Marţi,
18.02.2025
Ceata
Acum
-3°C

Ce spunea presa de acum 165 de ani despre ”Mica Unire”: Alegeri anulate, candidat ilegitim. Sibienii erau cumpătați, turcii – vehemenți, francezii – optimiști și germanii – indiferenți

Ce spunea presa de acum 165 de ani despre ”Mica Unire”: Alegeri anulate, candidat ilegitim. Sibienii erau cumpătați, turcii – vehemenți, francezii – optimiști și germanii – indiferenți

Alegeri falsificate și ulterior anulate, acuzația că un candidat nu ar fi eligibil pentru funcția de domnitor, ideea de creare a unui Imperiu Româno-Dacic și influența rusă, considerată a fi inevitabilă. Toate acestea erau subiectele zilei în urmă cu 165 de ani, în presa vremii. Astăzi sărbătorim ”Mica Unire”, iar dincolo de hore și depuneri de flori, puține lucruri au mai rămas în memoria colectivă odată cu trecerea timpului.

”După alegerea Domnului Alecsandru Ioan Cuza se prefăcu capitala României într'o mare de făclii și lumini. Îndată se împroviză o iluminăciune măreață și condusu înfăptuitoriu cu faclii precedatu de bande musicale și de unu batalionu miliție română. O generală entusiasmare cuprinse totu orașul, care resuna de urări, să trăească Prințulu României, Al. I. Cuza!”. Asta scria Telegraful Român, ziar ce apărea la Sibiu, la câteva zile după unirea dintre Moldova și Țara Românească, din 24 ianuarie 1859. Înainte de asta, însă, puține articole făceau referire la unire, iar tonul era unul moderat.

”Unirea personală ce decretară Romănii nu este unu faptu nou. Ea se vede și în alte state, care se află în condițiuni mai puținu favorabile unei uniri. Așa, Sveția și Norvegia, așa Danemarca și ducatele sale, deși sunt două state, ce au o legislație cu totulu deosebită, se administră cu toate astea de unu singuru capu. Ce lucru clar de mirare este, că Moldova și România, ce vor avea niște legi cu totulu identice, și între care există o asemănare complectă de limbă, obiceiuri și religiuni, ce să aibă totu unu singuru capu? De altă parte, cine nu știe la noi că singurulu mizacou de a împăca toate partidele, de a evita anarhia și de a opri pe streinu la porțile voastre, era ca toți Românii să se unească împregiurulu unui mare principu, principulu Unirei”, scria Telegraful Român în 12 februarie 1859.

În anul 1858, însă, nu apar în ziar decât 4 articole în care apare cuvântul ”unire”. Toate se referă la posibila unire dintre Moldova și Țara Românească și toate sunt preluări din presa din românească de dincolo de Carpați.

„O gazetă din România aduce un articol interesant supt rubrica „Profesiunea noastră de credință,” din care atragem și poi următoarele: „Alegerea este baza convențiunei din august 1858, încheiată la Paris, în privirea Principatelor - unite Moldova și Țara romănească; drept aceea, puind mâna pe inimile noastre cu sfințenia unui jurământ am formulat în prezentul act, profesiunea noastră de credință și regula de purtare ce suntem hotărâți a ținea în împrejurările de astăzi, și avem via speranță că întracestea vom fi aprobați și însoțiți de toți oamenii independinți, de toți adevărații romăni, carii nu ascultă decăt glasul cunoștinței lor și nu se preocupă decăt de fericirea și de onorea patriei noastre”, se preciza într-un articol din luna noiembrie, cu 3 luni înainte de înfăpuirea unirii dintre Moldova și Țara Românească.

În 5 februarie, Telegraful Român prelua din ziarul ”Național” un articol care relata felul în care s-au produs evenimentele.

”În cele dintăi două zile, adică la 22 și 23, Camera era despărțită în două taberi fiecare din alte taberi se privea cu ochi, mai mult sau mai puțin de inimici. În deșertu ea mai repeta incidentele ce se întâmplară în alte două zile; atacurile fiecărei partide; luptele dintre dinsele; lupte pentru ilegalitățile comise cu alegerile, lupte pentru escluderea cutărui membru; intervenția miliției, intervenția poporului, riscurile ce erau gata a se ivi pe fiecare moment; anarhia sigură la care era să fie expusă țara, toate astea sunt lucruri trecute”, scria ziarul.

Contextul era acela în care alegerile din Moldova care au dat un câștigător conservator au fost anulate.

Pe scurt, separatiștii moldoveni, având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria și Turcia, precum și pe cel al caimacamului (locțiitorului domnesc) Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei, au reușit, într-o primă fază, să câștige alegerile.

Vogoride a falsificat listele electorale de reprezentare, prin înlocuirea listelor electorale ale unioniștilor cu cele ale antiunioniștilor.

A fost dat de gol de către soția sa, Ecaterina Vogoride, care a sustras o parte din corespondența secretă purtată de soțul ei cu rudele din Constantinopol.

În acele scrisori, lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reușit să zădărnicească unirea Moldovei cu Muntenia, falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc.

Scrisorile compromițătoare au fost publicate în ziarul unionist L'Etoile d'Orient, ce apărea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor apărând la scurt timp și în Moldova.

Când sultanul Abdülmecid, cu asigurările Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilalți supervizori (Imperiul Francez, Rusia Imperială, Prusia și Regatul Sardiniei) au rupt relațiile diplomatice cu Imperiul Otoman.

Ziarul maghiar ”Pesti Napló” scria în februarie 1859 despre Unirea Moldovei și Țării Românești preluând un articol din presa franceză.

”În numărul său din 17 februarie, Moniteur (n.r. Le Moniteur universel) relatează oficial despre reuniunea de la Paris. Reuniunea trebuie să discute rezultatele alegerilor din Moldova și Italia și se va întruni la cererea expresă a Porții (n.r. Imperiul Otoman), de comun acord cu puterile semnatare ale Tratatului de la Paris.

În telegrama respectivă, Poarta va enumera, unul câte unul, pașii pe care îi consideră ilegali în alegerile de la Iași și București. Aceasta afirmă că Alexandru Ioan Cuza nu dispune de bunurile necesare pentru funcția de domnitor, astfel cum sunt definite în actul de organizare din 19 august, întrucât nu a împlinit vârsta de 35 de ani și nu are un venit privat de 3.000 de monede de aur. Prin urmare, dacă alegerea sa în calitate de principe moldovean a fost invalidă în sine, acesta nu ar fi putut fi ales în calitate de principe de Oláhorizhia (Țara Românească), întrucât, în opinia Porții, dubla alegere a fost posibilă prin actul Porții din 19 august 1823.

Poarta, protestând solemn, face apel la puteri să discute și să stabilească mijloacele prin care ordinea legală și respectarea tratatelor pot fi restabilite în principate. Prin urmare, în opinia Porții, nu ar fi de competența Conferinței de la Paris să examineze dacă dubla promulgare nu ar putea fi pusă în armonie cu spiritul celor 19 principate”, se precizează în articol.

Opinia maghiarilor este că ziarele franceze sunt îndoielnice în privința legalității alegerii lui Cuza.

”Într-un astfel de climat, este greu de crezut că Franța este în ton cu punctele de vedere ale Porții, tocmai din cauza opoziției punctelor de plecare. Și întrebarea este: ce va spune Rusia la râvna Porții, o Rusie a cărei politică a devenit deja atât de șocantă, atât de sinistră, tocmai din cauza tăcerii sale misterioase? De ceva vreme, comunicatele oficiale ale curții de la Petersburg par să nu mai țină cont de complicațiile europene”, scriu maghiarii.

Ziarul german ”Die Presse”, precizează sec faptul că Imperiul Otoman se împotrivește actului Unirii și descrie situația așa cum e văzută ea de către turci.

”La Iași, după cum se știe, candidatul unionist, colonelul Cuza, a fost «numit» domnitor al Moldovei, iar validitatea acestei alegeri a fost declarată nulă de guvernul suzeran al Porții în cazul în care candidatul unionist a fost ales și domnitor în alegerile princiare de la București. În ceea ce privește neregularitatea alegerii lui Cuza, Poarta a invocat articolul 13 din Convenția din 19 august, potrivit căruia «nu pot fi aleși domnitori decât cei care au 35 de ani, sunt fii de moldovean sau de valah, primesc o pensie de 3.000 de ducați din averea lor funciară și au exercitat o funcție publică timp de zece ani». Acum s-a dovedit că colonelul Cuza nu îndeplinește niciuna dintre aceste condiții de eligibilitate. Cu toate acestea, Poarta a «așteptat» alegerea Domnitorului Valahiei pentru a se putea prevala de dreptul său de anulare”, scrie ziarul german.

Pester Lloyd, ziar de limbă germană care apărea la Budapesta, comentează: „La Constantinopol există o stare de nemulțumire cu privire la cursul evenimentelor din Moldova, iar „Journal de Constantinople” subliniază cu dezaprobare că „Moldauer Zeitung”, singurul ziar semi-oficial și conservator care a existat în principat și a fost respectat de toate guvernele timp de 29 de ani, tocmai a fost suprimat spre marea supărare a țării!”, precizează ziarul de limbă germană.

Presa din Franța vorbea în contextul unirii dintre cele două state despre posibila creare a unui nou Imperiu Româno-Dac.

”Serbia, Principatele, Bulgaria, Rumelia, Bosnia, Herțegovina, întreaga zonă a Peninsulei Balcanice, iată ce înțeleg domnii de la București și de la Iași prin denumirea de regat româno-acadian, chiar dacă ei nu-l înțeleg ca atare, De asemenea, se întreabă, cu gânduri mai puțin nobile, dacă nu cumva despărțirea, dorită în mod deschis, a Moldovei și Valahiei de către stăpânirea turcească ar conduce inevitabil noul mic stat la încorporarea tuturor elementelor înrudite prin rasă și religie.

Poate fi aceasta în interesul Austriei, Prusiei și Germaniei? Poate Anglia să dorească ca influența rusă, căreia noul stat îi va cădea pradă în mod natural, să fie extinsă până la Bosfor?

Viitorul apropiat va oferi răspunsul.

Poziția Franței în această problemă a fost deja exprimată cu voce tare. Ea dorește formarea Imperiului Româno-Dacic pentru a paraliza Europa Centrală, pentru a juca valea Dunării și cheile ei în mâinile năvălitorilor sud-slavi și pentru a da astfel dușmanilor noștri naturali o poziție puternică pe flancul nostru răsăritean, protejată de Rusia, slăbindu-ne astfel în fața atacurilor pregătite dinspre vest, punându-ne la mijloc între focul tunurilor franceze și cel al tunurilor flamande.

Problema pe care Conferința de la Paris va trebui să o hotărască în privința Moldovei și Valahiei afectează întreaga Germanie. Dacă va fi decisă în favoarea Franței, atunci Europa Centrală va fi renunțat la ocupația sa în partea de est a lumii și va fi creat un aliat original pentru imperialismul triumfător pe Dunărea de Jos”, se precizează într-un articol preluat din Franța, în presa maghiară.

Sursa: Arcanum.com

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

4 comentarii

Viorica geniu neinteles

Acum 3 săptămâni

Un ziar din oltenia nu aveți?

Raspunde

Cartea ne face bine..

Acum 3 săptămâni

Tot tipam azi ca ne dam singuri la rusi...Pai chiar Protectoratul marilor puteri,in urma Conventiei de la Paris,ne-a scapat de rusi (apoi si de turci) si a netezit calea catre Unirea Romanilor.Rusii nu ne-au 'prapadit' atunci ca pe georgieni.Mai mult decat atat,in 1877 ni se cere ajutorul armat de catre aceiasi rusi in Razboiul ruso-turc,cel care a marcat independenta tarii.. Nu e numai 'hora valahilor' asa cum cred habarnistii auto-intitulati 'numai transilvaneni' care dau la taste din nestiinta sau din rea-vointa.Cartea ne face bine,istoria adevarata trebuie invatata... si nu biblioteca din telefon sau panglicile altora induse subtil in mentalul colectiv .

Raspunde

Ron

Acum 3 săptămâni

Deci istoria nr arata ca uneori pt bunul mers si viitorul tarii uneori anularea alegerilor e un lucru fff bun ! Speram ca si acum o sa fie la fel!
Raspunde

Rammstein

Acum 3 săptămâni

Și atunci exact ca acum...mite,plocoane, anulari, falsificari...e o tradiție la acest popor...întotdeauna câștigă ăla care are sabia MARE!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus