sediul său din Sibiu, str. Nicolae Iorga nr.11, etaj 1, jud. Sibiu.

Terenurile și construcțiile se află în comuna Hoghilag, DJ 142E, Dumbrăveni-Hoghilag, iar în acest caz nu se plătește TVA.

Agricola Dumbrăveni este continuatoarea IAS Dumbrăveni (Întreprindere Agricolă de Stat), unitatea care a luat ființă la 1 septembrie 1967, din unirea a 12 ferme ce aparţineau înainte de S.A.S. Laslea, Dumbrăveni, Sighişoara şi Țicmandru, potrivit presei vremii.

Într-un interviu acordat în 1968 cotidianului Tribuna, directorul IAS-ului de atunci, Gheorghe Leonte, povestea că într-un singur an s-a ajuns aici la o producție de peste 11 mii de hectolitri de lapte de vacă şi 180 tone carne.

”I.A.S.-ul nostru a avut planificată, pentru perioada 1 ianuarie — 22 mai 1968, o producţie marfă în valoare totală de 3 555 525 lei. Concret, noi trebuia să livrăm statului, în această perioadă, 11.185 hectolitri de lapte de vacă şi 180 tone carne.

Pînă la 22 mai, noi am realizat o producţie marfă în valoare de 3 650 800 lei. Am vîndut statului 11 520 hectolitri de lapte şi 184 tone de carne.

La 22 mai, noi am realizat 1 350 litri de lapte pe cap de vacă furajată la un efectiv total de 991 vaci furajate. Avem însă ferme care au depăşit producţia medie de lapte de vacă obţinută pe întreaga unitate. Astfel, la un efectiv de 105 vaci furajate, ferma Laslea, condusă de inginerul D. Ursan, a obţinut o producţie medie de 1 608 litri de lapte pe cap de vacă furajată, iar ferma Cund, condusă de inginerul Cornel Ilaş, a realizat, la un efectiv de 15 vaci furajate, o producţie medie de 1401 litri lapte pe cap de vacă furajată.

în anul 1987 se anunțau în județ producţii de cereale record, „cu 8 la sută faţă de cea din 1986„, iar IAS Dumbrăveni era trecută printre societățile „fruntașe„.

”Cu cele mai ridicate producţii medii la hectar se situează: — la grîu, I.A.S. Sibiucu 5152 kg/ha, I.A.S. Ruja cu 4117 kg/ha, I.A.S. Dumbrăvenicu 4 014 kg/ha, C.A.P. Noiştat cu 3 805 kg/ha, C.A.P. Alţîna cu 3 668 kg/ha și C.A.P. Poplaca cu 3 633 kg/ha”, se preciza într-un articol din acea perioadă.

Sursa foto: Revista Transilvania 1992

Securitatea l-a înștiințat pe Nicu Ceaușescu de minciunile din agricultură: ”În realitate, din județul nostru se asigură materii prime sub 30%„

În aceeași perioadă notele Securității Sibiu, trimise prim-secretarului de atunci, semnalau că aceste cifre sunt mult umflate și că în final de suferit avea populația.

În septembrie 1988, la Nicu Ceaușescu, prim-secretarul județului Sibiu, ajunge o notă informativă în care se semnala „situația prezentă în care alimentele raționalizate nu pot fi ridicate la jumătatea acestei luni, din cauza restanțelor de distribuție a lunii august„.

Securiștii informau atunci că ”singurele produse expuse sunt sucul de roșii, diferite conserve de legume și pâine”, iar aceste lipsuri sunt cauzate de lipsa materiilor prime.

„La Întreprinderea de industrializarea laptelui Sibiu, procentul de intrări materii prime pe primele 8 luni este de 65%, reușindu-se ca prin valorificarea eficientă livrarea la fondul pieții să se ridice la 86%. (...) Livrările la fondul pieței a sortimentelor de carne reprezintă doar 50% din planul stabilit, preparatele din carne 69%, semipreparatele 11%, slănină 11%, raportări realizate pe primele 8 luni ale acestui an.

Baza zootehnică a județului Sibiu a trebui să asigure livrări către industria producătoare în proporție de 48% din total carne, restul revenind furnizorilor din țară.

În realitate, din județul nostru se asigură materii prime sub 30%, iar furnizorii din țară confruntați la rândul lor cu probleme legate de asigurarea primordială a exportului și fondul peții loca, nu onorează contractele încheiate„, se mai precizează în document.

Nota internă scrisă cu mâna pe informare a fost: a fost informat tovarășul prim-secretar, azi 27.09.1988”. Sursa foto: CNSAS

 

Fermă de canabis

După Revoluția din 1989 o mare parte din terenuri și clădiri au fost retrocedate iar compania desprinsă din acest IAS a intrat repede în mari dificultăți financiare. În primii ani de democrație, societatea s-a împrumutat de la mai multe bănci, iar în 1996 primea un credit fără dobândă de la Banca Agricolă, de 293 milioane lei, „destinat pentru procurarea de utilaje în zootehnie, carmangerie și stropit via”.

”Împrumutul, acordat prin Banca Agricolă, va fi rambursat, fără dobândă, în termen de 5 ani, din dividendele suplimentare realizate de societate„, scria ziarul Rondul în iunie 1995.

Cinci ani mai târziu pe o parte din terenuri se cultiva canabis. Descoperirea era făcută de polițiștii sibieni, fiind deschis un dosar în urma cărora trei persoane au ajuns după gratii.

”Lucrătorii Serviciului pentru Combaterea Crimei Organizate şi a Corupţiei din cadrul IPJ Sibiu i-au depistat pe Pop-Riesz Felix, 20 de ani, şi Creţu Daniel, 21 de ani, ambii originari din Laslea, care au cultivat cannabis pe un teren din incinta fostului IAS Dumbrăveni. “Iarba” era apoi prelucrată şi distribuită prin intermediul a trei elevi în discoteci din Mediaş, Sighişoara şi Dumbrăveni, în perioada septembrie-decembrie 1999, cei doi au vândut 3 kg de cannabis, în pungi a câte 200 grame, cu preţul de 200 DM fiecare. Cu ocazia percheziţiei, de la domiciliul lui Pop- Riesz (Laslea nr.147), au fost ridicate 0,66 kg de cannabis uscat”, preciza Tribuna în aprilie 2000.

Sursa foto: Tribuna Sibiului, 1987

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi