Relativ puțini dintre cei care traversează Rășinariul către Păltiniș cunosc faptul că, la ieșirea din sat, în vârful dealului din dreapta drumului se află ruinele unei cetăți românești cu aproximativ 40 de cazemate. Legendele spun că a fost ridicată de fratele uriașului care a construit cetățuia din Cisnădioara, în timp ce istoricii nu exclud o mai veche așezare dacică. În viitorul apropiat, aici este plănuită amenajarea cel puțin a unui punct de belvedere. Ruinele cetății din Rășinari sunt propunerea Turnul Sfatului pentru rubrica „Turist în județul tău” din această săptămână.
Pentru rășinăreni, dealul pe care se află ruinele chiar așa se și numește: Cetățuia. Localnicii îi cunosc rostul și îi bănuiesc trecutul, dar pentru cei din afara satului identificarea vârfului de deal pe care se află ruinele este dificilă, din moment ce nu există niciun traseu marcat.
Drumeția către ruinele pe care istoricii le estimează ca resturi ale unei cetăți medievale ridicată în secolul XIV poate fi făcută, însă, fără peripeții dacă urmezi un traseu deja marcat în cadrul proiectului Anii Drumeției și botezat Călugărul (pornește din Rășinari, parcurge coama de deasupra cătunului Trăinei și ajunge până la intersecția drumului către Păltiniș cu cel către Gura Râului). Traseul este marcat cu triunghi albastru pe fundal galben, iar pentru a ajunge la ruine va trebui să fiți atenți atunci când urmând traseul, după ieșirea din Rășinari, veți intra în pădure: după aproximativ 200 de metri, în momentul în care ajungeți pe coama dealului împădurit cu stejar și molid, în loc să urmați traseul marcat, faceți stânga, pentru a vă întoarce, practic, înspre Rășinari.
Varianta de traseu care pornește din centrul Rășinariului. Simulare a redacției TS peste o fotografie preluată de pe Google Earth
După câteva zeci de metri veți zări două mese solide din scânduri groase de stejar, cu bănci, dar și o pancartă pe care este scrisă în trei limbi una din legendele cetății din Rășinari. După ce treceți de această pancartă, urmând poteca ale cărei urme sunt clare prin patul vegetal, pe următoarele sute de metri veți descoperi zidurile vechii cetăți medievale de deasupra Rășinariului. Această variantă de traseu consumă în drumeție aproximativ 45 de minute.
Varianta de traseu care pornește din drumul care leagă Rășinariul de Trăinei. Simulare a redacției TS peste o fotografie preluată de pe Google Earth
Cei cărora li se poate părea dificil de urmat traseul de drumeție din Rășinari, pot alege să urce cu mașina până în vârful dealului care desparte satul lui Cioran de cătunul Trăinei. În acest vârf de deal pot lăsa mașina și, pe jos, pot urma drumul de iarbă către dealul împădurit botezat Cetățuia. La fel, în momentul în care vor intra în pădure, unde vor întâlni traseul marcat către Călugărul, pentru a ajunge la ruinele cetății trebuie să se întoarcă, pe culmea dealului, către Rășinari. O drumeție pe acest traseu nu va consuma mai mult de 20 de minute de mers pe jos până la destinație.
Fotografie dinspre drumul care leagă Rășinariul de Trăinei. Pe timp de vară, traseul către ruinele cetății străbate fascinante drumuri de iarbă. Sursa foto: Turnul Sfatului
Un punct de belvedere
Pădurea din dealul de deasupra Văii Ștezii, pe care se află ruinele cetății, este relativ tânără și luminoasă. Ruinele cetății se văd din loc în loc, fiind acoperite din abundență cu vegetație și pământ. Ziduri groase ies de sub rădăcinile unor copaci – unii dintre aceștia smulși de una din vijeliile de la finele anului trecut -, iar prima impresie este aceea a unor urme de vechi pivnițe.
Cu un diametru maxim de peste 250 de metri, din cetatea din Rășinari au rămas ruine acoperite în prezent de un strat gros de vegerație. Sursa foto: Turnul Sfatului
În vremea sezonului rece, printre ramurile desfrunzite pădurea lasă loc unei vederi care, pe deasupra Rășinariului, bate mult până dincolo de Sibiu. De altfel, acesta este și unul din motivele pentru care administrația din Rășinari vrea să amenajeze aici un punct de belvedere.
„De mai demult există acest plan de a crea punctul de belvedere. Dealul Cetățuia și istoria vestigiilor de aici prezintă interes pentru comunitate”, spune Bucur Bogdan, primarul Rășinariului. El arată că administrația pe care o conduce urmărește obținerea unei finanțări pentru a afla și mai multe informații despre cetatea ale cărei ruine zac acum sub pădure. „Din ceea ce am aflat, există niște scannere puternice, care permit într-un mod neinvaziv identificarea structurilor arheologice aflate sub pădurea de pe dealul Cetățuia. Iar pe baza respectivelor rezultate obținute să vedem cum putem pune în valoare acea parte a trecutului Rășinariului”, mai arată Bucur Bogdan.
