Reprezentanți ai Primăriei Sibiu, arhitecți, dar și istorici sau arheologi, manageri de afaceri private, avocați și locuitori ai centrului istoric s-au întâlnit, luni după-amiază, pentru a dezbate documentația urbanistică pentru care administrația a pierdut deja un proces costisitor: cea referitoare la reglementarea urbanistică a 2,9 ha de țesut urban istoric, cerută de Primărie pentru o construcție pe 330 de mp. După mai multe puncte de vedere, discuția s-a oprit discutând despre parcarea din capătul străzii A.D. Xenopol.
Dezbaterea a fost inițiată de Sebastian Boncuț, tânărul care recent a câștigat definitiv un proces la Curtea de Apel Alba Iulia, prin care obligă Primăria Sibiu să refacă un proiect de hotărâre și să îl supună votului consilierilor locali până la finele acestei luni. Proiectul de hotărâre are în vedere planul urbanistic pentru zone construite protejate (PUZCP) elaborat la cererea Primăriei Sibiu de către Sebastian Boncuț, care, pe ultimul teren din categoria curți/construcții de pe strada A.D. Xenopol (teren de 330 de mp), dorește să ridice un imobil cu două apartamente, spațiu comercial la parter și parcare pentru aproximativ zece mașini, la subsol. (Notă: dintr-o eroare de transcriere, în varianta inițială a articolului a apărut informația că ar fi vorba de trei-patru locuri de parcare).
Proiectul trebuie repus pe ordinea de zi deoarece, forma în care a fost supusă votului nu este cea avizată spre neschimbare de o serie de instituții, de la Ministerul Culturii, la Consiliul Județean Sibiu.
Viceprimarul Mihai Onițiu, arhitectul șef interimar Marius Jivan, consilierii locali Sara Konnerth, Sebastian Forir, Paul Mezei, Alexander Guib și Constantin Dincă, alături de consilierul județean Radu Scutea, academicianul Paul Nniedermaier sau arheologul universitar Marian Țiplic, alături de arhitecții Paul Mureșan, Mihai Țucă și Vladimir Grigorov s-au numărat printre cele aproximativ 40 de persoane care au participat la discuții. Discuții la care Sebastian Boncuț a fost însoțit de Alexandru Găvozdea și Andreea Tănase, arhitecții care au coordonat elaborarea PUZCP, dar și de doi dintre avocații care l-au asistat în procesul cu Primăria și Consiliul local Sibiu.
„Eu sunt o persoană mai retrasă, lucrez mai tot timpul în societatea pe care o conduc de 12 ani, cu succes zic eu, este cartea mea de vizită. Nu am o legătură majoră cu domeniul imobiliar, așa cum s-a creat în ultimii ani ideea, că aș fi un diavol mic care dorește să distrugă centrul istoric sau să ocupe ultimele grădini din centrul istoric”, a deschis Boncuț discuțiile.
Dan Cărămidaru - avocat, Sebastian Boncuț - proprietarul terenului de pe A.D. Xenopol, Andreea Tănase și Alexandru Găvozdea, arhitecții care au coordonat elaborarea planului urbanistic zonal în discuție. Sursa foto: Turnul Sfatului
El a amintit de faptul că a discutat inclusiv cu primarul Sibiului referitoare la intențiile sale referitoare la cei 330 de metri din capătul străzii A.D. Xenopol, iar în justificarea „energiei și cheltuielilor” consumate în acest demers arată faptul că documentația urbanistică solicitată pentru construire a vizat studierea sutelor de proprietăți de pe cele 2,9 ha de teren, zonă cerută de Primăria Sibiu a fi studiată și reglementată în vederea ridicării unui imobil pe cei 330 de mp în discuție.
„Nu ne-am ocupat doar de parcela inițiatoare, ci de toate pentru a studia posibilitățile de dezvoltare. Unele parcele mai pot avea rezerve care să permită mici extinderi (în volumul podului, de exemplu). Ne-am tot extins cu studiul pentru a vedea care este caracterul zonei. Pentru că această parcelă stă într-o latură scurtă a unui spațiu public, pe care și noi am considerat că trebuie tratat mai mult decât o parcare în spatele unor case”, a declarat și Alexandru Găvozdea.
„De ce țineți să puneți o clădire nouă în centrul orașului?”
După câteva aprecieri referitoare la „garajul cu etaj” care ar fi rezultat din documentația modificată de Primărie fără respectarea legii, a intervenit consilierul local Sara Konerth (FDGR). „Am o poziție sentimentală: de ce țineți să puneți o clădire nouă în centrul orașului? Nu sunt specialist, dar eu vreau să rămână centrul vechi, centru vechi. N-ați găsit un alt teren, nu înțeleg?”, a întrebat Konnerth, fiind aplaudată din sală de un locuitor al zonei care, mai apoi, a avut mai multe intervenții.
Sebastian Boncuț a arătat că a pornit acest demers deoarece, prin certificatul de urbanism pe care Primăria l-a eliberat, acolo putea fi ridicată o casă, după elaborarea unui PUZCP. „Dacă mi se spunea de la bun început că acolo nu se poate construi, vă dau cuvântul meu de onoare, aș fi respectat din toate punctele de vedere decizia. Pentru că nu eu sunt în măsură să decid cât și dacă se poate. De aceea au fost și atât de mulți arhitecți pe care i-am contractat, deoarece sunt specialiști”, și-a început Boncuț răspunsul.
Consiliera locală a arătat, însă, că are o opinie care nu mai poate fi schimbată. „Orice mi-ați spune eu voi fi împotriva acestui proiect”. A intervenit și Andreea Tănase, din partea echipei de arhitecți care a lucrat la elaborarea PUZCP, care a arătat că sediul Primăriei, în care funcționează și Consiliul local Sibiu, s-a construit la începutul secolului trecut după demolarea altor trei case. „De aceea vă întreb, la ce moment ați dori să înghețăm orașul?”, a întrebat Tănase, în ideea că tot timpul orașele sunt vii.
Sara Konnerth a părăsit revoltată sala, fără să mai dorească alte discuții. „Mi-a spus soțul că dacă vin aici, trădez orașul. E prea înghesuit orașul, să îl păstrăm. De asta mă tem: că dacă începem o dată, punem și aici și acolo...”, a spus reprezentanta FDGR înainte să părăsească sala.
Niedermaier: se pierde o perspectivă a cupolei Catedralei Mitropolitane
Academicianul Paul Niedermaier a pus problema perspectivei asupra Catedralei Mitropolitane. „Sibiul are câteva dominante arhitectonice care toate sunt în centrul istoric și nu se va schimba niciodată această situație, pentru că centrul istoric este inima și creierul acestui oraș. Dintre aceste dominante, două sunt mai importante, nu doar din punct de vedere arhitectonic, ci și ideologic. Mă refer în acest sens la catedrala Mitropoliei Ardealului care este un monument unic în arhitectura românească și unicitatea acestei catedrale constă în fond în această cupolă foarte mare care reprezintă elementul transcendental al acestui spațiu și însuși al bisericii. Cupola este, însă, mai greu vizibilă”, a arătat Niedermaier.
Din perspectiva sa, în acest moment cel mai bine se vede cupola din parcarea aflată în capătul străzi A.D. Xenopol, iar prin ridicarea imobilului în capătul acestei piațete folosită acum ca parcare, vederea asupra cupolei catedralei se obturează. „Elementul esențial în punerea în valoare a acestei cupole este vederea dinspre parcajul hotelului Împăratul Romanilor. Care se găsește direct în prelungirea acestor spații libere.
Prin proiectul care se preconizează, această vedere este o dată pentru totdeauna distrusă, să fim clari. Și, în acest sens, indiferent de coeficienți, de prezentare eronată, de avize, noi pierdem un element esențial în acest oraș. Eu aș spune că e o mică catastrofă pentru tot orașul, indiferent de formă și de dimensiune, prin întreruperea vizibilității cupolei și a catedralei dintr-o parte importantă. Ar fi o pierdere enormă pentru oraș dacă se va face acea construcție”, a mai spus Niedermaier.
Alexandru Găvozdea a contrazis opinia lui Niedermaier, arătând că proiectul a fost astfel gândit încât catedrala să rămână vizibilă din parcarea în discuție și a prezentat în sprijinul susținerii sale și câteva simulări în acest sens.
Arhitecții au prezentat simulări volumetrice, potrivit cărora nu este obturată vederea catedralei Mitropoliei Ardealului. Sursa foto: Turnul Sfatului
Parcarea
Ștefan Rezeanu a reprezentat la discuții proprietarii Împăratului Romanilor, cel mai vechi hotel de pe actualul spațiu al României și care a rezervat câteva locuri de parcare în piațeta din capătul A.D. Xenopol. Piațetă care, prin PUZCP elaborat pe parcursul a patru ani, este propusă a fi o zonă pietonală, un parc.
„Ne opunem deoarece exploatarea parcării a fost reglementată în Consiliul local acum mai bune de 30 de ani. Acea parcare a fost concepută pentru Împăratul Romanilor. Oricare plan urbanistic are rolul de a asigura continuitatea. Împăratul Romanilor este primul hotel funcțional de pe actualul teritoriu al României, vorbim de o emblemă a orașului”, a spus Rezeanu, arătând că poziția reprezentanților hotelului este de a respinge documentația urbanistică. Și asta deoarece, fiind desființată parcarea, hotelul ar pierde din clasificarea stabilită de autoritățile centrale.
Sebastian Boncuț a arătat că, pe parcursul elaborării documentației, ideea de a propune zona drept pietonală a fost luată în contextul altor decizii similare ale Primăriei Sibiu, în urma cărora mașinile au fost scoase din zone precum Piața Mică, Piața Huet sau Piața Schiller.
Primăria Sibiu a cerut, însă, menținerea parcării, în timp ce Ministerul Culturii a propus îmblânzirea betoanelor și reducerea locurilor de parcare. „Ministerul Culturii este de părere că acolo ar trebui să fie câteva bănci și copaci. Asta nu înseamnă că Primăria le va și implementa: acea parcare poate rămâne acolo și 50 de ani, dacă asta se dorește”.
Una din criticile aduse PUZCP este aceea că propune transformarea actualei parcări în zonă pietonală, umbrită de noi copaci, și a străzii A.D. Xenopol în zonă „shared-space”. Sursa foto: Turnul Sfatului
„Mai bine recunoașteți că vreți să faceți bani”
Explicații a solicitat și un locuitor al străzii A.D. Xenopol care, în contradicție cu alți locuitori din zonă, a arătat că nu este de acord cu proiectul. „Adăugați un plus centrului construind pe 330 de mp? Eu locuiesc în zonă. Văduviți un oraș întreg de o priveliște extraordinară pentru o familie? Încercați să argumentați neargumentabilul. Mai bine recunoașteți că vreți să faceți bani”, au fost printre reacțiile sale.
La care, replicile au arătat că, de fapt, este vorba de un teren proprietate privată, care – din punct de vedere urbanistic – este destinat construcțiilor și – cu respectarea legii – este edificabil. „Priveliștea extraordinară” a fost contrazisă de unii din cei prezenți în sală, care au arătat că în acest moment eventualii turiști nu privesc înspre catedrală, elementul disonant fiind calcanul de lângă terenul în discuție.
În discuție a intervenit și arheologul Marian Țiplic, profesor universitar. „Problema e că întotdeauna într-un oraș istoric este delicat să spui dacă e oportun (să se construiască ceva nou – n.r.). Pentru că oportun niciodată nu este, deoarece, psihologic, confortul ne este dat de ceea ce cunoaștem. Orașul acesta nu a apărut așa, nu a fost lăsat de mama natură. Noi, dacă vrem să evoluăm, ne place să avem confort. Iar acesta trebuie să-l creăm la nivelul secolului în care trăim. Atâta timp cât am o proprietate și am o lege care îmi permite, nu cred că e treaba nimănui ce îmi fac în propria ogradă. Dacă vreau să fiu într-o situație fericită, ascult opinia celorlalți, dar decizia o iau eu, ca proprietar, în limitele legii. Astfel de discuții sunt necesare, pentru a ne împrumuta unii altora ideile. Mingea este la consiliul local, care va trebui să ia o decizie”, a arătat Marian Țiplic.
Ce face orașul?
Fost șef al Serviciului Urbanism din cadrul Primăriei Sibiu, arhitectul șef interimar al județului, Paul Mureșan, a arătat că astfel de documentații precum cea în discuție ar trebui, de fapt, elaborate de către Primăria Sibiu. „Acest PUZCP prevede, printre altele, clasarea ca monumente istorice a șase imobile. De aceea spun că administrația trebuia să realizeze aceste”. Mai apoi, a arătat Mureșan, administrația locală nu are o politică clară și coerentă în ceea ce privește centrul istoric al orașului. Și a adus drept argument chiar situația terenului de 330 de mp, în discuție. Acesta a fost cumpărat de către Sebastian Boncuț în 2018 și – având în vedere caracterul de zonă protejată a întregului centru istoric al Sibiului – Primăria Sibiu își putea manifesta dreptul de preempțiune și să cumpere acest teren. Ceea ce nu s-a întâmplat. Paul Mureșan a atras atenția că nu se știe care este direcția Primăriei în ceea ce privește spațiile publice.
Alexandru Găvozdea a mai arătat că reglementarea urbanistică a centrului istoric al Sibiului a fost un angajament pe care administrația locală și l-a luat în urmă cu 24 de ani. Și care nici acum nu a fost îndeplinit. „Planul urbanistic zonal de centru istoric poate fi făcut integral doar de către administrația locală”, a arătat Găvozdea.
În urma opiniilor și întrebărilor exprimate în după-amiaza serii de luni, cum viceprimarul Mihai Onițiu nu intervenea deloc, redactorul Turnul Sfatului i-a solicitat și acestuia un punct de vedere, în cadrul dezbaterii. Viceprimarul nu a răspuns nimic.
A intervenit Emanuel Lazăr, șeful Serviciului Strategii, Dezvoltare Durabilă și Marketing din cadrul Primăriei Sibiu. „Orașul acesta este viu, dar trebuie să fim atenți la specialiști și să nu demonizăm fiecare inițiativă. Care este anul la care ne raportăm când decidem înghețarea unui oraș?”, a arătat, printre altele, Emanuel Lazăr. Care a arătat că, din punctul său de vedere, extinderea zonelor pietonale în centrul istoric al Sibiului este de dorit, dar prin politici și proiecte care să înlocuiască funcțiunile care se pierd (cum ar fi parcările pe domeniul public).
Discuțiile de luni seara s-au încheiat fără o concluzie trasă de cineva. Până la finele lunii, consilierii locali vor trebui să dezbată din nou documentația urbanistică în discuție.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: plan urbanistic zona construit , proiect xenopol , parcare xenopol , foto , video , dezbatere publica , Centrul Istoric Sibiu
Vizualizari: 7921
de Traian Deleanu
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 11 ore
Armata cu ciocolata la dos
Acum 11 ore
Contra
Acum 11 ore
Gigi
Acum 11 ore
Prestanta
Acum 11 ore
Ron