Un trecut cu posibile urme dacice
Zona a fost studiată arheologic cu câțiva ani înainte de revoluția din 1989 de către specialiști din cadrul Muzeului Național Brukenthal. „Între Răşinari şi Poplaca se află urmele unei cetăţi cu ziduri de piatră legată cu mortar, din epoca medievală. Diametrul ei maxim este de 265 m. Spre Răşinari panta este foarte abruptă zidul construindu-se, în consecinţă, doar pe cornişa dealului spre Poplaca, fiind precedat de un şanţ cu val. În interiorul fortificaţiei se observă fundaţii ale unor construcţii (cca 40) patrulatere de piatră (cazemate), a căror funcţionalitate nu a fost precizată. Fortificaţia se datează, probabil, din secolul XIV d.Chr. Cetatea este adeseori amintită la Poplaca”, este menționat în Repertoriul arheologic al județului Sibiu.
„Este vorba de o cetate românească, una care face parte dintr-o linie întreagă de cetăți ridicate și la Avrig, și la Orlat sau și la Porumbacu, de exemplu. Nu știm dacă acestea nu au fost, cumva, ridicate cu sprijinul regilor maghiari. Nu este vorba de o așezare, ci de o cetate, una care – spre deosebire de sași – nu are biserica în interiorul zidurilor”, arată și istoricul Răzvan Pop. El nu exclude varianta ca cetatea să fie ridicată pe vechiul loc al unei așezări dacice.
Pe dealul Cetățuia, de altfel, Repertoriul arheologic al județului Sibiu amintește de faptul că a fost descoperit un denar (monedă romană de argint) din vremea împăratului Hadrian (117 – 138, după Hristos).
Legendele uriașilor
În legendele locului, cetatea din Rășinari își are originea legată de cea din Cisnădioara. „Veșnic este vorba despre doi uriași în legendele despre această cetate”, spune profesoara Carmen Olteanu, pasionată de istorie, directoare a școlii timp de 27 de ani, și nepoata preferată a lui Cornel Lubinschi, scriitorul care a publicat „Legendele Rășinărene”.
În drum spre ruinele adăpostite sub pădure, vă puteți opri la mesele cu bănci amplasate pe culmea dealului (foto sus). De aici până la ruine, veți avea de urmat o potecă vizibilă prin stratul de vegetație (foto jos). Sursa imaginilor: Turnul Sfatului
Cea mai cunoscută variantă dintre legendele despre cetatea din Rășinari este și cea scrisă pe pancarta amplasată în urmă cu cinci ani. Potrivit acesteia, doi uriași, frați, au decis să-și facă fiecare câte un palat: unul la Cisnădioara, iar celălalt la Rășinari. Când se apropiau de final, cel din Rășinari s-a lăudat că n-are el nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru a termina, în ciuda avertismentelor fratelui său, care îl povățuia să fie smerit. Iar furtuna care a venit curând a lăsat în ruine ceea ce a ridicat uriașul din Rășinari. Care, văzând că palatul fratelui său din Cisnădioara este intact, a început să arunce cu bolovani, omorându-și în cele din urmă fratele. În încercarea de a distruge cetatea din Cisnădioara, uriașul din Rășinari a continuat să arunce cu bolovani, dar – alegând în cele din urmă o stâncă prea mare – s-a prăvălit în râpa dinspre sat, găsindu-și astfel sfârșitul. „Uriașul s-a prăvălit, din stâncă în stâncă, până jos, unde a rămas nemișcat. Era acolo un schit de călugări, de la care și-a luat atunci numele și apa Ștezii de azi. I se zicea atunci Valea Călugărenilor. Aceștia l-au luat pe uriaș și l-au îngropat pe locul în care este astăzi grădina Barcianu”, se încheie legenda culeasă și publicată de Cornel Lubinschi.
Pancarta amplasată pe dealul Cetățuia, cu legenda publicată de Cornel Lubinschi. Sursa foto: Turnul Sfatului
Notă: atât în sezonul rece, cât și în cel cald, drumeții ar putea întâlni în cale către ruinele cetății din Rășinari, în zonele de pășunat, câini de stână. În ciuda propagandei care promovează frica atunci când vine vorba de aceste animale, câinii de stână – în ciuda lătratului care poate fi uneori fioros și a haitei care pare amenințătoare – sunt extrem de ușor de liniștit. Cu vorbă bună pentru cei stăpâni pe sine ori cu câteva boabe de câine (sau orice alt aliment, aruncat înainte să se apropie) câinii de stână vor rămâne la menirea lor: aceea de a-și apăra oile de animale sălbatice.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: asezare dacica rasinari , fortificatii rasinari , catunul trainei , traseu calugarul , ruine rasinari , dealul cetatuie , cetate rasinari , turist in judetul tau , foto , Comuna Rășinari , traseu turistic , Cetatea Cisnădioara
Vizualizari: 5777
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Asdfasdf
Acum 1 oră
Gazetarul amator
Acum 1 oră
Bamboozero Duttu
Acum 1 oră
Vasile Vasile
Acum 1 oră
Marko